ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 248/2013

Asupra recursului de față, a constatat următoarele:

Prin Sentința penală nr. 222/PI din 25 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosar nr. 1846/30/2012, în baza art. 174 C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (1) și (7) C. proc. pen., a condamnat inculpatul R.I., în prezent în penitenciarul Timișoara, la o pedeapsă de 20 ani închisoare, pentru infracțiunea de omor calificat.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată, cu aplicarea art. 320

1

alin. (1) și (7) C. proc. pen., a condamnat același inculpat la 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de port, fără drept, în locuri în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, a unui cuțit.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele stabilite, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 20 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 20 ani închisoare, în regim de detenție, prevăzut de art. 57 C. pen. în baza art. 35 alin. (2) C. pen., rap. la art. 65 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv de la data de 02 ianuarie 2012, la zi.

În baza art. 14 C. proc. pen., rap. la art. 346 C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească părții civile P.R. suma de 5000 RON daune materiale, 50.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, daune morale. A respins în rest daunele morale.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., a confiscat de la inculpat un cuțit cu prăsele din lemn având lungimea lamei de 16 cm, lungimea mânerului 12 cm.

În baza art. 169 C. proc. pen., rap. la art. 109 alin. (3) C. proc. pen., a dispus restituirea către inculpat a unei geci de fâș de culoare închisă, ridicată cu ocazia depistării.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 2.500 RON, cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 189 alin. (2) C. proc. pen., a dispus plata sumei de 200 RON din fondul Ministerului Justiției către Baroul Timiș, reprezentând onorariul avocatului din oficiu.

În baza art. 190 alin. (5) C. proc. pen., a dispus plata sumei de 1.113 RON din fondurile Ministerului Justiției către I.M.L. Timișoara, reprezentând contravaloarea expertizelor medico-legale și a buletinelor de analiză întocmite în cauză.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nr. 1/P/2012 din 12 martie 2012 înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 14 martie 2012 a fost trimis în judecată inculpatul R.I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a arătat că în seara zilei de 01 ianuarie 2012, în jurul orei 17,00, în localitatea S., oraș R., jud. Timiș, pe stradă, în apropierea imobilului cu nr. 38 situat vis-a-vis de biserica ortodoxă din localitate, pe fondul consumului de alcool, în urma unor neînțelegeri cu privire la o sumă de bani pe care victima M.N. i-o datora, inculpatul R.I. i-a aplicat acestuia o lovitură de cuțit în zona subclaviculară dreapta, leziune ce a condus la decesul victimei, având asupra sa în momentul comiterii faptei cuțitul, pe care l-a purtat fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor.

Din cercetările efectuate în cauză a reieșit următoarea stare de fapt: în data de 01 ianuarie 2012, în jurul orei 17,35, lucrătorii de poliție din cadrul I.P.J. Timiș - Serviciul de Investigații Criminale - Compartimentul Omoruri, au fost sesizați telefonic de către Dispecerul I.P.J. Timiș despre faptul că în localitatea S., jud. Timiș, pe stradă, numitul M.N. de 27 de ani a fost înjunghiat de către un boitar, victima decedând la scurt timp după comiterea faptei.

Urmare acestei sesizări, s-a format de îndată echipa operativă constituită din procuror, lucrători de poliție judiciară din cadrul I.P.J. Timiș - S.I.C. și specialiști criminaliști din cadrul I.P.J. Timiș - Serviciul Criminalistic, care s-a deplasat la fața locului în vederea demarării anchetei.

În jurul orei 19,00, lucrătorii de poliție în timp ce se îndreptau spre localitatea S., pe DJ 609 E, în dreptul km 4+700 între localitățile R. și H. au observat o persoană în vârstă de aproximativ 50 - 59 ani ce părea a fi boitar și care se îndrepta înspre R. pe marginea drumului fiind agitat.

Au procedat la legitimarea acestuia în prezența martorilor D.P. și S.M., constatând că se numește R.I. și percheziționându-l au găsit în buzunarul hainei de la piept în partea stângă un cuțit de bucătărie cu prăsele din lemn având lungimea de aproximativ 28 cm, ce prezenta pe suprafața lamei urme de culoare brun roșcat cu aspect de sânge, motiv pentru care au procedat la ridicarea acestuia în vederea examinării biocriminalistice.

Cu acea ocazie, R.I. a declarat verbal că în ziua respectivă, în jurul orei 17,00 se afla în localitatea S. împreună cu "U." (M.N.), au consumat alcool și între ei a izbucnit un conflict spontan cu privire la o datorie bănească, moment în care l-a înjunghiat pe acesta cu cuțitul găsit asupra sa, aplicându-i o lovitură în zona pieptului.

