ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.09.2019

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
27.09.2019
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moreni la data de 3 iunie 2019, sub nr. x/2019, condamnatul A. a solicitat întreruperea executării pedepsei, invocând motive de ordin medical.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 592 și art. 593 C. proc. pen.

La cerere au fost atașate copii de pe înscrisuri medicale.

Prin încheierea din data de 14 iunie 2019 a judecătorului delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei Moreni, s-a dispus, în temeiul art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 591 alin. (2) C. proc. pen., declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

În esență, pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, petentul se află încarcerat în Penitenciarul Spital București Jilava, în vederea executării unei pedepse de 1 an, 6 luni și 20 de zile închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 506/2018 a Judecătoriei Vălenii de Munte.

S-a mai reținut că la momentul cererii condamnatul se afla încarcerat în Penitenciarul Mărgineni, însă acest aspect nu atrage competența Judecătoriei Moreni, în condițiile în care petentul se afla în acel penitenciar pentru carantină, nefiind încă stabilit locul executării pedepsei.

Prin urmare, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

Prin Sentința penală nr. 2568 din data de 4 septembrie 2019, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, a fost admisă excepția de necompetență teritorială a instanței, iar în baza art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 593 alin. (1) C. proc. pen., a fost declinată în favoarea Judecătoriei Moreni competența de soluționare a cererii de întrerupere a executării pedepsei privind pe petentul condamnat A..

Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, și, în baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, în esență, Judecătoria Sectorului 4 a avut în vedere că, la dosar a fost depusă adresa ANP nr. x din 12 iulie 2019 în care se învederează că la data de 3 iunie 2019 petentul a figurat încarcerat în Penitenciarul Moreni, fiind totodată atașat și un extras din aplicația B. privind mutările condamnatului în diferite locuri de deținere.

Astfel, s-a menționat că, potrivit art. 593 alin. (1) C. proc. pen., instanța în circumscripția căreia se află locul de deținere, corespunzătoare în grad instanței de executare, este competentă a soluționa cererea de întrerupere a executării pedepsei întemeiată pe disp. art. 592 C. proc. pen. raportat la art. 589 C. proc. pen., iar competența reglementată de acest text este determinată de situația celui condamnat, respectiv dacă acesta se află sau nu în cursul executării pedepsei într-un penitenciar.

Prin urmare, față de actele dosarului, Judecătoria Sectorului 4 București a constatat că la data de 3 iunie 2019, data formulării cererii de întrerupere a executării pedepsei pe caz medical (art. 592 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 589 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.), deținutul A. se afla încarcerat în Penitenciarul Mărgineni, în vederea executării pedepsei rezultante de 1 an, 6 luni și 20 de zile închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 506/2018 a Judecătoriei Vălenii de Munte, încarcerarea având loc la 30 mai 2019 (a se vedea extrasul din aplicația B. - fila x, adresa x din 12 iulie 2019 - f. x și adresa Penitenciarului Spital București Jilava din 7 iunie 2019 - dosar declinat).

Totodată, s-a precizat că, împrejurarea că la data de 14 iunie 2019, data pronunțării încheierii judecătorului delegat cu executarea de la Judecătoria Moreni, petentul s-a aflat temporar (pentru spitalizare) și în Penitenciarul Spital București Jilava, nu prezintă relevanță în ce privește determinarea competenței de soluționare a contestației la executare, criteriul unic fiind acela al locului încarcerării condamnatului la momentul învestirii instanței (în speță Judecătoria Moreni). În opinia instanței, acest criteriu (locul încarcerării la momentul formulării cererii) lipsește de importanță și motivul pentru care un condamnat se găsește într-un anume loc de deținere (executare pedeapsă, care poate include și perioada de adaptare numită carantină, spitalizare ori afaceri judiciare)

Așadar, s-a apreciat că, din punct de vedere teritorial competentă să dispună asupra prezentei cereri de întrerupere a executări pedepsei, întemeiată pe disp. art. 592 C. proc. pen. este Judecătoria Moreni, în calitatea sa de instanță corespunzătoare în grad instanței de executare - Judecătoria Vălenii de Munte.

Ca atare, instanța a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moreni, precum și sesizarea instanței supreme în vederea soluționării conflictului negativ de competență intervenit în cauză.

*****

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 20 septembrie 2019, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 27 septembrie 2019, cu citarea condamnatului și asigurarea apărării.

Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Moreni și Judecătoria Sectorului 4 București, cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A., constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Moreni, pentru următoarele considerente:

La data de 3 iunie 2019, condamnatul A., aflat în Penitenciarul Mărgineni, a formulat o cerere de întrerupere a executării pedepsei închisorii, din motive medicale, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 592 și 593 C. proc. pen.

Cererea condamnatului a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Moreni, la data de 3 iunie 2019, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul Jud. Moreni.

Conform art. 592 alin. (1) din C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi întreruptă în cazurile și în condițiile prevăzute la art. 589, la cererea persoanelor arătate la alin. (3) al aceluiași articol, iar în cazul prevăzut la art. 589 alin. (1) lit. a), și la cererea administrației penitenciarului.

În ceea ce privește instanța competentă, dispozițiile art. 593 alin. (1) C. proc. pen., prevăd expres că instanța competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere, corespunzătoare în grad instanței de executare.

Din examinarea dispozițiilor legale menționate și având în vedere actele și lucrările dosarului, respectiv dosarului Judecătoriei Moreni din care rezultă că prezenta cerere a fost formulată în timp ce condamnatul se afla încarcerat la Penitenciarul Mărgineni, precum și înscrisul aflat la dosarul Judecătoriei Sectorului 4, în care se menționează că numitul A. figura încarcerat în Penitenciarul Mărgineni la data de 3 iunie 2019, Înalta Curte constată că, în ceea ce privește competența materială în judecarea cererii de întrerupere a executării pedepsei, întemeiată în cazul de față pe dispozițiile art. 592 C. proc. pen., aceasta revine instanței în a cărei circumscripție se afla locul de deținere al condamnatului la data formulării cererii, respectiv, în cauză, Judecătoriei Moreni.

Astfel, în stabilirea competenței, relevant este locul de deținere în care condamnatul se afla la momentul formulării cererii.

Cum, în cauză, condamnatul A. a formulat cererea ce formează obiectul prezentului dosar la data de 03 iunie 2019, dată la care acesta se afla în Penitenciarul Mărgineni, se constată că, în soluționarea cauzei de față, competența revine Judecătoriei Moreni.

De altfel, cu privire la existența unei practici neunitare cu privire la instanța competentă să soluționeze cererile formulate de condamnați în timpul executării pedepsei în situația în care, la momentul formulării acestora, persoana condamnată se află tranzitoriu în alt loc de deținere decât cel stabilit pentru executarea pedepsei, conform art. 11 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, care, prin Decizia nr. 15/2018 din data de 17 septembrie 2018, (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 885 din 22 octombrie 2018), a statuat că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Moreni, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar potrivit alin. (6) al aceluiași articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Moreni, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 27 septembrie 2019.

Procesat de GGC - LM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă