ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1296/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii și procedura derulată în fața primei instanțe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, sub numărul 2080/103/2015 din 21.07.2015, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV. au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava și Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca în contradictoriu cu aceasta și pe baza probelor administrate să se dispună:

- obligarea pârâților la reîncadrarea personalului conform dispozițiilor Legii nr. 284/2010 începând cu data de 01.01.2011 și la stabilirea corectă a modului de calcul a drepturilor salariale lunare,

- obligarea pârâtei Curtea de Apel Suceava la emiterea deciziilor de reîncadrare conform dispozițiilor Legii nr. 284/2010 începând cu data de 01.01.2011,

- obligarea pârâților la plata diferențelor salariale aferente perioadei 01.01.2011 și până la pronunțarea sentinței actualizată cu rata inflației,

- obligarea pârâtului Ministerul Justiției la emiterea grilelor de salarizare în care să apară noul salariu de încadrare în care au fost incluse unele sporuri având în vedere că la acest moment pentru calculul salariului de încadrare sunt folosite O.G. nr. 8/2007, O.G. nr. 10/2008, Legea nr. 330/2009, legi abrogate în prezent, creându-se astfel confuzii între vechimea în muncă, vechimea în specialitate (sporul de fidelitate), și sporurile care au fost incluse în salariu, iar sporul de risc (25%) și confidențialitate (5%) se aplică în mod diferențiat de la un salariat la altul conducând astfel la discriminări,

- obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Justiției sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.

În drept, reclamanții au invocat prevederile Legii nr. 284/2010 și nr. 285/2010. Curtea de Apel Suceava a emis decizii de reîncadrare doar pentru Legea nr. 285/2010, fără a mai fi emisă decizie de reîncadrare în baza Legii nr. 284/2010.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

Tribunalul Neamț, secția I civilă, prin Sentința nr. 2045 C din 18 noiembrie 2015, a admis excepția necompetenței materiale a tribunalului și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că acțiunea introductivă a reclamanților cuprinde 2 capete de cerere principale, respectiv obligarea pârâților la reîncadrarea personalului auxiliar conform dispozițiilor Legii nr. 284/2011 și la emiterea deciziilor de reîncadrare în baza aceluiași act normativ de angajatorul Curtea de Apel Suceava, celelalte cereri privind plata diferențelor de drepturi salariale, emiterea grilelor noi de salarizare și alocarea resurselor financiare pentru plata acestor drepturi având caracter accesoriu, astfel cum rezultă și din dispozițiile art. 30 din noul C. proc. civ.

Ca atare, reclamanții din cauza de față funcționează ca grefieri și personal conex în cadrul Tribunalului Suceava, iar în condițiile în care aceștia fac parte din categoria personalului auxiliar, devin incidente dispozițiile art. 7, alin. (1) și (2) din cadrul Capitolului VIII - "Reglementări specifice personalului din sistemul justiției" - al Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Învestită cu soluționarea cauzei, Curtea de Apel București, secția a-VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. civilă nr. 42 din 11 februarie 2016, a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel București, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Finanțelor Publice, în favoarea Tribunalului Neamț.

Totodată, a constatat ivit conflict negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru a hotărî asupra conflictului negativ de competență.

Argumentând soluția, instanța a reținut că delimitarea competenței materiale în primă instanță de soluționare a acțiunilor de contencios administrativ și fiscal, între tribunal și curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorității de la care emană actul administrativ contestat, cu excepția litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuție.

Înalta Curte ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Argumente de fapt și de drept relevante

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au învestit instanța cu o acțiune prin care solicită obligarea părților pârâte la reîncadrarea personalului conform Legii nr. 284/2010 începând cu data de 01.01.2011 și la stabilirea corectă a modului de calcul a drepturilor salariale, obligarea pârâtei Curtea de Apel Suceava la emiterea deciziilor de reîncadrare conform dispozițiilor Legii nr. 284/2010 începând cu data de 01.01.2011, obligarea pârâților la plata diferențelor salariale aferente perioadei 01.01.2011 și până la pronunțarea sentinței actualizate cu rata inflației, (4) obligarea pârâtului Ministerul Justiției la emiterea grilelor de salarizare în care să apară noul salariu de încadrare în care au fost incluse unele sporuri având în vedere că la acest moment pentru calculul salariului de încadrare sunt folosite O.G. nr. 8/2007, O.G. nr. 10/2008, Legea nr. 330/2009, legi abrogate în prezent, creându-se astfel confuzii între vechimea în muncă, vechimea în specialitate (sporul de fidelitate) și sporurile care au fost incluse în salariu, iar sporul de risc (25%) și confidențialitate (5%) se aplică în mod diferențiat de la un salariat la altul conducând astfel la discriminări (de la un salariat la altul procentul variază între 11 - 25%, fără a se indica în vreo decizie motivul pentru care unii beneficiază de un spor mai mare, iar alții de unul mai mic), (5) obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Justiției sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.

Înalta Curte constată că reclamanții fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate iar în ceea ce privește cererea de chemare în judecată există o procedură specială în situația personalului din justiție care contestă modul în care au fost stabilite drepturile salariale, sens în care sunt relevante următoarele dispoziții:

Potrivit art. 7 alin. (1) și (2) din cadrul Capitolului VIII - "Reglementări specifice personalului din sistemul justiției" - al Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice: "(1)Personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale poate face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ al ordonatorului de credite, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii. Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori, după caz, la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile.

De asemenea, împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri".

În raport cu obiectul acțiunii, expus în prealabil, Înalta Curte reține că prezenta cerere de chemare în judecată se circumscrie prevederilor art. 7 alin. (1) și (2) din cadrul Capitolului VIII - "Reglementări specifice personalului din sistemul justiției" - al Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar competența materială de soluționare a cauzei de față revine Curții de Apel București, conform dispozițiilor alin. (1) al aceluiași articol, chiar dacă,formal, reclamanții nu au atacat hotărârile sau ordinele la care se referă textul de lege, acest aspect ținând de verificarea admisibilității acțiunii, iar nu de competența de soluționare a acesteia.

Temeiul legal al regulatorului de competență

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții QQ., RR., SS., TT., UU., VV., A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO. și PP., toți prin mandatar A. și pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava și Ministerul Finanțelor Publice în favoarea Curții de Apel București, secția a- VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 aprilie 2016.

Procesat de GGC - NN