ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4058/2019

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 21.12.2015 reclamanții Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ("ANOFM"), S.C. A. S.R.L. și S.C. B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management Programul Operațional Capital Uman (AMPOSDRU sau AM) și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Organismul Intermediar POSDRU (OIPOSDRU MMFPS), au solicitat: 1/Anularea în parte a Scrisorii Standard de Informare nr. x/12.05.2015, aferentă Cererii de Rambursare nr. x/06.01.2015, în ceea ce privește nevalidarea la rambursare a cheltuielilor în valoare de 102.211 RON, reprezentând salariul net, impozitul si contribuțiile aferente salariilor pentru experții implicați în activitățile Proiectului (aferente lunilor septembrie si octombrie 2014); 2/Anularea adresei nr. x/12.06.2015 cuprinzând informarea privind respingerea contestației împotriva Scrisorii standard de informare nr. x/12.05.2015 și a Procesului-verbal de soluționare a contestației nr. x/12.06.2015; 3/Constatarea caracterului eligibil al cheltuielilor solicitate la rambursare prin Cererea de rambursare nr. x/06.01.2015; 4/Obligarea pârâților la plata sumei de 102.211 RON reprezentând cheltuieli eligibile, aferente salariului net, impozitului si contribuțiilor salariale pentru experții implicați în activitățile Proiectului (pentru lunile septembrie si octombrie 2014), la care se adaugă dobânda legală calculată de la data emiteri Scrisorii standard de informare nr. x/12.05.2015 și până la data plății efective; 5/Anularea în parte a Scrisorii standard de informare nr. x/04.09.2015, aferentă Cererii de Rambursare nr. x/24.06.2015, în ceea ce privește nevalidarea la rambursare a cheltuielilor în valoare de 82.401 RON, reprezentând salariul net, impozitul si contribuțiile aferente salariilor pentru experții implicați în activitățile Proiectului (aferente lunilor noiembrie 2014, decembrie 2014, ianuarie 2015); 6/Anularea Adresei nr. x/13.10.2015 de soluționare a contestației nr. 11870/CB/14.09.2015 împotriva Scrisorii standard de informare a Beneficiarului nr. 1743/RI/04.09.2015 precum si Anularea Procesului-verbal de soluționare a contestației înregistrat sub nr. x/13.10.2015; 7/Constatarea caracterului eligibil al tuturor cheltuielilor solicitate la rambursare prin Cererea de rambursare nr. x/24.06.2015, reprezentând cheltuieli efectuate in legătură cu salariile experților implicați în Proiect; 8/Obligarea pârâților la plata sumei de 82.401 RON reprezentând cheltuieli eligibile, la care se adaugă dobânda legală aferente sumei de 82.401 RON, calculate de la data emiterii Scrisorii standard de informare nr. x/04.09.2015 și până la data plății efective.

Hotărârea primei instanțe. Prin încheierea de ședință din data de 30.05.2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca tardiv formulată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Muncii în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, constatând depunerea acesteia după primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate. La același termen din 30.05.2016, prima instanță a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Fondurilor Europene, inadmisibilității cererii pentru lipsa procedurii prealabile și a tardivității formulării contestației, cu motivarea din încheierea de ședință de la acea dată. Prin sentința civilă nr. 2329 din data de 01.07.2016 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă - ANOFM, Societatea A. S.R.L. și Societatea B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Organismul Intermediar POSDRU. A anulat, în parte, Scrisoarea Standard de informare nr. x/12.05.2015 emisă de OIPOSDRU MMFPSPV, aferentă cererii de rambursare nr. x/06.01.2015, în ceea ce privește respingerea la rambursare a sumei de 102.211 RON, precum și în tot adresa nr. x/12.06.2015, privind soluționarea contestației administrative. A obligat pârâtul Ministerul Fondurilor Europene la rambursarea, respectiv plata către reclamanți a sumei de 102.211 RON, reprezentând cheltuieli eligibile, precum și la plata dobânzii legale, calculată asupra acestei sume începând cu data emiterii Scrisorii de informare - 12.05.2015 - până la data plății efective. A anulat, în parte, Scrisoarea Standard de informare nr. x/04.09.2015 emisă de OIPOSDRU MMFPSPV, aferentă cererii de rambursare nr. x/24.06.2015, în ceea ce privește respingerea la rambursare a sumei de 82.401 RON, precum și în tot adresa nr. x/13.10.2015, privind soluționarea contestației administrative. A obligat pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, la rambursarea, respectiv plata către reclamanți, a sumei de 82.401 RON, reprezentând cheltuieli eligibile, precum și la plata dobânzii legale, calculată asupra acestei sume începând cu data emiterii Scrisorii de informare - 04.09.2015 - până la data plății efective. A obligat ambii pârâți, în solidar, la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată, după cum urmează: către reclamantul ANOFM suma de 400 RON (taxă judiciară de timbru), către reclamantul S.C. A. S.R.L. suma de 4439,56 RON (taxă de timbru și onorariu de avocat) și către reclamantul S.C. B. S.R.L. suma de 1.746,52 RON (taxă de timbru și onorariu de avocat).

