ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6239/2019

Ședința publică din data de 5 decembrie 2019

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 01 martie 2017, pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. x/2017, reclamantul Bej A. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 3 din data de 29.09.2016 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Consiliului de Disciplină al CEJ - CA Craiova și Hotărârea nr. 4 din data de 03.02.2017 în dosarul nr. x/2017 a Comisiei Superioare de Disciplină a UNEJ, solicitând anularea acestor hotărâri și respingerea plângerilor urmată de închiderea dosarului.

Prin sentința nr. 377 din 26 iunie 2017, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulată de reclamantul Bej A. în contradictoriu cu pârâții Consiliul de Disciplină al Cej-Ca Craiova și Comisia Superioară de Disciplină a Unej România, având ca obiect anulare act.

Împotriva sentinței civile nr. 377 din 26 iunie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Bej A., invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Intimații Comisia Superioară de Disciplină a Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția procesuală a lipsei calității procesuale pasive.

Intimatul Consiliul de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Craiova a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată de din oficiu, Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză de reclamantul Bej A., prin raportare la dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță.

Astfel deși există formal o declarație de recurs, nu se indică explicit, raportat la textul invocat - art. 488 pct. 8 C. proc. civ., care sunt motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanței de fond fiind astfel imposibil de realizat.

Exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie și prin prisma dispozițiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate echivala cu motivarea cererii de recurs.

Trebuie notat că în declarația scrisă, de recurs, înregistrată la dosar, recurentul preia aceleași texte legale incidente raportului juridic de drept material izvor al litigiului, fără însă să evidențieze care sunt motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în unul din motivele limitativ și expres prevăzute de lege în art. 488 C. proc. civ. chiar dacă această normă a fost invocată expres de recurent.

Așa cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, pe baza principiului echivalenței actelor juridice, motivarea recursului nu poate fi făcută prin trimitere la apărările de la fond, deoarece, fiind întocmite anterior pronunțării hotărârii atacate, ele reprezintă poziția părții față de drepturile și obligațiile în discuție, iar nu critici aduse unei hotărâri, care nu fusese încă pronunțată.

Mai mult, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale, ci condiția legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor și raționamentelor pe care se bazează.

În cauză, recurentul nu formulează nici o critică concretă de nelegalitate în privința motivării reținute din această perspectivă, așa cum s-a statuat în precedent, recursul declarat în cauză este inform din punct de vedere procedural și ca atare nu satisface exigențele pentru validarea sa, sens în care în temeiul dispozițiilor legale mai sus evidențiate se va constata nulitatea acestuia.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 487 și art. 489 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va constata nulitatea recursului formulat de reclamantul Bej A. .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul Bej A. împotriva sentinței nr. 377/2017 din 26 iunie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 decembrie 2019.