În cursul anchetei s-a stabilit că inculpatul R.I. din toamna anului 2010 a lucrat ca boitar la familia M., tocmindu-se în acest sens cu M.N. zis "U." (cel care se ocupa efectiv de ovinele familiei).

Acesta din urmă l-a găsit pe inculpat pe câmp, în apropierea stânei sale și fiindu-i milă de el l-a angajat să-i păzească oile, cazându-l într-o baracă situată lângă stână și stabilind să-l remunereze lunar cu suma de 700 RON la care se adaugă zilnic mâncare și țigări.

Între cei doi nu au existat conflicte anterior comiterii faptei, "U." fiind cel care se interesa permanent de "angajatul" său, în sensul că îi ducea zilnic rația de mâncare și țigări și veghea la modul în care R.I. își făcea treaba.

Cu privire la salariul lunar, după spusele inculpatului, acesta nu i-a fost plătit niciodată însă nici el nu l-a cerut, gândindu-se că atunci când va pleca de la familia M., va încasa o sumă mai mare de bani.

Acesta a mai precizat că la sfârșitul iernii anului 2011 a intenționat să plece deoarece "U." i-a reproșat că nu își face bine treaba, atunci solicitând prima dată suma cuvenită, însă "U." i-a spus să mai aștepte deoarece momentan nu are bani.

Astfel, timpul a trecut, și R.I. a continuat să lucreze pentru familia M. fără să fi primit vreo sumă de bani.

În data de 01 ianuarie 2012, în jurul orei 09,30, conform depoziției inculpatului, invitat fiind de către M.N., au plecat împreună în sat "să se cinstească cu un vin de Anul Nou". Cu acea ocazie între cei doi a avut loc o discuție pe tema banilor, inculpatul spunându-i că trebuie să-i plătească suma de 9800 RON, "U." promițându-i că îi va da, după care s-a răzgândit fără a-i mai da alte explicații.

Cei doi, la un moment dat s-au deplasat la verișorul victimei din S., M.G. zis "G.".

În fața casei acestuia, la plecare, "U." l-a luat la bătaie trântindu-l pe jos pe inculpat fără vreun motiv.

S-a pus peste acesta fără a-l mai lovi, moment în care R.I. zis "C." a scos din buzunarul de la piept un cuțit cu care l-a înjunghiat pe "U." în piept. După ce l-a înțepat, a reușit să se elibereze, dându-l la o parte pe "U.", a luat cuțitul pe care l-a pus în buzunar și a plecat spre R., pe șosea, unde în jurul orei 19,00 a fost depistat de către organele de poliție, care l-au încătușat și în urma percheziționării, i-au ridicat cuțitul.

Audiat fiind în data de 12 martie 2012, înainte de prezentarea materialului inculpatul a precizat că l-a înjunghiat pe "U." cu cuțitul ce îl avea în permanență la el deoarece îl folosea "pentru a curăța copitele ovinelor", în momentul în care s-au ridicat din șanț, fiind pe trotuar unul lângă celălalt. Astfel "U." fiind în stânga sa, în timp ce se îndreptau spre casă, R.I. nemulțumit fiind de faptul că nu i s-a plătit salariul și pentru că a fost trântit în șanț de către "U." care l-a înjurat și l-a amenințat cu acte de violență, fără a-i reproșa acestuia acest comportament, a scos cuțitul din buzunar și l-a înjunghiat în zona pieptului. Inculpatul a mai menționat de asemenea că această ultimă declarație este cea pe care și-o menține și nu își amintește din ce motiv inițial a declarat altfel, arătând totodată că pe stradă nu se afla nicio persoană la momentul comiterii faptei.

Starea de fapt mai sus expusă, așa cum a fost relatată de către inculpat, este combătută prin declarațiile martorilor audiați în cauză.

Astfel, din depoziția martorului M.G. (verișorul victimei) reținem că în data de 01 ianuarie 2012, în jurul orei 16,30, se afla la domiciliul său din S.,  împreună cu concubina sa O.A. și fiul acesteia O.

La un moment dat a fost vizitat de către verișorul său "U." care era însoțit de ciobanul său "C.", ambii fiind sub influența alcoolului, mai ales "U." care avea în mână o sticlă de vin începută.

După puțin timp (aproximativ 10 minute), cei doi au plecat fiind conduși până la stradă de către gazde, O.A. întorcându-se apoi în casă iar "G." rămânând în fața porții uitându-se după aceștia.