Cererile de recurs. Împotriva sentinței nr. 2329 din 01 iulie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții Ministerul Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Organismul Intermediar POSDRU. 3.1. La termenul de judecată din data de 18.09.2019, s-a luat act de transmiterea legală a calității procesuale de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale către Ministerul Fondurilor Europene, ca urmare a faptului că Organismul Intermediar din cadrul Ministerului a fost preluat de Ministerul Fondurilor Europene. Prin motivele de recurs formulate, pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a arătat că "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" motiv de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. și că "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material" motiv de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Referitor la primul motiv de recurs se arată că obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție pentru un proces echitabil, exigență prevăzută de ort. 21 alin. (3) din Constituția României și art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Astfel, instanța, la pagina 12 din sentință, reține că: "... că cele două tipuri de contracte au fost tratate identic, inclusiv în privința modului de decontare a cheltuielilor, atât a contractelor cu normă întreagă cât și cele cu timp parțial fiind supuse prevederilor pct. 1.3 din Ghid." Pronunțându-se, astfel, instanța a admis că punctul 1.3 din Ghid este cel prin care se impune un tratament identic, sub aspectul decontării cheltuielilor, atât în raport de un contract individual de muncă cu timp parțial, cât și față de un contract individual cu normă întreagă. Cu toate acestea, în mod contradictoriu, procedând la o distincție între cele 2 tipuri de contracte individuale de muncă și evidențiind faptul că nu s-a raportat pe deplin la noțiunea de decontare, instanța a apreciat că trebuie înlăturată interpretarea OI MMFPSPV pentru că: "noțiunea de activitate zilnică se referă la activitatea zilnică prevăzută în contractul individual de muncă." Motivarea sentinței civile nu a fost în măsură să clarifice cu adevărat care este înțelesul respectivei dispoziții din Ghidul Solicitantului 2013, fără a introduce distincții pe care legea nu le conține, în cazul unei formulări generale a acestui text legal căruia îi corespunde o aplicare a sa tot generală. Ca atare, punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013 este cel în cuprinsul căruia legiuitorul a menționat că: - la o "activitate zilnică efectuată parțial", fără a se face referire la un contract individual de muncă cu timp parțial sau la un contract individual de muncă cu normă întreagă; - că decontarea acestei activități parțiale de pe parcursul unei zile implică calcularea unei "retribuții echivalente pe oră", respectiv un tarif orar; - că acest tarif orar trebuie calculat "luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună". Prin urmare, tocmai punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, menționează expres, că în cazul unei activități ca fracție de normă, retribuția să fie stabilită prin raportare la o normă întreagă de lucru (8 ore/zi, 21 de zile lucrătoare/lună). Nicăieri în cuprinsul acestui punct, nu este precizat ca tariful orar să fie calculat prin raportare la numărul de ore menționat în contractul individual de muncă al expertului. Astfel, în mod eronat instanța de judecată a apreciat că punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului nu este aplicabil reclamanților. Iar, în cauză, interpretarea și aplicarea punctului 1.3 din Ghid nu poate fi considerată abuzivă întrucât, Ol MMFPSPV a urmărit, în toată activitatea sa, să respecte și să aplice Ordinul nr. 1069/2013, și în nici un caz să prejudicieze beneficiarul. Raportat la obiectul cauzei, instanța nu a analizat și nu a ținut cont că activitatea zilnică efectuată parțial are corespondent în prevederile Legii nr. 53/2013 - Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora: - art. 103: "Salariatul cu fracțiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreaga comparabil." - art. 112, alin. (1): "Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână." Coroborând aspectele legale anterior menționate cu reglementările din Ghidul Solicitantului, Condiții Generale 2013, important este câte ore pe zi, un membru al echipei de implementare a proiectului lucrează pentru proiect, în funcție de care se realizează și decontarea cheltuielilor. Astfel, se constată că nu are relevanță în raport de punctul 1.3, după cum nici în raport de întregul Ghid al Solicitantului, reținerea din sentință conform căreia: "pct. 1.3 referitor la activitatea