ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3111/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 107 din 3 aprilie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta R.V., împotriva rezoluției nr. 700/P/2011 din 13 septembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. A fost obligată petenta la plata sumei de 20 RON cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin rezoluția nr. 700/P/2011 din 13 septembrie 2011, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în baza art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public M.A., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 C. pen.

În motivarea rezoluției, s-au reținut următoarele: La data de 26 iulie 2011 petenta R.V. a formulat plângere penală împotriva notarului public M.A., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, susținând că prin exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu, a autentificat un contract de vânzare-cumpărare și a cauzat o vătămare intereselor sale legale. Petenta a făcut referire la actul din 8 mai 2011, prin care T.V. a vândut suprafața de 4.550 mp teren arabil lui G.M., deși actul cadastral menționa în punctul respectiv o suprafață de 5490 mp, astfel încât cumpărătorul i-a ocupat fără drept suprafața de 940 mp. Din verificări a rezultat că actul sus-menționat a fost încheiat în urma prezentării de către vânzătoarea T.V.

a actelor privind proveniența terenului. În acest sens, T.V. a prezentat certificatul de moștenitor și actul de partaj voluntar din care rezultă că a dobândit prin moștenire suprafața de 4550 mp. După cum rezultă din cuprinsul actului încheiat, T.V. a vândut suprafața de teren care i-a aparținut, iar notarul public M.A. a încheiat contractul de vânzare-cumpărare pentru această suprafață. De altfel, pentru diferența de teren despre care petenta susține că îi aparține, există proces civil pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu - Dosar nr. 20420/318/2010, reclamant R.V., pârât G.M. suspendat la data de 26 aprilie 2011. În cadrul procesului civil, T.V. a formulat întâmpinare la cererea de chemare în garanție a familiei G., susținând că a înțeles să vândă suprafața de 4550 mp, pentru care avea act de proprietate și nu a avut cunoștință despre planul de amplasament și delimitare a bunului imobil la care face referire petenta.

Față de cele de mai sus-arătate, s-a constatat că notarul public M.A. a îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu și nu a săvârșit vreo faptă penală în legătură cu autentificarea contractului de vânzare-cumpărare. Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petenta, potrivit art. 278 C. proc. pen., iar prin rezoluția nr. 1469/11/2/2011 din 11 octombrie 2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, aceasta a fost respinsă, ca neîntemeiată. Plângerea formulată de petentă, potrivit art. 278 1 C. proc. pen., a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. 2480/54/2011. Analizând plângerea petentei, instanța de fond a constatat că, în mod just, procurorul a dispus în baza art. 228 alin. (6) rap.

la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de notarul public M.A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., întrucât fapta reclamată de petenta R.V. nu există. În acest sens, s-a reținut că, actele premergătoare efectuate în cauză, nu confirmă săvârșirea de către notarul public a infracțiunii sesizată de petentă, aceasta îndeplinindu-și corespunzător atribuțiile de serviciu, vizând autentificarea contractului de vânzare-cumpărare de la 8 mai 2001. Astfel, autentificarea actului a avut ca temei voința părților și s-a făcut în baza înscrisurilor doveditoare prezentate de vânzători cu privire la proveniența terenului, respectiv certificatul de moștenitor și actul de partaj voluntar din care rezultă că acesta a dobândit prin moștenire chiar suprafața pe care a înstrăinat-o.

Împotriva Sentinței penale nr. 107 din 3 aprilie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a declarat recurs petenta R.V. Recursul este inadmisibil. În conformitate cu dispozițiile art. 385 1 C. proc. pen., sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs hotărârile judecătorești, sentințe sau decizii, după caz, nedefinitive. Dispozițiile art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, prevăd că hotărârea prin care judecătorul soluționează plângerea împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată este definitivă. În consecință, petenta R.V. a declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive.

Exercitarea căii de atac a recursului împotriva acestei hotărâri judecătorești este inadmisibilă, nefiind prevăzută de lege, iar recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza II C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta R.V. Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta R.V. împotriva Sentinței penale nr. 107 din 3 aprilie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurenta petenta la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 octombrie 2012. Procesat de GGC - AA