Martorul a auzit cum "C." îi cerea bani lui "U." moment în care acesta din urmă l-a îmbrâncit ambii căzând la pământ, ocazie cu care sticla cu vin s-a spart. După ce i-a aplicat un pumn în zona feței, "U." s-a ridicat ajutându-l și pe "C." să se ridice.

Văzându-l la stradă pe verișorul său, "U." s-a îndreptat spre el cerându-i o țigară. În timp ce aceștia stăteau de vorbă, "C.", care plecase în direcția opusă spre Canton, s-a întors și ajungând în spatele lui "U." i-a cerut acestuia o țigară. "U." s-a întors spre el rotindu-și partea dreaptă a corpului, moment în care "C." l-a înjunghiat în zona pieptului.

M.G., speriat de cele văzute s-a întors și a fugit spre locuința sa, aproximativ 10 - 15 m fără a mai privi în spatele său.

În poarta casei sale se afla concubina sa O.A. și fiul acesteia O. A observat atunci că, între timp M.N. traversase drumul, s-a izbit de gardul bisericii ortodoxe, după care a căzut pe spațiul verde situat între șosea și trotuar, loc de unde nu s-a mai ridicat.

A mai sesizat că "C.", având în mână cuțitul cu care l-a înjunghiat pe "U." fugea spre canton după care a ieșit din raza sa vizuală, fiind întuneric.

L-a trimis apoi pe O. la vecinul D.M., a cărui locuință este situată în apropierea bisericii, solicitându-i acestuia să vină în stradă pentru a vedea ce s-a întâmplat cu "U.", lui fiindu-i frică să se apropie. A strigat apoi după ajutor, astfel că la fața locului au venit mai mulți vecini și anume: M.C. și soția sa M.A.F., D.P. și S.M. De asemenea a ieșit și D.M., împreună cu concubina sa R.R. și fiica lor M.

S-a apropiat apoi și el de locul respectiv, ocazie cu care a observat că "U." era căzut pe spate, curgându-i sânge din gură și din nas. D.M. i-a ridicat acestuia tricoul, martorul văzând că verișorul său a fost înjunghiat sub clavicula dreaptă.

Un consătean sosit și el la fața locului, pe nume "C.I." a anunțat evenimentul la SNAU 112. La scurt timp a sosit ambulanța, membrii echipajului medical constatând decesul numitului M.N.

Declarația martorului M.G. se coroborează cu cele consemnate de către concubina sa O.A. Astfel "după plecarea celor doi, la puțin timp am ieșit și eu în stradă să văd ce face bărbatul meu, l-am văzut stând de vorbă cu "U." și pe cioban venind înspre ei, avea în mână un cuțit și l-a tăiat pe "U." în zona pieptului".

Faptul că inculpatul R.I. și-a nuanțat declarația într-un sens favorabil lui reiese și din depoziția martorului M.C.

Astfel, acesta în data de 01 ianuarie 2012, în jurul orei 17,00 se afla la domiciliul său și întrucât a auzit gălăgie în fața locuinței lui M.G. zis "G.", s-a uitat pe geamul dinspre stradă.

A observat că în fața locuinței lui M.G. se aflau trei persoane, respectiv proprietarul, verișorul său "U." și ciobanul acestuia "I.".

A auzit când "U." și "I." se certau cu privire la o sumă de bani pe care "I." ar fi trebuit să o primească de la "U.". La un moment dat, cei doi s-au împins și au căzut în șanț unul peste altul. După un timp, "U." s-a ridicat ajutându-l și pe "I." să se ridice, întinzându-i mâna.

Ciobanul "I." a plecat înspre Cantonul Silvic dar după ce a parcurs vreo 20 - 30 m, a observat cum acesta din cizma piciorului drept a scos un cuțit de dimensiuni mari. S-a întors apoi spre locul unde "U." stătea de vorbă cu "G." și din spate i-a aplicat o lovitură de cuțit lui "U." în partea din față lateral dreapta, acesta căzând jos în genunchi.

După spusele sale, ciobanul "I." a încercat să-l mai lovească o dată pe "U." însă nu poate preciza dacă a reușit acest lucru.

În derularea evenimentului, a mai observat cum "I." a fugit apoi spre Cantonul Silvic pierzându-l din vedere. Între timp, "U." s-a ridicat, s-a dus înspre gardul bisericii ortodoxe, apoi s-a întors spre stradă unde a căzut.

