ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3453/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal sub nr. 5858/2/2015 reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, au solicitat ca, pe cale de Ordonanță Președințială să dispună obligarea pârâților la asigurarea către reclamanți a următoarelor medicamente, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală):

- A.- Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf);

- B. - Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf);

- C. - Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf);

- D. - Ipilimumabum (denumite comercială Yervoy);

- E. - Ipilimumabum (denumite comercială Yervoy);

- F. - Ipilimumabum (denumite comercială Yervoy);

- G. - Ipilimumabum (denumite comercială Yervoy);

- H. - Abirateronum (denumire comercială Zytiga);

- I. - Abirateronum (denumire comercială Zytiga);

- J. - Abirateronum (denumire comercială Zytiga);

- K. - Crizotinibum (denumire comercială Xalkori);

- L.- Crizotinibum (denumire comercială Xalkori).

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 2498 din 7 octombrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii formulate de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L. și, în consecință, acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă având în vedere dispozițiile art. 997 din C. proc. civ., art. 13 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 2498 din 7 octombrie 2015 au formulat recurs reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L. pin care au solicitat admiterea recursului și casarea hotărârii recurate în raport de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții arată că în mod greșit a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii cu motivarea că în materia contenciosului administrativ nu este admisibilă o acțiune pe cale de Ordonanță Președințială în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în mod constant că pe această cale nu se poate solicita suspendarea executării unui act administrativ.

Pornind de la dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Ordonanța Președințială este admisibilă în această materie cu excepția suspendării actului administrativ.

Instanța de fond a motivat hotărârea în raport de dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, dispoziții ce vizează suspendarea executării actului administrativ și nu are legătură cu obiectul cauzei.

Apărările formulate

Intimata Casa Națională de Asigurări de Sănătate precum și Ministerul Sănătății au depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea recurată este temeinică și legală.

Prin întâmpinarea formulată de intimata Casa Națională de Asigurări de Sănătate a fost invocată excepția lipsei de obiect a acțiunii cu privire la medicamentele Abirateronum și Crizotinibum având în vedere că cele două medicamente sunt cuprinse în Lista medicamentelor compensate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008 modificată prin H.G. nr. 877 din 20 octombrie 2015.

Pe fondul cauzei se solicită respingerea recursului ca nefondat având în vedere că procedura Ordonanței Președințiale este incompatibilă cu specificul raporturilor de contencios administrativ.

Ministerul Sănătății, prin întâmpinare a invocat lipsa calității procesuale pasive; lipsa procedurii prealabile față de Ministerul Sănătății; excepția inadmisibilității acțiunii.

Pe fondul cauzei, se apreciază că sentința recurată este legală și temeinică, acțiunea formulată de reclamanți, motivată în drept pe dispozițiile art. 997 C. proc. civ. fiind inadmisibilă în materie de contencios administrativ.

Procedura de filtru a recursului

În procedura de filtru a recursului, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, recurs ce a fost comunicat părților conform art. 493(4) C. proc. civ., părțile fiind citate în ședință publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Hotărârea instanței de recurs

În raport de dispozițiile art. 224 C. proc. civ., instanța de recurs va analiza cu prioritate excepția lipsei de obiect a acțiunii invocată de intimata Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin întâmpinare.

Este de reținut că acțiunea reclamanților a fost promovată la data de 25.09.2015 iar ulterior introducerii cererii de chemare în judecată a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 877 din 20.10.2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 791 din 23 octombrie 2015, hotărâre prin care medicamentele Abirateronum și Crizotinibum au fost introduse pe Lista medicamentelor compensate.

Instanța de recurs nu poate reține excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată pe considerentul că o parte din medicamentele solicitate de reclamanți au fost incluse pe Lista medicamentelor compensate ulterior promovării acțiunii, elementele acțiunii civile fiind analizate la momentul promovării acțiunii iar împrejurările intervenite ulterior promovării acțiunii nu duc la concluzia lipsei de obiect, obiectul cererii de chemare în judecată ca element al acțiunii civile reprezentând protecția respectivului drept sau interes ce trebuie să existe la momentul promovării acțiunii.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății și excepția lipsei procedurii prealabile, ambele invocate de intimatul Ministerul Sănătății, nu vor fi analizate de instanță având în vedere că prin sentința recurată au fost analizate și respinse de prima instanță iar intimatul Ministerul Sănătății nu a formulat recurs împotriva sentinței.

Ca urmare, Înalta Curte va verifica sentința recurată în limita criticilor formulate de recurenții-reclamanți ținând cont totodată de apărările invocate și dispozițiile legale incidente.