zilnică efectuată parțial, se interpretează în sensul în care are în vedere nerealizarea integrală a normei de muncă." În contextul celor mai sus precizate, punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului este aplicabil reclamantelor cât timp pentru experții implicați în contract au fost încheiate contracte de muncă cu timp parțial. Fără a demonstra temeiul legal care obligă la concluzia la care s-a oprit, instanța procedează la respingerea apărării Organismului Intermediar, într-un mod netemeinic și nelegal, limitându-se la a motiva că Adresa nr. x/15.12.2014: "... nu este de natură a lămuri situația contractelor individuale de muncă cu timp parțial, ori faptul că în situația acestora indemnizația orară ... trebuie recalculată cu ocazia decontării..." Recurentul-pârât critică această motivare a instanței de fond deoarece nu s-a făcut o coroborare cu contractul de finanțare x, în cuprinsul căruia OI MMFPSPV informează beneficiarul cu privire la orice informație, rapoarte, concluzii și recomandări care au legătură cu proiectul implementat. Totodată, nu s-a ținut cont că Ordinul nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", la art. 9.4 prevede că: "AM (...) transmite către OI orice documente și informații necesare în vederea îndeplinirii de către acesta a obligațiilor ce-i revin conform prevederilor prezentului Acord." O altă dovadă ca instanța a ignorat îndatorirea pe care o avea de a stărui, prin toate mijloacele legale, de a preveni orice greșeală în aflarea adevărului, pe baza stabilirii, exactă a faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, o constituie și reținerea eronată din motivarea soluției pronunțate, potrivit căreia: "Se vor înlătura și criticile pârâtului referitoare la nerespectarea de către reclamanți a obligației de a solicita lămuri, sub aspectul aplicabilității pct. 1.3 din Ordinul 1069/2013, constatând Curtea că solicitarea de lămuri reprezintă un drept iar nu o obligație, iar neexercitarea acestui drept nu poate fi opusa în mod valabil reclamanților, în condițiile în care aceștia au apreciat că prevederile din Ghidul solicitantului nu dau naștere unor interpretări diferite." O astfel de motivare a instanței conduce la eludarea contractului de finanțare x, în cuprinsul căruia la art. 6, lit. A), alin. (2) se menționează astfel: "Beneficiarul are obligația de a solicita în scris punctul de vedere oficial al AMPOSDRU/OIPOSDRU ANOFM cu privire la orice aspect survenit în implementarea Proiectului de natură să afecteze buna implementare a acestuia, precum și în orice situație în care apar neclarități cu privire la clauzele prezentului contract." Această motivație nu presupune o bază legală, putând fi apreciată, ca eronată. Fără a fi pe deplin lămurită care este cadrul legal, respectiv cerințele exprese și imperative, ce guvernează etapa de contractare specifică unui contract de finanțare, instanța reține că: "O astfel de atitudine a reclamanților este justificată de faptul că la depunerea cererii de finanțare nu s-a solicitat detalierea modului de formare a tarifelor experților prin raportare la norma de muncă ..." Raportat la un astfel incident, precizează că în cadrul procesului de contractare, Organismul Intermediar asigură: - solicitarea și verificarea documentelor care atestă informațiile menționate în cererea de, finanțare (de exemplu se depun CV-urile experților implicați în proiect și nu se depun Contractele Individuale de Muncă ale acestor experți; se verifică ca valoarea totală eligibilă a proiectului se încadrează în limitele de minim și maxim stipulate în Documentul Cadru de Implementare); - elaborarea și pregătirea pentru semnare a contractului de finanțare; - semnarea contractului de finanțare, etc. Pe când procesul de verificare a unei cereri de rambursare, conform Procedurii Operaționale Management Financiar, Subsecțiunea Procedura de verificare a cheltuielilor și a cererilor de rambursare, se definește prin: - verificarea documentelor suport de natură tehnică și financiară pentru toate cheltuielile solicitate la rambursare de beneficiari, care sunt încărcate 100% în sistemul C., procedând spre exemplu la verificarea CV-urilor, contractelor individuale de muncă, a fișelor de post, rapoartelor de activitate și a fișelor individuale de pontaj, a statelor de plată și a livrabilelor rezultate în urma activităților desfășurate în cadrul proiectului; urmare verificărilor administrative efectuate de către OIPOSDRU asupra cererilor de rambursare, se pot solicita clarificări/documente suplimentare, acestea fiind prezentate de către beneficiar pe suport CD/DVD/memory stick, ele nemaiputând fi încărcate în sistemul C.; - operarea în C. a diminuărilor de cheltuieli considerate