ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 818/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 818/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/59/2014 la data de 20 ianuarie 2014, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, anularea Hotărârii nr. 11223/12.11.2013 emisă de Casa Județeană de Pensii Timiș - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, ca fiind netemeinică și nelegală sub toate aspectele.
Hotărârea primei instanțe
Prin Sentința nr. 77 din 20 martie 2014, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a luat act de renunțarea la judecata acțiunii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva Sentinței nr. 77 din 20 martie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a declarat recurs, fără a indica în drept motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.
Procedura derulată în recurs
Prin încheierea pronunțată la data de 26 februarie 2015, în temeiul raportului întocmit de magistratul asistent, s-a admis în principiu recursul, dispunându-se soluționarea căii de atac conform dispozițiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ.
La termenul de judecată din 28 mai 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a suspendat judecata cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 teza I C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, astfel cum permit dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 teza a II -a C. proc. civ.
La data de 9 februarie 2016, cauza a fost repusă pe rol pentru discutarea excepției perimării, întrucât cauza a rămas în nelucrare timp de 6 luni.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
Având în vedere că în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda cursul perimării, potrivit dispozițiilor art. 417 și art. 418 C. proc. civ., se va face aplicarea prevederilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 77 din 20 martie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2016.
Procesat de GGC - MM