ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2777/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de Evaluare nr. x din 09 aprilie 2014 întocmit de către pârâtă.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin Sentința nr. 3281 din data de 2 decembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția tardivității formulării acțiunii și a respins, ca tardivă, acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Integritate.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., care a solicitat să se constate că acțiunea este formulată în termen legal, cu consecința respingerii excepției tardivității și, pe fond, admiterea recursului, admiterea contestației în anulare și anularea Raportului de evaluare întocmit.

În motivarea cererii, recurentul a argumentat, în esență, că, în realitate, a primit Raportul de evaluare în data de 22 aprilie 2014. Acest lucru este confirmat de ștampilele oficiilor poștale de pe plicul în care a fost comunicat raportul, care nu putea să fie primit în data de 12 aprilie 2014, pentru că la data respectivă nu se afla la oficiul poștal Făgetu. Semnătura de pe confirmarea de primire aparține mamei sale.

A evocat considerentele Raportului de evaluare și a argumentat, în esență, că în situația sa în mod eronat a fost reținută existența conflictului de interese.

1.4. Apărările intimatei

Intimata Agenția Națională de Integritate a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legale și temeinice.

Intimata a arătat, în esență, că raportul de evaluare i-a fost comunicat recurentului la data de 12 aprilie 2015, fapt ce rezultă din confirmarea de primire, iar contestația formulată de recurent a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 2 mai 2014, cu depășirea termenului legal.

Pe fondul cauzei, a argumentat, în esență, că recurentul nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese, încălcând astfel dispozițiile art. 77 din Legea nr. 161/2003.

Astfel, recurentul avea interes ca asociația Clubul Sportiv Mioveni, la care este membru fondator și Președintele Consiliului Director să primească bani de la Consiliul Local al Orașului Mioveni și, în atare condiții, trebuia să se abțină de la votarea hotărârilor în baza cărora, în perioada 2009 - 2013, Clubul Sportiv Mioveni a primit de la Consiliul Local al orașului Mioveni suma de 23.942.500 RON.

2.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 7 iunie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 7 martie 2017, completul filtru a constatat, față de conținutul raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate, a declarat recursul formulat de reclamantul A. ca fiind admisibil în principiu, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen pentru judecata pe fond a acestuia.

2.2. Cu privire la cererea de recurs. Soluția și considerentele instanței de control judiciar

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor recurentului, constată recursul nefondat și îl va respinge, pentru considerentele ce urmează.

În speță, recurentul-reclamant a sesizat instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect anularea Raportului de Evaluare nr. x din 09 aprilie 2014, emis de pârâta Agenția Națională de Integritate, prin care s-a reținut că în perioada 20 iunie 2008 - 29 mai 2013 recurentul-reclamant ar fi încălcat legislația privind regimul juridic al conflictului de interese.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 176/2010: "persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ" .

Prima instanță a reținut că din actele dosarului rezultă că reclamantului i-a fost comunicat raportul de evaluare la data de 12 aprilie 2014, potrivit confirmării de primire aflată la dosar, formularul cuprinzând numele, prenumele reclamantului și semnătura acestuia de primire.

Reținând că acțiunea a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 02 mai 2014, Curtea a constatat ca termenul de 15 zile prescris de lege a fost depășit și, în consecință, a admis excepția tardivității și a respins acțiunea ca tardiv formulată.

Soluția pronunțată de instanța de fond este la adăpost de orice critică.

Astfel, potrivit confirmării de primire aflate la dosarul de fond, raportul de evaluare contestat i-a fost comunicat recurentului, la adresa de domiciliu, în data de 12 aprilie 2014, dovada de primire fiind semnată de mama acestuia, așa cum însuși recurentul a recunoscut.

În aceste condiții, ultima zi în care legea permitea declararea contestației a fost 28 aprilie 2014, astfel încât în mod corect contestația recurentului, depusă în data de 2 mai 2014, a fost respinsă ca tardiv formulată.

Înalta Curte apreciază că susținerile recurentului privind faptul că raportul i s-ar fi comunicat în data de 22 aprilie 2014 nu își găsesc suport în probele administrate în cauză, în ciuda argumentației sale bazate pe corelarea datelor conținute de ștampilele poștale aplicate pe confirmarea de primire, respectiv pe plicul în care i s-ar fi comunicat raportul, cu referire mai ales la data de 22 aprilie 2014, conținută de o ștampilă poștală care nu se coroborează cu nici un alt element și reprezintă, în cel mai bun caz, o simplă eroare materială.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 3281 din 2 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2017.

Procesat de GGC - CT