ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3887/2017

Asupra admisibilității în principiu a recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 18 iunie 2014, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul General al Municipiului București, a solicitat:

(i) sancționarea pârâtului pentru refuzul, manifestat cu rea-credință, de a pune în executare sentința civilă nr. 871 din 23 septembrie 1998 pronunțată de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ;

(ii) obligarea pârâtului să îl despăgubească pe reclamant pentru suprafața de teren în mărime de 1 ha extravilan situat în Municipiul București, în termen de 30 de zile de la pronunțare;

(iii) obligarea pârâtului la plata daunelor morale al căror cuantum urmează a fi apreciat de instanța de judecată.

Prin încheierea de ședință din data de 15 septembrie 2014, instanța de fond a dispus suspendarea judecării cauzei, în condițiile art. 138 alin. (6) C. proc. civ., până la soluționarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 3195 din 22 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2013.

Prin încheierea de ședință din data de 09 noiembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția perimării și a constatat intervenită perimarea cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul General al Municipiului București.

Împotriva încheierii de ședință din data de 09 noiembrie 2015 a formulat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 6, 7 și 8 C. proc. civ., republicat.

O primă critică, întemeiată pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 C. proc. civ., republicat, privește afectarea dreptului recurentului-reclamant de acces la justiție, drept protejat de dispozițiile art. 21 din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

A doua critică privește schimbarea, de către instanța de fond, a obiectului cererii de chemare în judecată. Recurentul susține ca instanța de fond a schimbat actul juridic de referință propus de reclamant, respectiv, art. 24 și art. 25 din Legea nr. 554/2004, modificate prin Legea nr. 262/2007, cu dispozițiile C. proc. civ., republicat, efectul fiind acela al încălcării dreptului fundamental de acces liber la justiție și pronunțarea unei hotărâri nemotivate. În susținerea acestei critici au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 6 C. proc. civ.

Cea de-a treia critică privește încălcarea autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 871 din 23 septembrie 1998, în dauna intereselor legitime ale recurentului, motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., republicat.

Intimatul-pârât Primarul General al Municipiului București nu a depus întâmpinare la dosar.

Raportul întocmit în cauză în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 31 mai 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

La data de 18 iulie 2017, recurentul-reclamant A. a depus la dosarul cauzei un punct de vedere cu privire la raportul comunicat, apreciind că recursul întrunește toate condițiile de admisibilitate, putând fi analizat de către instanța de recurs.

În ceea ce privește taxa judiciară de timbru, recurentul-reclamant a arătat că cererile de recurs formulate în temeiul art. 24 și 25 din Legea nr. 554/2004, sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

Totodată, recurentul-reclamant a precizat pretențiile deduse judecății în sensul că, invocând autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 871 din 23 septembrie 1998, a solicitat instanței de judecată să pună în executare această hotărâre prin obligarea intimatului-pârât ca, în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii, să îl despăgubească pentru suprafața de un hectar de teren situat în extravilanul Municipiului București, cu suma de 39.860.000 euro, la cursul zilei la care se va face plata. Recurentul-reclamant a solicitat, totodată, obligarea intimatului-pârât la plata daunelor morale în cuantum de 15.000 euro, la cursul zilei la care se va face plata.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate condițiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ.:

"

Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare", iar potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., republicat:

"

Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)."

Înalta Curte constată că încheierea supusă recursului a fost pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 09 noiembrie 2015.

Termenul de 5 zile, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, a început să curgă de la data pronunțării hotărârii, respectiv 09.11.2015 și s-a împlinit la data de 15.11.2015, într-o zi nelucrătoare, fiind prorogat până la data de 16.11.2015, prima zi lucrătoare care urmează, potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (2) C. proc. civ., republicat.

Recursul declarat de reclamantul A. a fost înregistrat la dosarul cauzei la data de 18.12.2015.

Având în vedere că termenul de declarare și de motivare a recursului, respectiv de 5 zile de la pronunțare, s-a împlinit la data de 16.11.2015, iar recursul a fost declarat de reclamant la data de 18.12.2015, Înalta Curte constată că recursul este tardiv formulat, urmând a aplica sancțiunea nulității prevăzută de art. 489 alin. (1) corelat cu dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 09 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 decembrie 2017.