De asemenea din cele declarate de către numita M.A.F., reținem că aceasta a văzut pe fereastră altercația dintre cei doi, după care a ieșit la stradă în fața porții de unde a văzut cum R.I. s-a ridicat de jos având în mâna dreaptă un cuțit. S-a îndreptat spre "U." care se afla lângă verișorul său M.G. Nu a observat momentul când acesta l-a înjunghiat, însă a sesizat că "U." a căzut la pământ după care "I." a plecat în grabă spre fostul S.M.T.

Numitul D.M., audiat fiind, a precizat că el nu a văzut incidentul dintre părți, dar a ieșit la stradă la solicitarea minorului O. (fiul vitreg al numitului M.G.) care i-a povestit că "U." a fost înjunghiat de către ciobanul lui, R.I. zis "C.".

Când s-a apropiat de victimă a observat că îi curge sânge din nas și din gură, fiind inconștient. L-a luat în brațe și trăgându-i la o parte bluza și tricoul, a sesizat că avea o înțepătură în zona umărului drept, sub claviculă.

Din cele declarate de către R.R., reținem că în data de 01 ianuarie 2012, după masă se afla la domiciliu împreună cu soțul său D.M. care dormea. Uitându-se pe geam a observat că "U. se afla peste ciobanul lui". Și-a trezit soțul, ieșind apoi amândoi în stradă, moment în care l-a auzit pe M.N. spunându-i boitarului său să stea cuminte, altfel îl va bate. La un moment dat cei doi s-au despărțit, victima mergând spre locuința lui M.G. care se afla încă în stradă, iar inculpatul a plecat spre Cantonul Silvic. Văzând că altercația s-a terminat, D.M. și R.R. au intrat în locuința lor, însă după aproximativ 5 minute a venit O. care i-a anunțat despre tragicul eveniment. Au ieșit din nou în stradă unde l-au văzut pe "U." căzut la pământ fiind plin de sânge și inconștient.

I-a solicitat apoi fiicei sale M. să-l anunțe telefonic pe M.F. (fratele victimei) despre cele întâmplate.

Martorii D.P. și S.M. (care au asistat și la imobilizarea inculpatului R.I. de către organele de poliție, pe drumul ce leagă localitățile H. de R.) au precizat că nu au văzut altercația dintre părți, însă au aflat imediat despre incident de la R.M. S-au dus la fața locului unde l-au văzut pe "U." plin de sânge, aflând totodată că agresorul său "I." a fugit spre vale. Cei doi împreună cu martorul C.A.P. (sosit și el la fața locului), au plecat să-l caute pe inculpat însă pierzându-i urma, au revenit la locul unde se afla "U.".

Conform Examenului Preliminar Medico-Legal nr. 1/A3 din 02 ianuarie 2012 emis de I.M.L. Timișoara, moartea numitului M.N. a fost de natură violentă și s-a datorat hemoragiei interne consecutive unei plăgi înjunghiate toracice cu interesarea plămânului drept, leziunile de violență putând fi produse prin lovire directă cu un corp înțepător (fila 41).

Din concluziile Raportului Medico-Legal de Necropsie nr. 01/A3 din 14 februarie 2012 (act parvenit la parchet în data de 29 februarie 2012) emis de către I.M.L. Timișoara reținem: Moartea numitului M.N. a fost de natură violentă. Ea s-a datorat hemoragiei interne și externe consecutive unei plăgi înjunghiate toracice cu interesarea plămânului drept și pericardului.

Leziunile de violență constatate la autopsie s-au putut produce prin lovirea directă cu un corp înțepător-tăietor.

Examinându-se biocriminalistic corpurile delicte, ambele ridicate de la inculpat, s-a stabilit prin Buletinul de Analiză nr. 1/2012 emis de către I.M.L. Timișoara că, în ceea ce privește cuțitul în lungime totală de 28 cm, lungimea lamei de 16 cm cu mâner din lemn de culoare maro, acesta prezintă sânge, specie umană însă nu s-a putut determina grupa sanguină, posibil markeri antigenici distruși. Referitor la geaca de fâș ce prezintă la nivelul gulerului în partea stângă pete de culoare brun roșcată cu aspect de sânge, s-a precizat că există sânge, specie umană, însă insuficient pentru determinarea grupei sanguine. De asemenea la nivelul buzunarelor gecii și pe partea din față sunt prezente urme fine de sânge, insuficient însă pentru determinarea speciei și grupei sanguine.