Instanța de fond a respins acțiunea formulată de reclamanți pe cale de Ordonanță Președințială ca fiind inadmisibilă sub aspectul compatibilității cu procedura de contencios administrativ dar această abordare este greșită, acțiunea recurenților-reclamanți fiind compatibilă cu specificul raporturilor de drept administrativ, scopul mediat și imediat fiind recunoașterea provizorie a unui drept de către o autoritate, în situația în care tergiversarea recunoașterii ar afecta dreptul la viață, drept recunoscut de Constituția României.

Astfel, cererea recurenților-reclamanți nu este inadmisibilă în raport de dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar în lipsa unei reglementări exprese care să excludă procedura prevăzută de art. 997 C. proc. civ., instanța de fond în mod greșit a admis excepția inadmisibilității, cererea de ordonanță președințială formulată în prezenta cauză fiind admisibilă, urmând a se analiza dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 997 C. proc. civ.

La respingerea excepției inadmisibilității acțiunii trebuia avută în vedere și soluția de unificare a practicii judiciare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal din data de 28.10.2013, potrivit căreia:

"Este inadmisibilă cererea de ordonanță președințială care vizează suspendarea executării actului administrativ, justificat de existența unei reglementări cu caracter derogatoriu în această materie reprezentată de dispozițiile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004. În ipoteza altor litigii decât cele care vizează suspendarea executării actului administrativ, compatibilitatea cererii de ordonanță președințială cu specificul raporturilor de drept administrativ se apreciază de către instanță în virtutea dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 554/2004".

Având în vedere dispozițiile art. 498(1) C. proc. civ. raportat la art. 1000 alin. (3) C. proc. civ., instanța de recurs va analiza în raport de circumstanțele concrete ale cauzei condițiile cumulative impuse de art. 997 C. proc. civ.

Astfel, se constată că acestea nu sunt îndeplinite cumulativ, condiția neprejudicierii fondului cauzei și condiția existenței în favoarea reclamanților a unei aparențe a dreptului pretins vătămat în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 997 alin. (5) din C. proc. civ.

Prin acțiunea formulată s-a solicitat obligarea pârâților să asigure reclamanților, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% a medicamentelor (denumire comercială) Zelboraf, Yervoy, Zytiga și Xalkori.

Conform art. 997 alin. (5) C. proc. civ., "Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt". Neprejudicierea fondului presupune o examinare a existenței dreptului și a normei aplicabile, de natură să confere acestuia o aparență de legalitate și temeinicie.

Raportat la obiectul cererii de Ordonanță Președințială, reclamanții nu au în favoarea lor o aparență a dreptului, deoarece prin "pipăirea fondului" se constată că la nivel de aparență recurenții în calitate de asigurați nu au dreptul în temeiul legii de a beneficia de compensare 100% pentru medicamentele solicitate în petitul acțiunii, conform art. 231 și 232 din Legea nr. 95/2006.

Recurenții-reclamanți au solicitat, în condițiile art. 997 C. proc. civ., ca instanța de contencios administrativ să exercite la nivel de aparență și de urgență un control de legalitate cu privire la refuzul recurenților de a include pe Lista medicamentelor compensate integral a celor patru medicamente enunțate în petitul acțiunii dar solicitarea reclamanților reprezintă o prejudecare a fondului și o soluționare a dosarului de fond nr. x/2015, în care s-a solicitat obligarea intimaților-pârâți de a include pe Lista medicamentelor compensate a medicamentelor solicitate, în regim de compensare 100%.

Ca urmare, este evident că în cauză nu este îndeplinită condiția "neprejudecării fondului" în condițiile în care acțiunea întemeiată în drept pe dispozițiile art. 997 C. proc. civ. presupune ca instanța să constate, la nivel de aparență, refuzul nejustificat al autorităților pârâte de a completa H.G. nr. 720/2008. De altfel, din actele depuse la dosar, rezultă că H.G. nr. 720/2008 a fost modificată prin H.G. nr. 877 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 791 din 23 octombrie 2015, în sensul că medicamentele Zytiga și Xalkori au fost incluse pe Lista medicamentelor compensate.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că în mod greșit acțiunea reclamanților a fost respinsă ca inadmisibilă, motiv pentru care în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va admite recursul reclamanților A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L., va casa sentința recurată și, rejudecând pe fond cererea de ordonanță președințială, în raport de dispozițiile art. 28 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 997 (5) C. proc. civ., va respinge cererea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L. împotriva sentinței civile nr. 2498 din data de 07 octombrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată.

Respinge cererea de Ordonanță Președințială, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 noiembrie 2017.