neeligibile, etc. Prin urmare, derularea procesului de contractare nu pune în discuție aspecte ce țin de modul de calcul aplicabil decontărilor efectuate în cadrul activității de verificare administrativă a cererilor de rambursare. În sentința civilă nr. 2329/01.07.2016 nu se poate aprecia că instanța de judecată a respectat prevederile art. 22-Rolul activ în aflarea adevărului din Noul C. proc. civ., potrivit căruia trebuia să analizeze și să stăruie prin toate mijloacele legale în vederea lămuririi împrejurărilor specifice cauzei. În mod eronat și într-o exprimare marcată de termeni generali, care nu evidențiază controlul care s-a efectuat asupra apărărilor și înscrisurilor existente la dosarul de fond, instanța s-a pronunțat că: "În ceea ce privește Ghidul solicitantului 2014, Curtea va observa că deși pârâtul Ministerul Muncii recunoaște că acesta nu este aplicabil speței, în pct. 8 al întâmpinării formulează apărări în legătură cu mențiunile din acest Ghid, care însă nu vor fi avute în vedere, neavând legătură cu cauza." Contrar celor reținute de instanță, OI MMFPSPV s-a referit, în apărările sale, la faptul că aplicarea retroactivă a legii noi a fost creată de reclamanți în mod artificial, prin invocarea unui text din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2014, la care Organismul Intermediar nu a făcut referire în niciunul din actele administrative a căror anulare este solicitată în prezenta cauză. Același Organismul Intermediar a fost cel care a precizat în susținerile sale că a aplicat, în verificarea cererilor de rambursare și pentru stabilirea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, numai Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, punctul 1.3, întrucât fiecărei căii de lansare proiecte îi corespunde doar un singur Ghid al Solicitantului Condiții Generale. Drept urmare s-a procedat la o analiză comparativă, a celor două prevederi din Ghidurile Solicitantului, din care mențiunea efectuată în Ghidul Solicitantului 2014 este mai detaliată. Or, așa cum s-a arătat în motivarea acestui aspect, instanța de judecată demonstrează că nu a analizat și nu a urmărit să țină seama și de aspectele asupra căruia și pârâtul a avut dreptul să se pronunțe. Ca ultimă dovadă a faptului că sentința civilă 2329/01.07.2016 nu a fost în măsură să ofere lămuri în privința faptelor aflate în legătură cu înscrisurile ce stau la baza actelor administrative contestate în prezenta cauză, respectiv că nu s-a procedat la o concluzie justă și logică, este și motivația potrivit căreia: "Va remarca însă instanța că Ghidul solicitantului 2014 a fost modificat tocmai în urma constatării unor deficiențe în modalitatea de redactare a ghidului anterior..." Dacă s-ar fi efectuat o analiză efectivă a acțiunii, a apărărilor formulate și a înscrisurilor doveditoare prezentate de fiecare parte, răspunsul explicit al instanței sub aspectele mai sus invocate nu ar fi fost menționat. Aceste rețineri ale instanței de judecată nu sunt relevante în soluționarea cauzei, după cum nu sunt în măsură să justifice cum a ajuns la o astfel de apreciere, care sunt acele temeiuri legale care să-i permită a face aprecieri cu privire la motivul pentru care Ministerul Fondurilor Europene a procedat la publicarea Ghidului Solicitantului 2014. În concluzie: - prin sentința de fond instanța a achiesat, doar, la criticile reclamanților, fără a prezenta, în concret, motivele de fapt și de drept care au format propria convingere a instanței de judecată. - în opoziție cu sentința civilă nr. 2329/01.06.2016 pronunțată Curtea de Apel București, pe care recurentul-pârât o consideră neîntemeiată, este sentința civilă nr. 1880/02.06.2016, pronunțată de Curtea de Apel București, în Dosarul nr. x/2016, cu același obiect, pe care o supune atenției instanței de recurs, pentru obiectivitatea și acuratețea interpretării prevederilor alin. (1).3 paragraful 3.1.4 din Ghidul solicitantului - Condiții generale 2013: - "în stabilirea drepturilor salariale nu au fost corelate tarifele orare prevăzute în contractele de muncă cu cele din bugetul detaliat al proiectului, anexă la contractul de finanțare." - "problema de drept care dezleagă situația litigioasă este aceea a modalității de interpretare și aplicare a prevederilor alin. (1).3 paragraful 3.1.4 din Ghidul solicitantului - Condiții generale 2013. Potrivit acesteia "în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună." - "pentru a se stabili modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor alin. (1).3 ale paragrafului 3.1.4. din Ghidul solicitantului - Condiții generale și Specifice, ce au fost încorporate în condițiile contractuale, Curtea trebuie să aibă în vedere dispozițiile legale ce