ALPAR v. TURKEY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Inadmissible
ALPAR v. TURKEY (CtEDO, 2008)
Reclamantul, dl Seyithan Alpar, este un cetățen turc născut în 1971 și locuiește în districtul Midyat din provincia Mardin. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl F. Gümüș, un avocat practicant în Diyarbakır. Guvernul turc (“Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 22 decembrie 1992, reclamantul a fost luat în custodie de poliție de către ofițeri de poliție din Biroul Anti-Terrorist al Sediului de Securitate Nusaybin cu suspiciune de a fi membru al PKK (Partitul lucrătorilor din Kurdistan), o organizație ilegală. La 18 ianuarie 1993, Curtea de Securitate de Stat Diyarbakır l-a retras în custodie. Procurorul public a depus un proiect de procuror de inculpare la Curtea de Securitate a statului Diyarbakır, acuzând reclamantul, în conformitate cu art. 125 din Codul Penal, aderarea la o organizație teroristă și a fost implicată în acte vizate de secesiunea unei părți a teritoriului statului. La 26 aprilie 1993, Curtea de Securitate a inițiat o procedură împotriva reclamantului și a altor treisprezece suspecți. La 18 iunie 1999, Marea Adunare Națională Turciei a modificat art. 143 din Constituție și a exclus membrii militari din Curtea de Securitate de Stat. În urma amendamentelor similare formulate la 22 iunie 1999 la Legea privind Curtea de Securitate de Stat, judecătorul militar care stătea la Curtea de Securitate de Stat din Diyarbakır auzind cazul reclamantului a fost înlocuit de un judecător civil. În ședința din 8 iulie 1999 judecătorul militar care stă pe banca Curții de Securitate de Stat din Diyarbakır a fost înlocuit de un judecător civil. La 8 mai 2000, Curtea de Securitate de Stat a declarat reclamantul vinovat ca fiind acuzat și condamnat la închisoare pe viață. Reclamantul a interzis hotărârea. Reclamantul a solicitat instanței de recurs să organizeze o audiere, care a fost acordată. La 2 aprilie 2001, Curtea de Casație, după audierea reprezentantului reclamantului, a închis audierea și a informat părțile că hotărârea va fi pronunțată la 11 aprilie 2001. La ședința din 11 aprilie 2001, Curtea de Casație a pronunțat hotărârea susținând hotărârea Curții de Securitate de Stat din Diyarbakır. La 4 iunie 2001, hotărârea Curții de Casație a fost introdusă în Registrul Curții de Securitate de Stat Diyarbakır. La 22 octombrie 2001, reprezentantul reclamantului a solicitat o copie a hotărârii finale de la Registrul Curții de Securitate de Stat Diyarbakır; aceaceasta a fost dată în aceeași zi.