ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2740/2020

HOTĂRÂRE

15.12.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2740/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 15 decembrie 2020

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20.09.2019 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Comisia Speciala de Retrocedare a unor Bunuri care au aparținut Cultelor Religioase din Romania a formulat contestație împotriva deciziei nr. 8701/18.07.2019 a Comisiei Speciale de Retrocedare, solicitând anularea parțială a deciziei de retrocedare nr. 8701/18.07.2019 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să retrocedeze imobilul situat în București, strada x nr. 5.

Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000.

La acest dosar a fost conexat și dosarul nr. x/2019, privind cererea înregistrată la data de 30.09.2019 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal, prin care reclamantul Ministerul Sănătății, în contradictoriu cu pârâta Comisia Speciala de Retrocedare a unor Bunuri care au aparținut Cultelor Religioase din Romania, a formulat contestație împotriva aceleiași decizii nr. 8701/18.07.2019 emisă de pârâtă, prin care a solicitat anularea acestei decizii cu privire la imobilul din București, strada x nr. 7-15.

Prin sentința civilă nr. 459 din 19 iunie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea secțiilor civile ale Tribunalului București competența de soluționare a cauzei.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel București a reținut că în speță sunt incidente dispozițiile Legii nr. 165/2013, precum și că prevederile art. 35 alin. (1) și (1

) din această lege stabilesc instanța competentă atât din punct de vedere material (secția civilă a tribunalului), cât și din punct de vedere teritorial (tribunalul în a cărui circumscripție se află imobilul).

Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a pronunțat sentința nr. 1569 din 13 octombrie 2020, prin care a admis excepția necompetenței sale materiale, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării regulatorului de competență.

În motivare s-a reținut că, potrivit art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000, "Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestație la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora".

Potrivit art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează pe fond de Secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.

Astfel, instanța competentă să se pronunțe cu privire la temeinicia și legalitatea deciziilor având ca obiect retrocedarea imobilelor care au aparținut cultelor religioase din România, emise de către Comisia specială de retrocedare, este secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat.

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prezentul conflict negativ de competență a fost generat de aprecierea diferită a celor două instanțe cu privire la normele legale care reglementează competența de soluționare a pricinii, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal dând eficiență dispozițiilor art. 35 alin. (1)și (1

) din Legea nr. 165/2013, în timp ce Tribunalul București, secția a IV-a civilă a făcut aplicarea art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000.

Prin cele două cereri conexate, ce fac obiectul judecății în prezentul dopsar se solicită anularea/anularea partială a deciziei de retrocedare nr. 8701/18.07.2019 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri care au aparținut Cultelor Religioase din România și obligarea acestei entități la emiterea unei noi decizii de retrocedare.

În vederea urgentării soluționării cererilor de retrocedare pentru imobilele preluate abuziv de stat în perioada comunistă, legiuitorul a adoptat în anul 2013 Legea nr. 165, act normativ cu aplicabilitate imediată de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României.

Cât privește domeniul de aplicare al Legii nr. 165/2013, în art. 3 din acest act normativ se prevede în mod expres că cererile de retrocedare formulate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările și completările ulterioare sunt supuse prezentei legi.

În conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 165/2013, forma în vigoare la data introducerii acțiunii, cu modificările aduse prin Legea nr. 212/2018,,(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (1

) Litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competența secțiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acțiunii".

Așadar, din dispozițiile menționate reiese că aparține secției civile a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul a cărui restituire se solicită competența de soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor de retrocedare emise în baza O.U.G. nr. 94/2000, indiferent de persoana care este titular al acțiunii.

Văzând că în speță imobilul ce face obiectul deciziei de retrocedare nr. 8701/18.07.2019 este situat în București, revine secției civile a Tribunalului București competența de soluționare a pricinii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a IV-a civilă.