Având în vedere declarația inculpatului R.I. în cursul urmăririi penale în sensul că anterior comiterii faptei a fost internat în două spitale de psihiatrie din țară, s-au efectuat verificări în acest sens, stabilindu-se că în perioada 17 ianuarie 2006 - 30 ianuarie 2006 acesta a fost internat la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, jud. Dolj cu diagnosticul de schizofrenie cronică în baza art. 114 C. pen. fiind transferat apoi la Spitalul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Săpoca, jud. Buzău.

La acest din urmă spital, R.I. a stat internat în perioada 30 ianuarie 2006 - 13 septembrie 2010, când i-a fost înlocuită măsura de siguranță prev. de art. 114 C. pen. cu cea prev. de art. 113 C. pen.

În aceste împrejurări, în speță s-a dispus expertizarea neuropsihiatrică a inculpatului R.I.

Potrivit Raportului de Expertiză Medico-Legală Psihiatrică nr. A1/1006/2012 emis de către I.N.M.L "Mina Minovici" București, R.I. prezintă diagnosticul de tulburare organică de personalitate fond toxic etilic. Are discernământ păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat (la data de 01 octombrie 2012.)

În cauză a fost audiată în calitate de parte vătămată mama numitului M.N., respectiv numita P.R. care a precizat că eventualele pretenții civile le va menționa ulterior.

În drept s-a reținut că faptele inculpatului R.I. care în seara zilei de 01 ianuarie 2012, în jurul orei 17,00, în localitatea S., oraș R., jud.Timiș, pe stradă, în apropierea imobilului cu nr. 38 situat vis-a-vis de biserica ortodoxă din localitate, pe fondul consumului de alcool, în urma unor neînțelegeri cu privire la o sumă de bani pe care victima M.N. i-o datora, i-a aplicat acestuia o lovitură de cuțit în zona subclaviculară dreapta, leziune ce a condus la decesul victimei, având asupra sa în momentul comiterii faptei cuțitul, pe care l-a purtat fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art. 174 alin. (1), 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În cursul urmăririi penale, inculpatul și-a recunoscut fapta în varianta pe care a expus-o în ultima declarație din data de 12 martie 2012, menționând totodată că o regretă.

Conform fișei de cazier, acesta posedă antecedente penale care nu atrag starea de recidivă deoarece s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească, fiind incidente dispozițiile art. 38 alin. (2) C. pen.

S-a reținut că inculpatul R.I. are următoarele mențiuni pe fișa de cazier judiciar:

- 3 ani închisoare pentru art. 192

2

C. pen., art. 208 - 209 alin. (2) C. pen., art. 217

4

C. pen. Conform art. 33 - 34 C. pen. prin Sentința Penală nr. 4590 din 24 octombrie 1994 a Judecătoriei Craiova: arestat la 07 noiembrie 1993, eliberat la 15 august 1995, condiționat, rest 450 zile. În baza Ordonanței nr. 1/P/2012 din 02 ianuarie 2012 învinuitul R.I. a fost reținut pe o perioadă de 24 de ore, fiind prezentat, după punerea în mișcare a acțiunii penale pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina sa, Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

Prin Încheierea penală nr. 1/CC din 02 ianuarie 2012 a Tribunalului Timiș s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului R.I. pe o perioadă de 29 de zile, emițându-se mandatul de arestare preventivă nr. 1 din 02 ianuarie 2012 pe perioada 02 ianuarie 2012 - 30 ianuarie 2012 inclusiv.

Ulterior, măsura arestării preventive a fost prelungită în condițiile legii.

Astfel, prin Încheierea penală nr. 8/CC din 25 ianuarie 2012 a Tribunalului Timiș s-a prelungit starea de arest preventiv pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 30 ianuarie 2012 până la 28 februarie 2012 inclusiv, iar prin Încheierea penală nr. 14/CC din 22 februarie 2012 s-a dispus prelungirea arestului preventiv pe perioada 28 februarie 2012 - 28 martie 2012 inclusiv.

În probațiune a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 1/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

Tribunalul a reținut că inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate de judecată prevăzută de art. 320

1

C. proc. pen., situație în care, prealabil examinării fondului, a verificat dacă sunt îndeplinite cerințele legale pentru admiterea acestei cereri.

Sub aspect procedural s-a reținut că inculpatul a declarat în fața instanței, înainte de începerea cercetării judecătorești, că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Tribunalul a constatat că pentru niciuna dintre infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată [art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.] legea nu prevede pedeapsa cu detențiunea pe viață.

Instanța de judecată a apreciat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat.

