ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3211/2017

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin cererea inregistrata la 19.08.2013, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat in judecata pe parata Curtea de Conturi a României, solicitând:

- suspendarea masurilor dispuse de către Curtea de Conturi a României prin Decizia nr. x/40147/2013, asa cum a fost modificata/completata prin încheierea nr. 25 din 26.07.2013, inregistrata la S.C. A. S.A. sub nr. 9900/17917 din 02.08.2013, inclusiv suspendarea acestei încheieri;

- anularea in parte a Deciziei nr. x/40147/2013, asa cum a fost modificată prin încheierea nr. 25 din 26 iulie 2013, inregistrată la S.C. A. S.A. sub nr. 9900/17917 din 02 august 2013, inclusiv anularea acestei încheieri.

Prin încheierea din 30.05.2014, Curtea de Apel București a dispus introducerea in cauza, in calitate de reclamantă, a SAPE S.A.

Prin sentința nr. 1680 din 12 iunie 2015, a respins excepția lipsei calității procesuale active a SAPE S.A., a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea de anulare a măsurii dispuse la pct. I.1 din Decizia nr. x/401472013 ca inadmisibilă.

A respins în rest acțiunea formulată de reclamanta SAPE S.A. ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel a reținut, cu privire la exceptia lipsei calității procesuale active, că potrivit art. 1 alin. (12) lit. c) din H.G. nr. 85/2013, societatea constituita preia conform proiectului de divizare aprobat in conditiile legii, drepturile și obligatiile A. S.A. Bucuresti decutgand din calitatea de parte in orice litigii sau proceduri arbitrale sau litigii transferate.

Pe de alta parte, prin incheierea din 30.05.2014, Curtea a scos din cauza pe reclamanta S.C. A. S.A., introducand in calitate de succesoare a reclamantei initiale pe SAPE S.A., conform H.G. nr. 203/2014.

Față de caracterul interlocutoriu al incheierii de sedinta din 30.05.2014, Curtea a respins cererea de introducere in cauza, in calitate de reclamanta, alaturi de SAPE S.A., a S.C. A. S.A.. În consecinta, calitatea de reclamanta in prezenta cauza o are doar SAPE S.A.

Cu privire la exceptia inadmisibilității cererii de anulare a măsurii dispuse la pct. I.1 din decizia nr. x/40147/2013, Curtea a observat ca prin contestatia formulata impotriva deciziei nr. x/40147/2013, reclamanta initiala nu a contestat masura dispusa la pct. I.1 din decizia nr. x/40147/2013.

În aceste conditii, in temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și pct. 213 din RODAS, Curtea a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea de anulare a măsurii dispuse la pct. I.1 din decizia nr. x/40147/2013 ca inadmisibilă.

Pe fondul cererii, Curtea a reținut că in urma verificarii modului de îndeplinire de către părți a clauzelor cuprinse în contractele de privatizare a societăților comerciale al căror obiect de activitate privește energia A. la S.C. A. S.A. s-au intocmit Rapoartele de control din 12 iulie 2012 și din 30 aprilie 2013, in baza cărora a fost emisă Decizia nr. x/40147/2013, prin care au fost dispuse 4 măsuri.

Reclamanta a afirmat ca "repartizarea profitului filialelor S.C. A. S.A. supuse privatizării până la data finalizării contractelor de privatizare se făcea în conformitate cu legislația aplicabilă societăților cu capital integral/majoritar de stat, neintrând în vigoare clauzele contractelor de privatizare sub acest aspect deoarece numai după data finalizării contractelor în cauză investitorii strategici au dobândit calitatea de acționari majoritari la aceste societăți".

Curtea a reținut că și pentru perioada până la data finalizării (data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor) modul de repartizare a profitului era reglementat prin contractul de privatizare. Contractele de privatizare au fost aprobate prin legi speciale, iar O.G. nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, prevede în mod expres la art. 1, alin. (1) și (3): "Incepând cu exercițiul financiar al anului 2004, la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează pe următoarele destinații, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel:..."

În condițiile prelungirii, prin hotărâri ale guvernului, a termenelor de îndeplinire a condițiilor suspensive din contractele de privatizare, ce implicau decalarea termenului de perfectare a acestor contracte (a transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor), era necesar ca vânzătorul să ia măsuri pentru încheierea de acte adiționale la contractele de privatizare, în care să se prevadă noile termene de perfectare, fapt nerealizat de S.C. A. S.A.

