ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 29/2018

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea formulată la data de 28 septembrie 2017 contestatorul A. a contestat Hotărârea secției de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nr. 912 din 14 septembrie 2017 prin care i s-a respins cererea de transfer de la Judecătoria Brăila la Tribunalul Brăila.

Contestatorul a arătat că este judecător la Judecătoria Brăila din anul 2010 având grad profesional de Tribunal și o vechime în magistratură de 12 ani. În acest context a solicitat să fie transferat de la Judecătoria Brăila la Tribunalul Brăila, însă prin Hotărârea secției pentru judecători a CSM nr. 789 din 27 iunie 2017, cererea de transfer a fost respinsă.

Contestatorul a invocat excepția nelegalei compuneri a CSM-ului la momentul pronunțării hotărârii atacate, deoarece la data de 14 septembrie 2017 nu erau desemnați cei doi reprezentanți ai societății civile, care potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 participă la toate ședințele autorității administrative.

Pe fond, motivele reținute de CSM pentru respingerea cererii de transfer sunt neîntemeiate, deoarece contestatorul îndeplinește cerințele prevăzute de lege în sensul că: are gradul profesional de tribunal, vechime efectivă în magistratură de 12 ani, desfășurând activitate, atât ca procuror, cât și ca judecător, începând din anul 2010; a ocupat funcții de conducere la nivelul judecătoriei și și-a îndeplinit activitatea cu simț de răspundere.

Pe de altă parte, posturile de la Tribunalul Brăila se vacantează greu, având în vedere media de vârstă a magistraților, iar prin concursul de promovare efectivă stabilit de CSM pentru data de 26 noiembrie 2017 au fost scoase la concurs cele două posturi vacante, ce vor fi ocupate în urma desfășurării examenului.

Domnul judecător A. a arătat că a lucrat șapte ani la Judecătoria Brăila și consideră inechitabil să i se respingă cererea de transfer de la judecătorie la Tribunalul Brăila în scopul valorificării gradului său profesional prin transfer.

Motivarea CSM-ului că numărul de posturi de la Judecătoria Brăila, precum și gradul de ocupare al acestora nu permite efectuarea transferului solicitat nu este întemeiată, deoarece, ca urmare a concursului de promovare, judecătorii promovați tot de la Brăila vor proveni, scăzând și mai mult numărul de posturi ocupate.

De altfel, neocuparea posturilor din schemă nu i se poate imputa contestatorului și nu poate constitui un motiv pentru a-l împiedica să-și valorifice gradul profesional prin transfer.

La data de 01 noiembrie 2017 Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, solicitând respingerea, ca neîntemeiată, a contestației formulate de contestatorul A.

Contestatorul a formulat cerere de transfer de la Judecătoria Brăila la Tribunalul Brăila, invocând motive de ordin personal și profesional. Prin Hotărârea nr. 789 din 27 iunie 2017, secția pentru judecători din cadrul CSM, cererea domnului judecător A. a fost respinsă, cu motivarea că au fost analizate criteriile prevăzute de art. 3 din Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului CSM cu modificările și completările ulterioare. S-a avut în vedere și avizul nefavorabil de la Judecătoria Brăila, posturile neocupate de la instanța respectivă și încărcătura pe judecător care este peste media națională, la Tribunalul Brăila fiind sub media națională.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Examinând contestația formulată, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse.

Prin Hotărârea secției de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 789 din 27 iunie 2017 s-a respins cererea de transfer formulată de domnul judecător A. de la Judecătoria Brăila la Tribunalul Brăila, în considerarea situației concrete a solicitantului, cât și a volumului de activitate al instanțelor implicate. Această hotărâre a fost menținută prin Hotărârea Plenului CSM nr. 912 din 14 septembrie 201, prin care s-a respins contestația formulată de domnul judecător A.

Înalta Curte constată că autoritatea administrativă, analizând cererea de transfer a judecătorului, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 303/2004 și art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului CSM (Regulament).

Este neîntemeiată susținerea contestatorului că hotărârile pronunțate de CSM sunt lovite de nulitate, dacă nu au fost numiți cei doi membri ai societății civile, deoarece potrivit dispozițiilor art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 317/2004, plenul CSM își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin 15 membri, iar hotărârile se iau cu votul majorității celor prezenți.

De asemenea, este neîntemeiată și susținerea contestatorului că CSM-ul a aplicat greșit dispozițiile legale și regulamentare incidente în cauza dedusă judecății.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 303/2004:

"Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la alta sau de la un parchet la un alt parchet se aprobă, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al Magistraturii. "

În speță, autoritatea administrativă a avut în vedere criteriile prevăzute de lege și de art. 3 din Regulament pentru a statua asupra cererii formulate de contestatorul A., în sensul că:

- Volumul de activitate de la Judecătoria Brăila, privitor la încărcătura pe judecător este peste media națională (1247 dosare pe judecător, media națională fiind de 1083), iar în schema de personal figurau la data formulării cererii de transfer, 11 posturi de judecător vacante din 31 de posturi;

- Volumul de activitate de la Tribunalul Brăila este sub media națională (442 cauze pe judecător, media națională fiind de 442 cauze), fiind doar două posturi vacante scoase la concurs pentru promovare efectivă;

- Avizul negativ de la Judecătoria Brăila, având în vedere efectele grave asupra activității instanței, prin plecarea unui judecător.

Rezultă că CSM-ul, luând în considerare ansamblul circumstanțelor cauzei s-a raportat și la efectul nefavorabil al transferului unui judecător prin afectarea activității, în sensul creșterii volumului de muncă și a scăderii eficienței administrării actului de justiție.

Urmează să fie înlăturate apărările contestatorului că vechimea în magistratură și activitatea desfășurată sunt suficiente pentru a se i se aproba cererea de transfer, deoarece transferul la o altă instanță trebuie să corespundă și nevoilor sistemului judiciar, aspect de oportunitate ce intră în marja de apreciere a Consiliului Superior al Magistraturii. Îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a funcționa ca judecător la instanța unde se solicită transferul este premisa de la care se pornește în aprecierea cererii de către organul administrativ, dar nu este suficient pentru a transforma vocația pe care o are judecătorul într-un drept ce poate fi valorificat în orice condiții.

Aspectele legate de organizarea unui concurs de promovare pentru cele două posturi vacante de la Tribunalul Brăila se subsumează atribuțiilor CSM-ului prevăzute de Legea nr. 317/2004, astfel încât acest argument nu este de natură să impieteze asupra analizei cererii de transfer prin raportare la criteriile prevăzute art. 3 din Regulament.

Hotărârile autorității administrative trebuie să mențină un echilibru între ocrotirea interesului public și a interesului legitim privat, CSM-ul exercitându-și atribuțiile în limitele competențelor prevăzute de lege, competențe ce includ și o marjă de apreciere privind oportunitatea măsurilor luate.

În acest context, Hotărârile CSM-ului se circumscriu dispozițiilor legale și regulamentare ce guvernează transferul judecătorilor, organul administrativ având ca obligație gestionarea eficientă a resurselor umane în sistemul judiciar, pentru evitarea provocării unor disfuncționalități în activitatea instanțelor de judecată.

Așadar, actele emise de CSM sunt legale, nefiind afectate de niciun motiv de nulitate, criticile contestatorului apărând ca neîntemeiate sub acest aspect.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, urmează să respingă contestația formulată de contestatorul A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 912 din 14 septembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și a Hotărârii nr. 789 din 27 iunie 2017 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2018.