În concluzie, constatând întrunite cerințele legale, instanța a admis cererea formulată de inculpat având ca obiect aplicarea procedurii simplificate de judecată.

Pe fond, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a reținut aceeași situație de fapt cu cea menționată în rechizitoriu.

Inculpatul a fost audiat în faza de urmărire penală, recunoscând comiterea faptelor și oferind detalii în legătură cu mobilul acțiunilor sale și modul în care a acționat, recunoaștere care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală (declarațiile părții civile P.R.; procesele-verbale de cercetare la fața locului și planșele fotografice anexă; declarațiile părții vătămate D.M.L.; raportul medico-legal de necropsie și raport de expertiză medico-legală psihiatrică; declarații martori; proces-verbal privind corpurile delicte).

În faza de judecată a fost audiată partea civilă P.R., și martorul A.B.A., și s-a depus fișa de cazier judiciar a inculpatului.

Sub aspectul încadrării juridice s-a reținut că fapta inculpatului care în seara zilei de 01 ianuarie 2012 în jurul orelor 17,00, aflându-se pe stradă în localitatea S., în apropierea imobilului cu nr. 38 situat vis-a-vis de biserica ortodoxă din localitate, pe fondul consumului de alcool în urma unor neînțelegeri cu privire la o sumă de bani pe care victima M.N. i-o datora, i-a aplicat acestuia o lovitură de cuțit în zona subclaviculară dreapta, leziune ce a condus la decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de 174 alin. (1), 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

Fapta aceluiași inculpat care la data de 01 ianuarie 2012 a purtat fără drept un cuțit în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991.

Tribunalul a apreciat că în speță se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea, singurele în măsură să conducă la îndreptarea inculpatului.

La alegerea sancțiunii instanța a avut în vedere următoarele elemente: motivul comiterii acestor infracțiuni l-a constituit neînțelegerile inculpatului cu victima în legătură cu o anumită sumă de bani, pe care victima ar fi datorat-o inculpatului pentru munca prestată pe durata mai multor luni.

Atitudinea sinceră a inculpatului nu poate fi valorificată ca o circumstanță atenuantă în contextul în care toate mijloacele de probă enumerate anterior fac dovada indubitabilă a vinovăției sale; inculpatul a mai fost anterior condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, de furt calificat și distrugere calificată și condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare în cursul anului 1994, fapte care însă nu atrag starea de recidivă, datorită împlinirii termenului de reabilitare.

În ce privește limitele pedepselor instanța a constatat că inculpatul beneficiază, în cazul infracțiunii de omor calificat, de reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. Urmare a reținerii acestei cauze de reducere a pedepsei, limitele pedepsei cu închisoarea sunt cuprinse între 10 ani și 17 ani și 4 luni.

În cazul infracțiunii de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, inculpatul beneficiază, de reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. Urmare a reținerii acestei cauze de reducere a pedepsei, limitele pedepsei cu închisoarea sunt cuprinse între 2 luni 4 luni.

Criteriile menționate la alegerea sancțiunii trebuie avute în vedere și la stabilirea pedepselor pentru fiecare infracțiune în parte, instanța stabilind pedepse cu închisoare după cum urmează: 20 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

Alăturat acestei pedepse instanța în baza art. 65 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

S-a aplicat de asemenea pedeapsa de două luni închisoare pentru săv. infr. de port fără drept în locuri în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor a unui cuțit.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 20 de ani închisoare în regim privativ de libertate, iar în baza art. 35 alin. (2) C. pen., rap. la art. 65 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 02 ianuarie 2012 până la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului. În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. a confiscat de la inculpat un cuțit cu prăsele din lemn având lungimea lamei de 16 cm, lungimea mânerului 12 cm.

În baza art. 169 C. proc. pen., rap. la art. 109 alin. (3) C. proc. pen., a dispus restituirea către inculpat a unei geci de fâș de culoare închisă, ridicată cu ocazia depistării.

Partea civilă P.R. a solicitat 5000 de RON daune materiale și 1 milion euro daune morale.

În cazul daunelor morale tribunalul a avut în vedere urmările pe care acțiunile inculpatului le-au produs asupra psihicului părții civile P.R., aceasta fiind mama victimei M.N., trauma psihică suferită de aceasta, precum și lipsa de ajutor în exercitarea treburilor gospodărești, victima fiind cea care se ocupa de îngrijirea turmei de oi împreună cu inculpatul, criterii în raport de care s-a stabilit suma de 50.000 euro sau echivalentul în lei la data plății cu titlu de daune morale.

