ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 653/2021

Ședința publică din data de 25 martie 2021

asupra conflictului de față constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 02.04.2019 pe rolul Judecătoriei Focșani sub nr. x/2019, reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcții a chemat în judecată pe pârâta societatea A. S.R.L. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 2.305,80 RON din care:

- 329,40 RON reprezentând suma datorată cu titlu de cotă de 0,1% din valoarea finală a lucrărilor;

- 329,40 RON reprezentând penalități de întârziere aferente cotei de 0,1% din valoarea finală a lucrărilor;

- 1.647 RON reprezentând suma datorată cu titlu de cotă de 0,5% din valoarea finală a lucrărilor.

Prin sentința civilă nr. 1601/10.03.2020, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Focșani, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Vrancea, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Tribunalul Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 118 din 17 iunie 2020, a admis excepția prescripției în ceea ce privește pretențiile cu titlu de cotă de 0,1%, precum și penalitățile de întârziere aferente.

A admis în parte excepția prescripției în ceea ce privește pretențiile cu titlu de cotă de 0,5%, precum și penalitățile de întârziere aferente.

A respins ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcții în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L..

A respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 118 din 17 iunie 2020 a declarat apel reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcții.

Apelul a fost înregistrat pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Galati.

2.1. Prin încheierea din 5 noiembrie 2020, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea secției I civile a aceleiași instanțe, competența de soluționare a apelului.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a reținut că în primă instanță cauza a fost soluționată de Tribunalul Vrancea, secția a II-a civilă (secție mixtă), că a fost exercitată calea de atac a apelului și că, în raport cu decizia ÎCCJ nr. 17/2017 (RIL) potrivit căreia în materia contenciosului administrativ calea de atac este doar recursul, cu excepția cazului prevăzut de art. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a fost admisă excepția de necompetență materială a secției de contencios administrativ și fiscal, cu consecința declinării prezentei cauze în favoarea secției a II-a civilă a Curții de Apel Galați.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, secția I civilă a Curții de Apel Galați a pronunțat decizia civilă nr. 132/A din 4 decembrie 2020, prin care a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției pentru cauze de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Galați. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-l soluționa.

În motivare, s-a reținut, în esență, că prezenta acțiune a fost înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Focșani care prin sentința civilă nr. 1601 din 10.03.2020 a admis excepția de necompetență materială a judecătoriei și a dispus declinarea competenței în favoarea secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Vrancea reținând că sumele datorate in cauză reprezintă obligații fiscale derivând dintr-un raport juridic fiscal.

Totodată, s-a reținut că potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.

Această din urmă instanță, respectiv Tribunalul Vrancea - completul specializat de contencios administrativ și fiscal, a păstrat dosarul spre soluționare și a pronunțat sentința atacată cu apel.

Potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 2 C. proc. civ., apelul din cauză se soluționează de către instanța ierarhic superioară și anume Curtea de Apel Galati, dar secția de contencios administrativ și fiscal și nu secția civilă, față de împrejurarea că sentința atacată a fost dispusă de secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Vrancea.

Excepția de necompetență absolută se poate invoca numai în conformitate cu prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., și anume doar la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe.

Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Galați, cu nerespectarea acestor dispoziții legale, a invocat, în faza apelului, excepția de necompetență funcțională, deși fondul a fost soluționat de secția corespondentă a Tribunalului Vrancea.

Criteriul materiei, în sensul dacă în cauză este vorba de un litigiu de contencios administrativ, ce ar trebui soluționat de instanța specializată în această materie, nu poate fi repus în discuție în apel cu scopul determinării competenței de soluționare a apelului și al dezinvestirii completului din cadrul secției de contencios administrativ a curții de apel, în favoarea secției civile din cadrul aceleiași curți de apel, pentru că s-ar eluda în acest fel dispozițiile imperative ale art. 130 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, "necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe."

Întrucât dispozițiile legale anterior citate exclud posibilitatea invocării din oficiu a excepției de necompetență de către instanța de apel și având în vedere că în fond pricina a fost calificată ca fiind de contencios administrativ și fiscal, fiind soluționată de Tribunalul Vrancea, competența de soluționare a apelului revine secției de contencios administrativ a Curții de Apel Galati.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului dosar îl reprezintă cererea reclamantui Inspectoratului de Stat în Construcții de obligare a pârâtei A. S.R.L., la plata sumei de sumei de 2.305,80 RON din care 329,40 RON reprezentând suma datorată cu titlu de cotă de 0,1% din valoarea finală a lucrărilor, 329,40 RON reprezentând penalități de întârziere aferente cotei de 0,1% din valoarea finală a lucrărilor și 1.647 RON reprezentând suma datorată cu titlu de cotă de 0,5% din valoarea finală a lucrărilor.

Cauza a fost soluționată în fond prin sentința nr. 118 din 17 iunie 2020 de Tribunalul Vrancea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcții, calea de atac fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, care și-a declinat competența în favoarea secției I civile a aceleiași instanțe.

Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. civ., "Dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunța prin încheiere".

În speță, aceste condiții sunt îndeplinite, dezînvestirea reciprocă operând între două secții cu specializări diferite din cadrul Curții de Apel Galați.

Astfel, în soluționarea regulatorului de competență cu care a fost învestită, Înalta Curte are în vedere că excepția de necompetență materială a fost invocată și în fața instanței inițial învestite, Judecătoria Focșani, și aceasta a admis-o, reținând că sumele datorate in cauză reprezintă obligații fiscale derivând dintr-un raport juridic fiscal, motiv pentru care a dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului Vrancea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, iar acesta din urmă a reținut cauza în vederea soluționării pe fond, apreciind că este competent.

Potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ.:

"Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.".

Cu alte cuvinte, dacă necompetența materială ori teritorială de ordine publică nu a fost invocată la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, instanța sesizată rămâne competentă să soluționeze cauza, iar invocarea ulterioară a excepției de necompetență nu mai este posibilă în calea de atac.

Plecând de la aceste dispoziții se constată că prin nerespectarea acestora, secția contencios administrativ și fiscal civilă a Curții de Apel Galați a invocat din oficiu, ca instanță de apel, excepția de necompetență materială și a declinat competența în favoarea altei secții.

Pentru că litigiul a fost soluționat în primă instanță de un complet de contencios administrativ și fiscal, iar acesta nu a invocat necompetența materială a acestei instanțe, dar și pentru că art. 130 alin. (2) C. proc. civ. nu dă posibilitatea invocării din oficiu a necompetenței materiale de către instanța de control judiciar, calea de atac exercitată împotriva hotărârii primei instanțe va fi soluționată de către secția contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Galați, ca instanță superioară a primei instanțe ce s-a pronunțat pe fondul cauzei, instanța superioară celei care a pronunțat soluția în primă instanță nemaiputând pune în discuție în calea de atac competența funcțională a secției sub aceleași aspecte.

Față de toate aceste argumente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 martie 2021.