ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1097/2016

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la 18 iulie 2013, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, contestație împotriva Raportului de evaluare nr. x din 3 iulie 2013 întocmit de pârâtă, solicitând: anularea Raportului nr. x din 3 iulie 2012 emis la data de 3 iulie 2013 precum și a măsurilor dispuse în cuprinsul acestuia; în temeiul dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, suspendarea masurilor dispuse prin actul administrativ contestat, respectiv Raportul de evaluare nr. x din 3 iulie 2012 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei deduse judecații; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Soluția primei instanțe

Prin Sentința nr. 100/CA din 19 mai 2014, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul A..

Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinței nr. 100/CA din 19 mai 2014 a Curții de Apel Constanța a declarat recurs reclamantul A., pentru motive încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

- instanța de fond a interpretat și aplicat în mod greșit prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, însușindu-și în mod eronat concluzia autorității potrivit căreia S.C. B. S.A. ar fi o societate de interes local;

- instanța de fond a ignorat că S.C. B. a fost înființată și funcționează ca un operator regional potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, ceea ce face ca aceasta să fie o societate de interes zonal/regional;

- instanța de fond, fără temei legal, a asimilat S.C. B. S.A., operator regional de servicii publice de interes zonal cu o societate comercială de interes local, la care se referă dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 12 noiembrie 2015, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., sens în care a fost pronunțată încheierea de ședință din 28 ianuarie 2016.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că este fondat recursul declarat de reclamant.

În cauză, este necontestat că recurentul, în perioada exercitării mandatelor de primar 2008 - 2012 și 2012 - 2016, al Orașului Hârșova, a exercitat și funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale Hârșova în adunările generale ale S.C. B. S.A. Constanța.

De asemenea, este necontestat că S.C. B. S.A. reprezintă potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006, un operator regional care realizează servicii de utilități publice de interes zonal.

Aspectul litigios al cauzei este în legătură cu interpretarea și aplicabilitatea prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, precum și calificarea S.C. B. S.A. ca fiind sau nu o societate de interes local, în sensul acestor dispoziții legale.

Potrivit art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, "funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar general al municipiului București [...], este incompatibilă cu lit. f) - funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților de interes local reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare ...".

În ceea ce privește calificarea unui operator regional de servicii de utilități publice, ca fiind sau nu o societate comercială de interes local, în sensul prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, plenul judecătorilor secției contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a pronunțat în ședința din data de 4 mai 2015.

Astfel, cu majoritate de voturi a fost adoptată soluția de principiu în sensul că un operator regional care realizează servicii de utilități publice de interes zonal/regional nu se circumscrie unei societăți comerciale de interes local, în sensul prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

Astfel fiind, rezultă că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 nu sunt aplicabile în cauza de față, iar situația în care s-a aflat recurentul-reclamant nu reprezintă incompatibilitatea la care se referă aceste dispoziții legale.

În concluzie, recursul și acțiunea sunt întemeiate, urmând să fie admise cu consecința anulării actului administrativ atacat.

În temeiul dispozițiilor art. 451 alin. (1) din C. proc. civ., va fi obligată intimata-pârâtă ANI la 1.000 RON, cheltuieli de judecată către recurentul-reclamant A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 100 din 19 mai 2014 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată.

Admite acțiunea și anulează Raportul de evaluare nr. x din 3 iulie 2013 .

Obligă autoritatea intimată la plata sumei de 1000 RON reprezentând cheltuieli de judecată către recurentul A..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 aprilie 2016.

Procesat de GGC - MM