ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 787/2013

Prin cererea

înregistrată sub nr. 16529/280 din 29 august 2011 pe rolul Judecătoriei

Pitești, reclamanta T.(fostă Ș.)C. a chemat în judecată pe pârâtul Ș.C.A.

solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se dispună ieșirea din

indiviziune asupra bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, urmând a

constatata că reclamanta are o contribuție de 100% la dobândirea imobilului

apartament.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că prin Sentința civilă nr. 5170/280/2009 s-a dispus

desfacerea căsătoriei părților, iar în timpul acesteia cei doi soți au dobândit

în cote egale o serie de bunuri, mai puțin apartamentul asupra căruia

învederează că a avut o contribuție de 100%, fiind cumpărat din surse proprii,

respectiv din asigurarea de sănătate din Italia.

Reclamanta a

învederat ca solicită partajarea apartamentului nr. 16 compus din 3 camere și

dependințe situat în Pitești, str. I.M., bl. B10, sc. D, jud. Argeș,

autoturismului marca F.M. și a bunurilor mobile aflate în apartamentul din

Pitești, precum și a celor aflate în posesia pârâtului la Câmpina (centrală

termică și geamuri termopan, canapea extensibilă cu două fotolii, canapea

extensibilă dormitor, televizor, DVD recorder, aparat foto digital, birou, DVD

P. cu 4 boxe).

Prin întâmpinare,

pârâtul Ș.C.A. a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei

Pitești, având în vedere că domiciliul său se afla în Câmpina, iar în cele 5

luni de căsătorie cât au locuit împreună în țară, părțile au avut domiciliul în

Câmpina, apartamentul din Pitești, fiind în renovare.

Prin Sentința civilă

nr. 4628 din 4 mai 2012, Judecătoria Pitești a admis excepția necompetenței

teritoriale a acestei instanțe și a declinat în favoarea Judecătoriei Câmpina

competența de soluționare a cauzei, reținând în motivarea acestei soluții că în

speță sunt aplicabile dispozițiile art. 5 C. proc. civ., care prevăd competența

instanței domiciliului pârâtului, precum și cele ale art. 607 C. proc. civ.,

potrivit cărora cererea de divorț se adresează instanței din circumscripția

ultimului domiciliu comun al soților.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr. 2925/204/2012.

Prin Sentința civilă

nr. 3223 din 15 noiembrie 2012, Judecătoria Câmpina a admis excepția

necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești și, constatând ivit

conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație

și Justiție, pentru soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a avut în vedere următoarele considerente:

Prin Sentința civilă

nr. 1470 din 12 februarie 2010 a Judecătoriei Pitești, pronunțată în Dosarul

nr. 5170/280/2009, a fost desfăcută căsătoria părților, hotărârea rămânând

definitivă și irevocabilă prin neapelare.

Din cuprinsul

cererilor părților, instanța a reținut că alături de o serie de bunuri mobile

și drepturi de creanță, obiect al partajului de bunuri comune îl constituie un

singur bun imobil respectiv apartamentul nr. 16 compus din 3 camere și

dependințe situat în Pitești, str. I.M., bl. B10, sc. D, jud. Argeș, dobândit

în timpul căsătoriei, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.

2008 din 10 noiembrie 2006 de BNP B.M.

Dispozițiile legale

în materie instituie competența de soluționare a cererii de partaj în favoarea

judecătoriei, iar din punct de vedere teritorial, este competentă judecătoria

ce judecă acțiunea de divorț (în cazul în care cererea se face pe cale

accesorie sau incidentală în cadrul procesului de divorț) sau de la domiciliul

pârâtului, în cazul în care printre bunurile de împărțit nu sunt și imobile,

caz în care competența se stabilește în funcție de situarea bunului, în

conformitate cu dispozițiile art. 13 C. proc. civ.

Dosarul a fost

înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 4

decembrie 2012, stabilindu-se termen la 18 februarie 2013.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în

baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte

reține următoarele:

Acțiunea dedusă

judecății în prezenta cauză are ca obiect ieșirea din indiviziune asupra

bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei dintre reclamantă și pârât,

desfăcută prin Sentința civilă nr. 1470 din 12 februarie 2010 a Judecătoriei

Pitești, definitivă și irevocabilă, respectiv un apartament situat în Pitești,

jud. Argeș, autoturismul marca F.M. și a bunurilor mobile aflate în

apartamentul din Pitești, precum și a celor aflate în posesia pârâtului la

Câmpina.

Având în vedere că

cererea de împărțeală a bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, între

care și un imobil, a fost formulată după desfacerea căsătoriei prin hotărâre

irevocabilă, competența aparține instanței în a cărei rază teritorială se află

imobilul, în conformitate cu dispozițiile art. 13 C. proc. civ., iar nu

instanței de la ultimul domiciliu al soților, astfel cum prevede art. 607 C.

proc. civ.

Aceasta întrucât

dispozițiile art. 13 C. proc. civ. stabilesc o competență teritorială exclusivă

în ce privește cererile privitoare la bunuri imobile în favoarea instanței în

circumscripția căreia se află aceste imobile.

Este adevărat că,

potrivit dispozițiilor art. 607 C. proc. civ., instanța competentă să

soluționeze cererea de divorț, respectiv cea în a cărei rază teritorială se

află cel din urmă domiciliu comun al soților, este competentă să dispună, în

raport cu dispozițiile art. 36 C. fam. și împărțirea bunurilor comune, inclusiv

a imobilelor, chiar dacă acestea se află situate în circumscripția altei

judecătorii.

Aceste dispoziții

legale nu sunt însă aplicabile în speță, întrucât se referă la cererile de

împărțire a bunurilor, dar numai atunci când acestea se judecă în același timp

cu cererea de divorț.

Or, în speță,

căsătoria dintre părți a fost desfăcută prin hotărâre irevocabilă, astfel că,

devin incidente dispozițiile art. 13 C. proc. civ., potrivit cărora competența

aparține instanței în a cărei rază teritorială se află imobilul.

Așa fiind, întrucât

apartamentul ce urmează a fi partajat este situat în Pitești, urmează a se

stabili competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 februarie 2013.

Procesat de GGC - DG