ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2010/2017

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 01.07.2013, reclamanta UAT Vâlcele, prin Primar, a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, solicitând anularea Notei de constatare a neregulilor și de aplicare a corecțiilor financiare nr. CA-16950 din 01 martie 2013 întocmită de Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene - Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli POR și a Deciziei nr. 5 din 22.04.2013 emisă de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Prin Sentința nr. 4135 din 20 decembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantă; a anulat Decizia nr. 5 din 22 aprilie 2013 emisă de MDRAP, precum și Nota de constatare a neregulilor de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la data de 27.02.2013 și înregistrată sub nr. CA16950 din 01 martie 2013, emisă de MDRAP-DGCSNFE-SCSN-POR, în parte, în ceea ce privește constatarea referitoare la nerespectarea cerințelor privind asigurarea unui grad adecvat de transparență (pct. 9 subpct. 1.1 din Notă), valoarea corecției financiare de 25% (pct. 10 din Notă), cât și stabilirea valorii creanței bugetare rezultate din nereguli (pct. 11 din Notă); au fost respinse restul pretențiilor, ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, și solicitând casarea hotărârii atacate și respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Controlul efectuat cu privire la procedura de achiziție publică privind contractul de lucrări din 30 august 2010, încheiat de către reclamantă cu S.C A. S.R.L. a relevat existența unor abateri de la legislația achizițiilor publice în sensul că:

- nu a motivat în cadrul anunțului de participare criteriile de calificare solicitate prin documentația de atribuire;

- a modificat prin clarificările la documentația de atribuire unele criterii de calificare și selecție solicitate inițial, pentru care ar fi trebuit publicată o erată.

Pentru abaterile constatate se aplică dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011, stabilindu-se o corecție de 25% în conformitate cu pct. 2 subpunctul 2.1. din Anexa la actul normativ menționat, pentru nerespectarea cerințelor privind asigurarea unui grad adecvat de transparență și încheierea contractului fără lansarea adecvată a unei proceduri competitive.

Creanța bugetară reținută în sarcina UAT Vâlcele este de 264.909,73 RON din care: 184.568,25 RON fonduri UE; 28.228,09 RON bugetul de stat; 52.113,39 RON TVA recuperabilă.

În esență, reclamanta a susținut că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 125 alin. (2) și art. 178 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, în forma în vigoare la data desfășurării achiziției.

În anunțul de participare nu au fost menționate cerințele minime de calificare, existând doar mențiunea "conform documentației descriptive atașate", situație ce a determinat echipa de control să aprecieze că nu s-a asigurat un grad adecvat de publicitate, fiind încălcat principiul transparenței potrivit art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 și art. 9 alin. (25) din contractul de finanțare.

S-a invocat că instanța de fond a făcut o greșită apreciere asupra modului de calcul a corecției financiare prin raportarea la valoarea contractului încheiat de UAT Vâlcele. Fără nicio dovadă în acest sens, Curtea de Apel București a statuat că valoarea corecțiilor financiare a fost calculată eronat și a dispus recalcularea acestora prin sentința pronunțată. Astfel, corecția de 25% nu se aplică la contractul de lucrări din 30 august 2010, încheiat de către reclamantă cu S.C A. S.R.L., ci prin raportare la sumele efectiv rambursate de Autoritatea de management, cu alte cuvinte este vorba despre sumele care provin din fonduri europene și bugetul de stat, fără a fi luate în calcul sumele ce constituie contribuția beneficiarului și cheltuielile care au fost considerate neeligibile.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 9 decembrie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Intimata-reclamantă nu a depus întâmpinare.

Prin încheierea din 9 iunie 2015, completul filtru a constatat, față de conținutul raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate, a declarat recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ca fiind admisibil în principiu, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen pentru judecata pe fond a acestuia.

Cu privire la cererea de recurs. Soluția și considerentele instanței de control judiciar

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Criticile pârâtului pot fi subsumate dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., urmând să fie analizate din această perspectivă.

Problema esențială care se impune a fi dezlegată în cauză este aceea de a stabili dacă a existat sau nu o neregulă, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, în procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de lucrări din 30 august 2010, încheiat de către reclamant cu S.C A. S.R.L.

Cu privire la existența abaterilor menționate de pârât în cererea de recurs

Textul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 definește "neregula" ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Se observă astfel, că pentru a fi în prezența unei nereguli trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale și ale contractului de finanțare, precum și un prejudiciu care constă în suma plătită necuvenit.

Or, în speță în mod corect a statuat instanța de fond că nu au existat încălcări ale legislației achizițiilor publice și nici ale clauzelor contractului de finanțare referitoare la gradul de transparență al procedurii de achiziție publică derulată de reclamantă.

Astfel, din documentele depuse la dosarul instanței de fond rezultă că documentația de atribuire a fost publicată sub forma unui fișier electronic atașat anunțului de participare. Anunțul publicat în SEAP cuprindea mențiuni exprese cu privire la condițiile de calificare descrise în documentul atașat, ceea ce corespunde cerințelor art. 2 alin. (2) și art. 178 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, precum și art. 9 alin. (25) din contractul de finanțare din 15 aprilie 2010, cod SIMS 4591.

Așa fiind, în mod eronat a apreciat echipa de control că reclamanta a încălcat dispozițiile legislației în materia achizițiilor publice privind principiul transparenței și, în consecință, nu se impunea aplicarea unei corecții financiare sub acest aspect.

În ceea ce privește celelalte critici formulate de pârât privind abaterile săvârșite de reclamantă, Înalta Curte constată că acestea sunt lipsite de interes, întrucât instanța de fond a respins ca neîntemeiate restul pretențiilor reclamantei și aceasta nu a declarat recurs.

Cu privire la calculul corecțiilor financiare

În situația în care se constată că reclamanta nu a încălcat dispozițiile art. 2 alin. (2) și art. 178 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, este evident că nu trebuia aplicată corecția financiară de 25%, impunându-se anularea în parte a documentelor contestate în fața instanței, respectiv a Notei de constatare a neregulilor și de aplicare a corecțiilor financiare din 01 martie 2013 întocmită de Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene - Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli POR și în totalitate a Deciziei nr. 5 din 22.04.2013 emisă de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Anularea în parte a notei de constatare a unor nereguli necesită aplicarea unei corecții diferite, în funcție de neregulile menținute și necontestate de părți, organului de control revenindu-i obligația să stabilească măsura de corecție conform dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011.

Așa fiind, criticile formulate de pârât sunt neîntemeiate sub aspectul calculului corecției financiare, de vreme ce aceasta a fost anulată, cu consecința inaplicabilității ei în cauză. Cu alte cuvinte, anularea măsurii corecției de 25% înseamnă că aceasta nu mai subzistă și nu se aplică niciuneia dintre sumele pentru care a intervenit calculul creanței bugetare.

Temeiul de drept al soluției pronunțate

Pentru toate considerentele expuse de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene împotriva Sentinței civile nr. 4135 din 20 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 mai 2017.

Procesat de GGC - NN