ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3529/2016

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/1/2013 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, contestatoarea A., în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii, a formulat contestație și a solicitat:

- anularea Hotărârii Plenului CSM din 14.07.2016;

- obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri în sensul admiterii cererii de valorificare, cu consecința recunoașterii gradului profesional de judecător de tribunal și promovarea efectivă la Tribunalul Sălaj, secția civilă;

- obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Contestatoarea A., în motivarea contestației, a arătat că a participat la examenul de promovare efectivă în funcții de conducere din data de 3.04.2016 pentru un post de execuție la Tribunalul Sălaj, secția civilă, clasându-se pe poziția a 3-a, cu media generală de 8,725, în condițiile în care pentru promovarea efectivă au fost scoase două posturi la concurs.

Rezultatele finale ale concursului au fost validate la data de 26.04.2016, iar termenul de 3 luni prevăzut de art. 30 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 621/2006 s-a împlinit la data de 26.07.2016.

Prin cererea înregistrată la CSM la 16.06.2016, completată ulterior, contestatoarea a solicitat valorificarea rezultatului obținut la examenul de promovare efectivă în funcții de execuție și promovare în funcții de execuție la secția civilă a Tribunalului Sălaj.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea din 14.07.2016, a respins cererea contestatoarei de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare efectivă.

Contestatoarea a solicitat valorificarea rezultatului obținut la examenul de promovare efectivă în funcții de execuție datorită faptului că, încă din data de 16.02.2016, la Tribunalul Sălaj exista un loc vacantabil.

În concret, prin Hotărârea nr. 162 din 16.02.2016, Plenul CSM a hotărât să propună Președintelui eliberarea din funcție, prin pensionare, a domnului judecător B., iar ca urmare a pensionării, postul de judecător la secția civilă a Tribunalului Sălaj urma să devină liber în data de 1 martie 2016.

La 7.06.2016, Plenul CSM a adoptat Hotărârea nr. 644 prin care, în art. 1, a constatat suspendarea de drept a efectelor Hotărârii nr. 162 din 16.02.2016 prin care a propus Președintelui României eliberarea din funcție, prin pensionare a domnului judecător B., fiind invocate prevederile art. 832 alin. (2) și art. 832 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 și s-a constatat că suspendarea soluționării cererii de acordare a pensiei de serviciu operează de drept, astfel încât procedura de acordare a pensiei de serviciu se oprește, în temeiul legii, în starea în care se află.

Cu privire la Hotărârea nr. 644 din 7.06.2016 emisă de Plenul CSM, contestatoarea a invocat excepția de nelegalitate în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, întrucât de această hotărâre depinde soluționarea litigiului pe fond, motivat de următoarele:

- CSM a omis a avea în vedere, la momentul adoptării Hotărârii nr. 644 din 7.06.2016, tocmai faptul că cererea domnului B. de acordare a pensiei de serviciu fusese soluționată de către Casa Județeană de Pensii Sălaj odată cu emiterea Deciziei nr. 128787 din 6.07.2009 și, de aceea, în mod eronat s-a constatat suspendată de drept soluționarea cererii de acordare a pensiei de serviciu, ceea ce se putea suspenda era doar plata pensiei de serviciu.

- Hotărârea nr. 644 din 7.06.2016 este dată de Plenul CSM și cu depășirea atribuțiilor stabilite în art. 832 din Legea nr. 303/2004.

În baza art. 83 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 contestatoarea a apreciat că atribuția CSM este doar de a informa Casa Națională de Pensii Publice cu privire la situația ivită și nu de a constata, printr-o hotărâre, suspendarea de drept a soluționării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plății pensiei de serviciu.

Împrejurarea că prin art. 65 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 s-a stabilit că eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor se face, printre altele, "prin pensionare, potrivit legii", nu poate duce la concluzia, în lipsa unui text legal expres, că Plenul CSM poate exercita un control asupra actelor și efectelor actelor emise de organul administrativ în favoarea căruia legea a stabilit competențe în materia stabilirii dreptului la pensie de serviciu.

- un alt motiv de nelegalitate a Hotărârii nr. 644 din 7.06.2016 rezultă din faptul că motivele reținute în scopul hotărârii nu susțin soluția cuprinsă în dispozitiv;

Întrucât nu există nicio normă legală care să consacre suspendarea dreptului de eliberare din funcție prin pensionare ca efect al intervenirii punerii în mișcare a acțiunii penale, o atare interpretare adăugând la lege, Plenul CSM nu avea îndreptățirea să constate suspendate de drept efectele Hotărârii nr. 162/16.02.2016, prin care s-a propus Președintelui României eliberarea din funcție prin pensionare, a domnului judecător B..

Ca urmare a constatării nelegalității Hotărârii nr. 644/20116 (fie ca urmare a admiterii excepției de nelegalitate, fie care urmare a analizării motivelor invocate ca fiind apărări de fond), contestatoarea a susținut că devin aplicabile dispozițiile art. 30 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, iar lipsa postului vacant la data de 26.07.2016 a fost generată de însăși adoptarea în condiții de nelegalitate a Hotărârii nr. 644 din 7.06.2016.