Chiar S.C. A. S.A. a promovat acțiuni în instanță, prin care a solicitat achitarea de către cumpărători a penalităților prevăzute în contracte pentru nerealizarea clauzelor privind dividendele.

Ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale, S.C. A. S.A. a formulat cereri de arbitraj împotriva cumpărătorilor la Curtea Internațională de la Paris și a formulat notificări.

Afirmația din cuprinsul cererii că S.C. A. S.A., devine vânzător după Data Perfectării/Data Finalizării nu este exacta întrucât, prin preambulul contractelor de privatizare, unde se specifică calitatea părților contractante, se precizează faptul că S.C. A. S.A. are calitatea de vânzător.

Contractele de privatizare nu conțin nici o clauză contractuală, din care să rezulte că S.C. A. S.A. devine vânzător după Data Perfectării/Data Finalizării.

Afirmația S.C. A. S.A. că în,, perioada cuprinsă între data semnării contractelor de privatizare și data Perfectării/Finalizării acestora, perioadă în care clauzele contractelor nu erau în vigoare, părțile neavând drepturi și obligații contractuale" este nereală, întrucât în toate cele cinci contracte de privatizare sunt prevăzute clauze privind îndeplinirea de către părți până Ia data perfectării/finalizării a unor condiții suspensive, fapt ce demonstrează că și până la data perfectării/finalizării, părțile aveau obligația îndeplinirii unor clauze contractuale.

Instanța de fond a sumarizat constatările efectuate și măsurile dispuse de către Curtea de Conturi, concluzionând că măsurile s-au impus în condițiile în care s-a constatat că interesele vânzătorului au fost afectate din cauza cumpărătorului, care nu și-a respectat o obligație contractuală.

Obligativitatea și modalitatea de repartizare, precum și de plată a dividendelor cuvenite vânzătorului, pentru perioada până la data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor, în cazul în care societatea a realizat profit, au fost stabilite prin clauzele contractului de privatizare.

A arătat instanța de fond că argumentele sunt similare și in cazul contractelor de privatizare a S.C. A. Oltenia S.A. și S.C. A. Muntenia Sud S.A.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta SAPE S.A., pentru următoarele motive de casare: art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., sentința fiind dată cu încălcarea art. 14 din Cod, care reglementează principiul contradictorialității.

Astfel, în ședința din 30.05.2014, s-a dispus introducerea în cauză a SAPE S.A., în locul reclamantei A. S.A., societate care a fost scoasă din proces.

Aceste măsuri au fost dispuse fără ca recurentei să i se comunice înscrisurile de la dosar și să fără să i se dea posibilitatea să discute cererea de introducere a sa în cauză.

În plus, i s-a respins cererea prin care, la rândul său, a solicitat introducerea în cauză, în calitate de reclamantă, a societății A. S.A., alături de SAPE S.A.

Prin necitarea la dezbateri în contradictoriu și prin necomunicarea unei copii de pe cererea de introducere în cauză și de pe celelalte înscrisuri aflate la dosar, recurenta a fost privată de un proces echitabil în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenție.

art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sentința fiind dată cu încălcarea principiului personalității răspunderii și cu aplicarea greșită a prevederilor art. 38 din Cod, art. 1 alin. (12) din H.G. nr. 85/2013, art. 237, art. 238 din C. civ., art. 2501 lit. a) din Legea nr. 31/1990, ale pct. 178 și pct. 179 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități.

În motivarea excepției lipsei calității procesuale active a societății A. S.A., instanța de fond a reținut că, "potrivit art. 1 alin. (12) lit. c) din H.G. nr. 85/2013, societatea constituită preia conform proiectului de divizare aprobat în condițiile legii, drepturile și obligațiile A. S.A. decurgând din calitatea de parte în orice litigii sau proceduri arbitrale sau litigii transferate."

Or, actul normativ invocat face trimitere la Proiectul de divizare, care însă nu conține în Anexa 5 niciun litigiu împotriva Curții de Conturi.