În consecință, a admis în parte pretențiile civile formulate de partea civilă P.R.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 1357 și art. 1358 din noul C. civ. instanța de fond a obligat inculpatul la plata următoarelor sume: 5000 RON daune materiale și 50.000 de euro sau echivalentul în lei la data plății cu titlu de daune morale, către partea civilă P.R.

În ce privește daunele materiale, din examinarea probatoriului administrat în cauză a rezultat că până la data pronunțării hotărârii, partea civilă P.R. a efectuat o serie de cheltuieli legate de înmormântarea victimei care era fiul său, precum și cheltuieli cu pomenirea memoriei victimei, în cuantum de 5000 RON, astfel cum a declarat martora A.B.A.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpatul R.I.

În motivele parchetului s-a arătat că hotărârea este nelegală întrucât în urma aplicării disp. art. 320

1

C. proc. pen. instanța de fond a stabilit o pedeapsă cu închisoarea în afara limitelor rezultate în urma reducerii cu o treime potrivit legii pentru comiterea infracțiunii de omor calificat.

Apelul formulat de către inculpat nu a fost motivat în scris ci doar oral în ziua judecății solicitându-se reducerea pedepsei aplicate.

Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate dar și sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit disp. art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea de Apel Timișoara a constatat că apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpat sunt fondate pentru următoarele considerente.

Instanța de fond în mod judicios a stabilit starea de fapt dedusă judecății respectiv aceea că în data de 01 ianuarie 2012 în jurul orelor 17 în localitatea S. jud. Timiș, pe stradă în apropierea imobilului cu numărul 38 pe fondul consumului de alcool, și în urma unor neînțelegeri cu privire la o sumă de bani pe care victima M.N. i-o datora, inculpatul a aplicat acestuia o lovitură de cuțit în zona subclaviculară dreapta, leziune ce a condus la decesul victimei, având asupra sa în momentul comiterii faptei cuțitul pe care l-a purtat fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat în forma prev. de art. 174, 175 lit. i) C. pen. respectiv infracțiunea de port fără drept în locuri în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor a unui cuțit prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată.

Având în vedere că inculpatul, în fața primei instanțe, a uzat de disp. art. 320

1

C. proc. pen., a recunoscut săvârșirea faptelor și judecarea sa pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, efectul acestei dispoziții legale fiind acela de a se diminua limitele legale ale pedepselor cu o treime, în aceste condiții, pentru infracțiunea de omor calificat, Curtea de Apel Timișoara a redus limitele de pedeapsă prevăzute de lege de la 15 - 25 ani închisoare la 10 - 16,6 ani închisoare.

Pentru infracțiunea de omor calificat instanța de fond a aplicat o pedeapsă de 20 de ani închisoare. S-a constatat de instanța de prim control judiciar că prima instanță a aplicat o pedeapsă în afara limitei legale prevăzută de legea penală, limita maximă în situația aplicării disp. art. 320

1

C. proc. pen. fiind de 16 ani și 6 luni închisoare.

În operațiunea de individualizare judiciară a pedepsei, instanța de apel a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen., gradul de pericol social al faptei săvârșite de către inculpat, modalitatea și împrejurările comiterii faptei, urmările produse respectiv uciderea unei persoane dar și circumstanțele personale ale inculpatului care a mai săvârșit fapte penale, însă a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, iar raportat la toate aceste elemente precum și la disp. art. 320

1

C. proc. pen. se impune aplicarea unei pedepse adecvate, respectiv 15 ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174, 175 alin. (1) lit. i) C. pen., pedeapsă care a fost contopită cu pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare fără a i se aplica vreun spor de pedeapsă.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei s-a reținut că aceasta a fost corect soluționată acordându-se suma de 5.000 RON daune materiale respectiv 50.000 euro sau echivalentul în lei la data plății daune morale părții vătămate P.R., mama victimei M.N., raportat la trauma suferită ca urmare a pierderii fiului său, fiind vorba de o legătură afectivă dintre mamă și fiul său, iar această suferință a fost compensată cu suma de bani la plata cărora a fost obligat inculpatul, în cauză fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.

Prin Decizia penală nr. 149/A din 22 august 2012, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpatul R.I. împotriva Sentinței penale nr. 222/PI din 25 iunie 2012 a Tribunalului Timiș. A desființat în parte sentința penală apelată și rejudecând:

A redus pedeapsa de 20 ani închisoare aplicată inculpatului R.I. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplic. art. 320

1

alin. (1) și (7) C. proc. pen., respectiv pedeapsa rezultantă, la 15 (cincisprezece) ani închisoare.

