ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 788/2012

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 353 din 2 noiembrie 2011, Tribunalul Ialomița, secția penală, a dispus în baza art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 - 76 C. pen., condamnarea inculpatei G.A. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatei, iar în baza art. 88 C. pen.

s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestării preventive de la 09 august 2011 la zi. În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpată. În latură civilă, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă E.M., dispunându-se obligarea inculpatei la plata sumei de 2.000 RON cu titlu de daune morale. În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpată a unui cuțit aflat în plicul nr. 1 - depus la camera de corpuri delicte a instanței. Totodată, s-a dispus restituirea către familia victimei a unui număr de 4 cuțite, o trusă tacâmuri tip diplomat, un topor și un furcoi cu coada din lemn și către inculpată a unui telefon mobil marca N. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că inculpata G.A.

și numitul E.D. au intrat într-o relație de concubinaj din anul 2007, perioadă în care au locuit împreună în comuna Sărățeni, județul Ialomița. Pe durata conviețuirii, între cei doi au existat conflicte domestice datorate faptului că victima, suferindă de schizofrenie paranoidă, devenea violentă pe fondul consumului de alcool. În dimineața zilei de 09 august 2011, victima E.D., împreună cu martorii M.E. și M.G., au participat la curățarea fântânii din curtea bisericii din comună, apoi au ajutat asistenta veterinară să castreze porci la domiciliul numitului I.C. zis „ A.", precum și la M.E. În tot acest timp martorii și E.D. au consumat băuturi alcoolice (bere, țuică, vin). Inculpata G.A. l-a sunat de mai multe ori pe E.D., cerându-i să vină acasă, lucru care l-a enervat pe acesta din urmă.

În jurul orelor 15, cei doi martori împreună cu victima s-au îndreptat către domiciliul consăteanului I.M., care locuiește pe aceeași stradă, cu victima. Când au ajuns, cei trei au fost observați de inculpată care le-a comunicat că I.M. nu era acasă și le-a cerut martorilor să plece. Totodată, inculpata i-a reproșat concubinului său că a fost acasă la I.C., deși ea se certase cu acesta. Cearta a degenerat într-un conflict în cursul căruia inculpata a fost trântită la pământ, iar aceasta la rândul său, l-a mușcat pe E.D. de braț și de abdomen. Cei doi concubini au fost despărțiți de martorii prezenți la incident după care ambii au intrat în curtea casei în care locuiau. Victima E.D. a intrat ultimul și a închis poarta cu cheia.

Conflictul dintre cei doi a continuat și în curte, inculpata amenințându-l pe E.D. cu un furcoi din gospodărie. Victima a reușit să o dezarmeze pe inculpată de furcoi, după care părțile au intrat în locuință, victima având în mână un topor de mici dimensiuni. Conflictul început în stradă a continuat și în locuință, victima încercând să-i aplice concubinei sale o corecție pentru felul în care aceasta se comportase în prezența martorilor. Fiind mai tânără, inculpata G.A. a reușit să-l împingă pe E.D. care a căzut la pământ. În aceste circumstanțe, inculpata a mers într-o cameră alăturată și a luat din șifonier o cutie tip „diplomat" în care se afla un set de tacâmuri. Ulterior, inculpata s-a reîntors la locul unde îl părăsise pe E.D., a luat un cuțit din cutie și l-a înfipt în pieptul acestuia.

Ca urmare, victima a mai făcut câțiva pași după care s-a prăbușit pe o canapea aflată în prima cameră a casei. Realizând gravitatea faptei sale, inculpata a ieșit din casă și a strigat după martori, invitându-i în curte cu motivarea că E.D. se simte rău. Raportul medico - legal de necropsie întocmit de Serviciul de Medicină Legală Slobozia a concluzionat că moartea numitului E.D. a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei interne consecutivă unei plăgi înjunghiate penetrante toracice stângi cu secționarea coastei C5 pe linia condo-sternală stânga, peretelui anterior al ventriculului stâng și pericardului cu hemopericard și hemotorax stâng consecutive. Leziunile s-au putut produce prin acțiunea unui corp înțepător - tăietor, posibil cuțit, care a acționat pe o lățime de 1,9 cm și pe o lungime de 8-9 cm, în legătură directă necondiționată cu decesul.

La individualizarea pedepsei instanța a ținut seama și de contribuția victimei la desfășurarea evenimentelor soldate cu moartea acesteia, contribuție care, fără a putea fi reținută ca provocatoare, au creat inculpatei o stare de nervozitate care, în final, nu a mai putut fi controlată. Totodată, în raport și de persoana inculpatei - tânără, fără antecedente penale, cu o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, instanța de fond a apreciat că o pedeapsă cu închisoarea, coborâtă sub minimul special, cu executare în regim de detenție, respectă toate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. și este aptă să conducă la realizarea scopurilor prevăzute de legiuitor în art. 52 C. pen.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpata, solicitând reducerea pedepsei aplicate în raport de circumstanțele reale de săvârșire a faptei și datele sale personale. Prin decizia penală nr. 357 din 15 decembrie 2011, Curtea de Apel București, secția I p enală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata G.A. cu argumentarea că instanța de fond a analizat toate criteriile de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen. și a dat eficiență atât circumstanțelor personale ale inculpatei, respectiv lipsei antecedentelor penale ale acesteia, vârstei și conduitei procesuale, după cum a reținut și circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, respectiv conduita agresivă a victimei, care, fără a întruni condițiile specifice ale provocării în sensul de circumstanță atenuantă prev. de art. 73 C. pen., a avut o contribuție la proliferarea stării conflictuale care a degenarat în final și a determinat uciderea sa de către inculpată.

Împotriva acestei ultime hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpata G.A., fără a motiva în scris calea de atac conform art. 385 10 C. proc. pen. La termenul acordat pentru soluționarea recursului, la 19 martie 2012, recurenta inculpată G.A. a învederat că înțelege să retragă recursul formulat în cauză. Înalta Curte, având în vedere manifestarea de voință exprimată nemijlocit în fața instanței de recurenta inculpată G.A., constată că: Dispozițiile art. 385 4 alin. (2) C. proc. pen. stabilesc că părțile pot renunța la recurs conform art. 368 C. proc. pen. și pot retrage recursul în condițiile art. 369 C. proc. pen. care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 369 C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, oricare din părți își poate retrage apelul declarat.

Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special. Constatând că dispozițiile legale susmenționate, aplicabile și în cazul retragerii recursului, sunt îndeplinite, manifestarea de voință a recurentei inculpate G.A., de retragere a recursului care formează obiectul cauzei pendinte, îmbrăcând forma juridică impusă de lege, Înalta Curte va lua act de aceasta și va dispune în consecință, potrivit dispozitivului prezentei decizii. Având în vedere și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului declarat de inculpata G.A. Împotriva deciziei penale nr. 357 din 15 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestării preventive de la 9 august 2011 la 19 martie 2012. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 martie 2012.