În plus, stabilirea calității procesuale active a recurentei nu se putea realiza cu ignorarea dispozițiilor legale care reglementează întinderea răspunderii în caz de divizare, efectele divizării, divizarea parțială prin desprindere în interesul acționarilor (conform C. civ. și Legii nr. 31/1990).

art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Sentința recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază și nu analizează criticile formulate prin acțiune, referitoare la faptul că actele administrative contestate excedau tematicii de control și că societatea reclamanta a fost privată de dreptul de a formula contestație împotriva măsurilor dispuse, potrivit art. 204 din Regulament.

Considerentele hotărârii se rezumă la expunerea constatărilor și măsurilor Curții de Conturi, urmate de considerentele generale că nerespectarea unei obligații contractuale de către cumpărător a afectat interesele vânzătorului, iar obligativitatea și modalitatea de repartizare și de plată a dividendelor cuvenite vânzătorului pentru perioada până la data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor, în cazul în care societatea a înregistrat profit, au fost stabilite prin clauzele contractului de privatizare.

Pentru toate motivele de casare expuse, recurenta a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre judecare la Curtea de Apel București.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimata pârâtă Curtea de Conturi a României a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Prin încheierea de ședință din 9.05.2017, pronunțată în condițiile art. 493 din C. proc. civ., recursul a fost admis în principiu.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat în limitele și pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Cu titlu preliminar, se reține că, potrivit art. 22 alin. (5) din C. proc. civ., "judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut", această pronunțare implicând, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, obligația de a analiza fiecare capăt de cerere, precum și apărările formulate de părți, pe baza probelor administrate, în vederea stabilirii corecte a situației de fapt și cu aplicarea corespunzătoare a normelor și principiilor de drept incidente.

În speță, se constată fondate criticile formulate de către recurenta reclamantă, subsumate art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 din C. proc. civ., în ceea ce privește neanalizarea corespunzătoare a excepției lipsei calității procesuale active a societății A. S.A., cu consecințe asupra stabilirii acestei calități exclusiv în persoana SAPE S.A., precum și în omisiunea de a analiza corespunzător apărările invocate de societatea recurentă, după introducerea sa în cauză.

Astfel, instanța s-a întemeiat - în soluționarea excepției și în dispunerea măsurii introducerii în cauză ca reclamantă a SAPE S.A. - pe art. 1 alin. (12) din H.G. nr. 85/2013 referindu-se și la Proiectul de divizare a societății A. S.A., în condițiile în care în acest proiect de divizare nu este menționată prezenta cauză între litigiile pentru care se transmite calitatea procesuală, iar Actul adițional nr. 1/2015 și Protocolul de predare-primire dintre societatea A. S.A. și SAPE S.A. (la care face trimitere proiectul de divizare) nu au fost depuse la dosar, pentru a se putea verifica o eventuală preluare a litigiului sau a altor obligații care interesează în cauză.

De altfel, nu se regăsesc în formă integrală la dosar nici hotărârile pronunțate în dosarele arbitrale invocate de recurentă și analiza influenței acestora asupra situației de fapt reținute prin actele administrative contestate.

Față de aceste împrejurări, având în vedere dispozițiile art. 483 alin. (3), în conformitate cu care "recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", precum și prevederile art. 497 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora instanța supremă, în caz de casare, trimite cauza spre o nouă judecată instanței care a pronunțat hotărârea recurată, Înalta Curte - constatând că prima instanță în mod greșit nu a stabilit mai întâi corespunzător cadrul procesual și nu a intrat în cercetarea fondului acțiunii în ceea ce privește aspectele expuse mai sus - apreciază recursul ca fiind fondat, urmând să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare în fond aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecării se va completa proba cu înscrisurile menționate în prezenta decizie și se va reanaliza în funcție de acestea calitatea procesuală activă în cauză.

Pe fondul pricinii, vor fi analizate toate susținerile părților litigante, iar în acest context instanța de rejudecare urmează să verifice și dacă Ordonanța din 21.03.2013, emisă în dosar nr. x/1025/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, a fost atacată și dacă s-a pronunțat vreo hotărâre penală definitivă care ar putea avea incidență în prezenta cauză.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 496 și art. 497 raportate la art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta SAPE S.A. împotriva sentinței civile nr. 1680 din 12 iunie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată.

Trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 octombrie 2017.