ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2084/2020

Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Timișoara, secția I civilă, sub nr. x/2019, la data de 06.08.2019, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliului local al Municipiului Timișoara, Primăria Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara, obligarea la atribuirea diferenței de teren de la 32 mp la 100 mp la dresa din str. x, județul Timiș. În drept, a invocat dispozițiile art. 5 lit. e) din Legea nr. 42/1990.

Hotărârea pronunțată de instanța de fond Prin sentința civilă nr. 1133/24.09.2019, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2019, a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Consiliului local al Municipiului Timișoara, Primăria Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara, în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Hotărârea pronunțată de instanța de apel Prin decizia civilă nr. 32 din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de către apelanta A. împotriva sentinței civile nr. 1133/24.09.2019 pronunțate de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2019.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs A., nemotivat.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând, cu prioritate, excepția de inadmisibilitate a cererii de recurs, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente: Prin decizia nr. 32 din 25 februarie 2020, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de către apelanta A. împotriva sentinței civile nr. 1133/24.09.2019 pronunțate de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2019. Potrivit dispozițiilor art. 132 alin. (3) C. proc. civ., dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent, în timp ce prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, conform art. 634 alin. (1) pct. 1 și 6 din același cod, sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului, precum și orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs. Prin urmare, cu privire la litigiile în care instanța s-a declarat necompetentă, legiuitorul a stabilit expres că împotriva hotărârii prin care a fost declinată competența de soluționare a unei cauze nu poate fi exercitată nicio cale de atac, ordinară sau extraordinară. În raport de dispozițiile legale menționate, decizia nr. 32 din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, atacată în prezenta cauză, prin care a fost soluționat un apel formulat împotriva unei hotărâri a primei instanțe de declinare a cauzei, nu este supusă recursului. Conform dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Din interpretarea acestui text legal, reiese că o hotărâre judecătorească nu este susceptibilă de a fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituțional, în raport de prevederile art. 129 din Constituție. Față de cele ce preced, în raport de dispozițiile legale mai sus menționate, constatând că decizia civilă nr. 32 din 25 februarie 2020 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) coroborate cu art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul. PENTRU ACESTE MOTIVE,