ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 31/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu sub nr. x/2019, reclamanta Parohia Ortodoxă A. a chemat în judecată Comisia Specială de Retrocedare a Unor Bunuri care au Aparținut Cultelor Religioase din România, împotriva Deciziei nr. 8236 din 31.10.2018 emisă în Dosarul de retrocedare nr. x/17 11 2005, solicitând instanței ca prin hotărâre judecătoreasca să dispună: anularea Deciziei nr. 8236/31 10 2018 ca vădit nelegală și neîntemeiată; obligarea pârâtei la emiterea unei noi Decizii prin care să ni se acorde măsuri compensatorii pentru imobilul construcție și teren în suprafață de 56 mp situat în Municipiul Giurgiu, str. x (fosta str. x) jud. Giurgiu.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Hotărârea Tribunalului Giurgiu, secția civilă

Prin Sentința nr. 119 din 28 martie 2019, Tribunalul Giurgiu a admis excepția necompetenței materiale a instanței, excepție ridicată de pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri care au aparținut Cultelor Religioase din România și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Parohia Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului și pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri care au aparținut Cultelor Religioase din România, în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ.

Hotărârea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal

Prin Sentința nr. 494 din 24 septembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția civilă.

Instanța a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Argumentele de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ a tribunalului cu o acțiune ce are ca obiect îndreptățirea reclamantei la a beneficia de măsuri compensatorii pentru imobilul construcție și teren în suprafață de 56 mp situat în Municipiul Giurgiu, str. x (fosta str. x) jud. Giurgiu.

În privința competenței materiale de soluționare a cauzei, sunt aplicabile dispozițiile din art. 3 alin. (7) O.U.G. nr. 94/2000 coroborate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestație la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.

Potrivit art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel dacă prin legea specială nu se prevede altfel.

Totodată, potrivit art. 96 pct. 1 din C. proc. civ., curțile de apel judecă, în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale.

Coroborând textele legale sus-menționate, reiese faptul că instanța competentă să se pronunțe cu privire la temeinicia și legalitatea deciziilor având ca obiect retrocedarea imobilelor care au aparținut cultelor religioase din România, emise de către Comisia Specială de Retrocedare, este secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat.

Textele legale arătate de Curtea de Apel București, respectiv art. 33, art. 34 și art. 35 alin. (1) și (2) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare nu sunt incidente în cauză. Astfel, dispozițiile art. 33 se referă la entitățile învestite de lege pentru a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar nu la entitățile învestite de lege pentru a soluționa cererile formulate potrivit O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cât privește dispozițiile art. 34 din Legea nr. 165/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea se referă la dosare deja transmise Secretariatului Comisiei Naționale, ceea ce nu este cazul în speță.

Prin urmare, pentru aceste considerente, având în vedere locul ocupat de Comisia Specială de retrocedare, respectiv de structură constituită la nivel central, precum și calificarea prezentei cereri de chemare în judecată ca fiind în sfera contenciosului administrativ, Înalta Curte reține că litigiul de față urmează a fi soluționat în primă instanță de secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Parohia Ortodoxă A. în contradictoriu cu pârâta Comisa specială de retrocedare a unor bunuri care au aparținut cultelor religioase din România în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 ianuarie 2020.

Procesat de GGC - NN