La dosar s-a depus completarea cererii de valorificare, a rezultatului examenului de promovare în funcții de execuție, Hotărârea nr. 162/16.02.2016 ale Plenului CSM, Hotărârea nr. 644 din 7.06.2016 a Plenului CSM.

Intimatul CSM a depus întâmpinare și a solicitat respingerea ca nefondată a contestației formulate de contestatoarea A., a depus la dosar Hotărârea nr. 873 din 14.07.2016 a Plenului CSM și a invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate invocate.

Contestatoarea A. a formulat răspuns la întâmpinare și a solicitat respingerea excepției inadmisibilității.

După examinarea motivelor contestației, a susținerilor părților, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge contestația formulată ca nefondată, iar referitor la excepția de nelegalitate va fi admisă excepția inadmisibilității și va fi respinsă excepția de nelegalitate ca inadmisibilă.

Mai întâi, va fi analizată excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a Hotărârii nr. 644 din 7.06.2016 a Plenului CSM invocată de intimatul CSM.

Contestatoarea a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 644/2016 a Plenului CSM prin care s-a constatat suspendarea de drept a efectelor Hotărârii nr. 162/20016 a Plenului CSM, hotărâre ce a vizat propunerea Plenului CSM înaintată Președintelui României de eliberare din funcție, prin pensionare, a domnului judecător B., vicepreședinte al Tribunalului Sălaj.

Suspendarea efectelor acestei hotărâri s-a dispus începând cu data punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva domnului judecător, respectiv, 26.02.2016.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ:

"(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu ori la cererea părții interesate.

(2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.

(3) În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege".

Inadmisibilitatea invocată de către intimatul CSM a vizat două aspecte:

- Hotărârea nr. 644/2016 a Plenului CSM nu este act administrativ care să producă efecte juridice;

- această hotărâre nu are legătură cu soluționarea cauzei ce vizează anularea Hotărârii nr. 873 din 14.07.2016 a Plenului CSM prin care s-a respins cererea de valorificare a rezultatelor obținute la examenul de promovare în funcție de execuție formulată de contestatoare.

În privința primului aspect se constată că nu se poate susține că Hotărârea nr. 644/2016 a Plenului CSM nu este un act administrativ în sensul legii contenciosului administrativ.

Conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Prin hotărârea a cărei excepție de nelegalitate este invocată s-a dispus suspendarea de drept a efectelor hotărârii Plenului CSM prin care s-a propus eliberarea unui judecător din funcție prin pensionare ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale.

Chiar intimatul CSM a susținut că a emis această hotărâre și, așa cum rezultă din motivarea hotărârii, pentru punerea în executare a dispozițiilor art. 832 alin. (2) și următoarele din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, a fost invocată excepția de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis pentru executarea legii și prin care s-a dispus suspendarea efectelor unei alte hotărâri ce viza propunerea eliberarea din funcție prin pensioare a unui judecător, astfel că se poate spune că, prin aceasta au fost modificate raporturi juridice.

Celălalt aspect al inadmisibilității nu poate fi înlăturat pentru că soluția ce urmează a fi dată în cadrul contestației nu depinde de actul administrativ atacate pe calea excepției de nelegalitate.

În prezenta contestație s-a solicitat anularea Hotărârii nr. 873 din 14.07.2016 a Plenului CSM prin care a fost respinsă solicitarea de valorificare a rezultatului concursului de promovare în funcții de execuție din data de 3.04.2016 formulată de contestatoarea A., iar motivul respingerii a fost lipsa unui post vacant la Tribunalul Sălaj.

Prin Hotărârea nr. 162 din 16.02.2016 a Plenului CSM s-a propus Președintelui României eliberarea din funcție, prin pensionare, a domnului judecător B., vicepreședinte al Tribunalului Sălaj, începând cu data de 1.03.2016, dar prin Hotărârea nr. 644/2016 a Plenului CSM s-a constatat suspendarea de drept a efectelor Hotărârii nr. 162 din 16.02.2016 a Plenului CSM, în baza art. 832 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, având în vedere că nu a fost semnat decretul de eliberare din funcție prin pensionare de către Președintele României.

Toate acestea dovedesc că, chiar dacă s-ar fi admis excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 644/2016 a Plenului CSM, nu se poate considera că la nivelul Tribunalului Sălaj ar exista un post vacant numai pentru că a fost emisă Hotărârea nr. 162/2016 a Plenului CSM și, de aceea, nu se poate considera că soluția ce se va da în cazul contestației depinde de actul administrativ atacat pe calea excepției de nelegalitate și, astfel, va fi admisă excepția de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate a Hotărârii nr. 644/2016 a Plenului CSM.

Pe fondul contestației se constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Contestatoarea a participat la examenul de promovare efectivă în funcții de execuție (și nu de conducere, așa cum a indicat în contestația formulată) din data de 3.04.2016, pentru un post de execuție la Tribunalul Sălaj, secția civilă, clasându-se pe poziția a 3-a, cu media generală de 8,725, dar au fost scoase la concurs două posturi.

