ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3855/2012

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 4 din data de 14 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Buzău, secția penală, în Dosarul nr. 148/114/2012, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de către condamnatul I. (fost A.) P.R., fiul lui D. și E., în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul Dâmbovița, privind Sentința penală nr. 180 pronunțată la data de 16 noiembrie 1999 pronunțată de Tribunalul Buzău în Dosarul nr. 1219/1999. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată la data de 11 februarie 2012 sub nr. 148/114/2012, condamnatul A.P.R. a formulat cerere de revizuire cu privire la Sentința penală nr. 180 pronunțată la data de 16 noiembrie 1999 de Tribunalul Buzău, în Dosarul nr. 1219/1999.

În motivarea cererii, revizuentul a susținut că nu este autorul infracțiunii de omor pentru care a fost condamnat, ci numitul M.S.G. care cunoștea victima și era în dușmănie cu aceasta. A mai susținut revizuentul că hotărârea de condamnare s-a întemeiat pe declarația mincinoasă a martorului M.S., invocând totodată faptul că nu au fost interpretate în mod corect concluziile raportului de expertiză criminalistică întocmit în cauză, potrivit căruia nu s-a putut stabili cu exactitate dacă urmele de sânge găsite pe îmbrăcămintea sa au aparținut victimei. Prima instanță, constatând că nu s-au invocat motive temeinice, dintre cele prev. de art. 394 C. proc. pen., pe baza cărora să poată fi pusă în discuție autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri penale definitive, a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire.

Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia penală nr. 91 din 8 iunie 2012 a respins ca nefondat apelul declarat de condamnatul - revizuent A.P.R. (în prezent I.), fiul lui D. și E., în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul Dâmbovița, împotriva Sentinței penale nr. 4 din 14 februarie 2012 a Tribunalului Buzău, secția penală, reținând că prin cererea de revizuire, condamnatul - revizuent nu a invocat probe și împrejurări noi, care să fie probate în mod corespunzător și care să infirme situația de fapt reținută de instanțe atât la fond cât și în căile de atac, sens în care s-a reținut și prin actele de cercetare prealabilă ale procurorului, conform art. 399 C. proc.

pen. Împotriva sus-menționatei decizii a declarat recurs revizuentul I. (fost A.) P.R., însă astăzi, în ședința publică, a arătat că înțelege să îl retragă. Cum potrivit disp. art. 385 4 alin. (2) rap. la art. 369 alin. (1) C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat, urmează a se lua act de manifestarea de voință a revizuentului I. (fost A.) P.R. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului formulat de revizuentul I. (fost A.) P.R. împotriva Deciziei penale nr. 91 din 8 iunie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 250 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 noiembrie 2012. Procesat de GGC - AA