În baza art. 383 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 381 C. proc. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului arestul preventiv de la 25 iunie 2012 la zi.

A menținut în rest dispozițiile sentinței penale apelate.

În baza art. 193 alin. (2) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat, au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva Deciziei penale nr. 149/A din 22 august 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, a declarat recurs inculpatul R.I. invocând motivul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți sub nr. 1846/30/2012. Examinând hotărârea atacată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat de inculpatul R.I. este nefondat pentru considerentele ce vor fi descrise în continuare.

Instanța de apel a dat eficiență maximă criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen., reținându-se pericolul social al faptelor comise și conduita inculpatului anterior comiterii faptei, acesta săvârșind și alte fapte de natură penală inculpatul nefiind la primul impact cu legea penală, atitudinea procesuală adoptată pe parcursul procesului, constând în recunoașterea faptelor săvârșite fiindu-i reținute dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen., aplicându-i o pedeapsă între limitele stabilite de lege instanța apreciind că față de aspectele agravante avute în vedere, nu se justifică reținerea beneficiului inculpatului a unor circumstanțe atenuante, cu consecința stabilirii unor pedepse sub minimul special.

Toate aceste împrejurări reținute de instanța de fond și menținute și de instanța de apel, urmează a fi luate în considerare și de Înalta Curte, întrucât aplicarea pedepselor în cadrul limitelor stabilite de textele incriminatoare pentru ambele infracțiuni, satisfac pe deplin justa individualizare a pedepsei cea mai grea de 15 ani închisoare, pedeapsă care este menită să satisfacă și scopul acesteia instituit de dispozițiile art. 52 C. pen.

Împrejurarea că infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174, 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și, respectiv, infracțiunea de port fără drept în locuri în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor a unui cuțit prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, sunt infracțiuni care au un pericol social ridicat prin prisma faptului că inculpatul a săvârșit aceste fapte în seara zilei de 01 ianuarie 2012, pe stradă, în public, așa încât legiuitorul a manifestat severitate atunci când a stabilit limitele pedepsei, Înalta Curte constată că în procesul de individualizare judecătorească a executării pedepsei, ținându-se cont de gravitatea concretă a faptelor, de condițiile de comitere, de persoana infractorului, care a mai săvârșit fapte de natură penală, și de posibilitățile sale de reeducare, să se mențină cuantumul pedepsei de 15 ani închisoare stabilit de instanța de apel

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, constată că instanța de apel a examinat, în mod judicios, aplicarea criteriilor obiective ce caracterizează procesul de individualizare judiciară, concretizat în modul de stabilire a pedepsei rezultante de 15 ani închisoare, pedeapsa cea mai grea, reținută în sarcina inculpatului R.I., evidențiind, faptul că dincolo de pericolul social generic al infracțiunilor săvârșite, în mod concret acesta s-a agravat ca urmare a împrejurărilor în care a fost săvârșită, subliniind caracterizările evidențiate în persoana inculpatului, astfel că o nouă cenzură cu privire la individualizarea pedepsei nu se mai impune.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin prisma propriei evaluări asupra individualizării pedepsei rezultante aplicate inculpatului R.I., față de criticile formulate în recurs, constată că în contextul cauzei nu se justifică micșorarea pedepsei stabilite, deoarece examinarea criteriilor obiective prevăzute de art. 72 C. pen. se efectuează în mod plural, fără preeminența vreunuia din acestea ceea ce conduce la concluzia că circumstanțele personale ale inculpatului au fost avute în vedere în mod corect, în raport cu gradul de pericol social concret al faptelor comise, agravat prin modul de comitere, valorile sociale atinse, precum și consecințele pe care le-au produs sub aspectul suprimării vieții unei persoane.

În raport cu cele menționate, Înalta Curte nu poate avea în vedere criticile formulate în recurs de către de inculpatul R.I., întrucât în cauză pedepsele aplicate, atât pentru fiecare faptă comisă, cât și cea rezultantă de 15 ani închisoare, reflectă respectarea principiului proporționalității între gravitatea faptelor comise și profilul socio-moral și de personalitate al inculpatului, nejustificându-se micșorarea, astfel încât nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385

15

alin. (1) lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.I. împotriva Deciziei penale nr. 149/A din 22 august 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare conform cu dispozitivul prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.I. împotriva Deciziei penale nr. 149/A din 22 august 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 2 ianuarie 2012 la 24 ianuarie 2013.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 ianuarie 2013.

Procesat de GGC - GV