La data de 16.06.2016, contestatoarea a formulat o cerere, completată ulterior, prin care a solicitat valorificarea rezultatului obținut la examenul de promovare efectivă în funcții de execuție și promovarea în funcție de execuție la secția civilă a Tribunalului Sălaj.

Pentru că rezultatele finale ale concursului au fost validate la 26.04.2016, cererea de valorificare a fost formulată în termenul de 3 luni prevăzut de art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 621/2006, termen care expira la 26.07.2016.

Prin Hotărârea nr. 873 din 14.07.2016 a Plenului CSM a fost respinsă solicitarea de valorificare a rezultatului concursului de promovare în funcții de execuție din 3.04.2016 formulată de A., judecător la Judecătoria Tulcea, având în vedere că postul pentru care s-a solicitat valorificarea nu este vacant.

În motivarea hotărârii s-a arătat că la Tribunalul Sălaj nu există niciun post vacant de judecător, respectiv niciun post care va deveni vacant cu o dată ulterioară expirării termenului de valorificare, ca urmare a unor măsuri dispuse în interiorul termenului de valorificare a rezultatelor concursului, iar postul domnului judecător B. nu poate fi avut în vedere pentru procedura valorificării rezultatelor concursului de promovare din data de 3.04.2016, având în vedere că se află sub semnul incertitudinii, nu numai data eliberării din funcție, ci chiar temeiul eliberării acestuia din funcție și Hotărârea Plenului CSM nr. 162 din 16.02.2016, ale cărei efecte sunt suspendate de drept, nu poate fi asimilată cu o "măsură de vacantare a unui post începând cu o anumită dată".

Contestatoarea a criticat această soluție adoptată de Plenul CSM și a apreciat că, urmare a adoptării Hotărârii nr. 162 din 16.02.2016, s-a propus eliberarea din funcție, prin pensionare a domnului judecător B., iar postul acestuia la Tribunalul Sălaj urma să devină liber în data de 1.03.2016 și că, în mod nelegal, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 644/7.06.2016 au fost suspendate de drept efectele Hotărârii nr. 162 din 16.02.2016, dar aceste critici sune nefondate.

Așa cum s-a arătat, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 162 din 16.02.2016 s-a propus Președintelui României eliberarea din funcție, prin pensionare, a dlui judecător B., vicepreședinte al Tribunalului Sălaj, începând cu data de 1.03.2016.

Înainte de semnarea decretului de eliberare din funcție, prin Ordonanța nr. 67/DJP/2015 din 26.02.2016 emisă de DIICOT - Biroul teritorial Sălaj, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de domnul judecător B. pentru mai multe infracțiuni.

În condițiile în care acesta formulase anterior cerere de pensionare pentru a beneficia de pensie de serviciu, dar nu era semnat decretul prezidențial de eliberare din funcție prin pensionare, Plenul CSM, în baza art. 832 din Legea nr. 303/2004, a dispus suspendarea efectelor Hotărârii Plenului CSM nr. 162 din 16.02.2016 tocmai pentru că art. 832 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 prevede că:

"Punerea în mișcare a acțiunii penale pentru una dintre infracțiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluționării cererii de acordare a pensiei de serviciu...".

Teza ultimă a acestui articol prevede că " persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală beneficiază, în condițiile legii, de pensie din sistemul public".

Nu trebuie neglijat nici faptul că Hotărârea Plenului CSM nr. 162 din 16.02.2016 a fost emisă în perioada de desfășurare a concursului de promovare în funcții de execuție din 3.04.2016, dar art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor aprobat prin Hotărârea nr. 621 din 21.09.2006 a Plenului CSM, cu modificările și completările ulterioare prevede că:

"judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovați ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovați în posturile ce se vacantează la instanțele și parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 3 luni de la data validării concursului".

Art. 27 din același regulament prevede că "pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7 și nu mai puțin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs menționate de art. 17".

În raport de aceste dispoziții se poate considera că pentru valorificarea rezultatului obținut la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție se impun a fi îndeplinite următoarele condiții:

- îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 27 din Regulament, respectiv candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7 și nu mai puțin de 5 la fiecare cele două probe de concurs;

- să existe posturi vacante la instanța sau parchetul pentru care a optat la înscriere sau să se vacanteze în termen de 3 luni de la validarea rezultatelor.

În speță, așa cum rezultă din actele depuse la dosar, nu s-a făcut dovada îndeplinirii celei de-a doua condiții deoarece nu exista post vacant la instanța pentru ca a optat la înscriere și nici nu s-a vacantat vreun post în termen de 3 luni de la validarea rezultatelor, astfel că nu se poate susține nelegalitatea hotărârii atacate cu prezenta contestație și, de aceea, aceasta va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 644 din 07 iunie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ca inadmisibilă.

Respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii f. n. din 14 iulie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2016.