reglementează raporturile de muncă, în ceea ce privește durata timpului de muncă și modul de stabilire a remunerației". - "în raport de prevederile normei generale în materia raporturilor de muncă, reglementate prin Codul muncii, Curtea constată că alin. (1).3. paragraful 3.1.4, din Ghidul solicitantului - Condiții generale 2013 - nu poate fi interpretată, altfel, decât în sensul, că în situația în care personalul angajat pentru implementarea proiectului desfășoară activitate parțială, în baza unui contract de muncă cu timp parțial, drepturile sale salariale se calculează prin raportare la drepturile stabilite prin programul normal de lucru, care, potrivit art. 112 alin. (1) din Codul muncii este de 8 ore pe zi". Curtea de Apel București a arătat, că această concluzie este susținută de trimiterea făcută în cadrul alin. (1).3 la activitatea zilnică efectuată parțial ce trimite la noțiunea de contract individual de muncă cu timp parțial din Codul muncii, precum și la modalitatea de determinare a retribuției cuvenite în cazul prestării unui astfel de timp parțial de muncă, luându-se ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună, această modalitate fiind identică cu cea prevăzută de Codul muncii, în situația contractului de muncă cu timp parțial. Prin urmare, în conformitate cu prevederile alin. (1).3 din Ghidul solicitantului, ediția 2013, ne aflăm în prezența unui contract de muncă cu timp parțial recunoscut de reclamante și nu în situațiile de excepție avute în vedere de instanța de fond, în care o persoană, din anumite motive (pe care instanța nu le identifică/exemplifică pentru că sunt întâmplătoare în activitatea curentă) nu își desfășoară activitatea zilnică la întreaga capacitate pentru care s-a estimat sau era legal să se estimeze costul unitar în bugetul detaliat, ulterior încheindu-se și contractul individual de muncă. Față de motivele de mai sus, recurentul-pârât solicită admiterea recursului M.M.F.P.S.P.V - OI, așa cum a fost formulat, casarea (desființarea) sentinței civile nr. 2329/01.06.2016, pronunțată de Curtea de Apel București, ca fiind netemeinică și nelegală și, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii formulate de reclamanții A.N.O.F.M., Societatea A. S.R.L. și Societatea B. S.R.L. ca neîntemeiată. 3.2. Prin motivele de recurs formulate, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material [art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ..]. În dezvoltarea acestor motive de recurs se arată că deși instanța de judecată a reținut corect că, potrivit contractului de finanțare, declararea eligibilității cheltuielilor angajate pe perioada de implementare a proiectului se raportează la condițiile stabilite și în Ghidul Solicitantului, ediția 2013, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 1069/31.05.2013 care stă la baza decontării cheltuielilor efectuate pe parcursul implementării proiectelor, în vigoare la momentul semnării contractului de finanțare, și în raport de care pârâta OI POSDRU MMFPSPV a soluționat cererile de rambursare în discuție, aceasta a procedat la o interpretare eronată a prevederilor anterior menționate. Astfel, recurentul-pârât solicită să se aibă în vedere faptul că, pentru a fi considerate eligibile, costurile solicitate la rambursare trebuie să fie prevăzute în bugetul proiectului, astfel că este necesar a fi furnizate suficiente informații cu privire la natura, componentele și sumele aferente cheltuielilor. Consecința nedefinirii suficiente a costurilor în buget, poate fi respingerea costurilor solicitate la rambursare. Pornind de la temeiul în baza căruia instanța de fond și-a întemeiat soluția pronunțată, în sensul admiterii acțiunii formulate de intimatele-reclamante, respectiv pct. 1.3 din capitolul 3.1.4 din Ghidul solicitantului ediția 2013, potrivit căruia în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună, solicită să se aibă în vedere următoarele critici: Instanța de fond a apreciat că, exceptând cheltuielile salariale aferente angajaților cu normă întreagă, pentru toți ceilalți experți din proiect, pentru care s-a aplicat diminuarea, au fost angajați în baza unor contracte individuale de muncă ce au prevăzut ca și durată a muncii o normă parțială de lucru, fiind contracte încheiate exclusiv pentru realizarea activităților din proiect. Mai mult decât atât, raționamentul instanței de fond a fost acela că, experții pentru care s-au aplicat diminuările contestate figurează menționați în cererea de finanțare și în bugetul detaliat al proiectului, iar decontarea cheltuielilor cu salariile aferente acestora s-a făcut în baza contractelor individuale de muncă, cu respectarea plafoanelor maxime din Ghidul solicitantului. Pornind de la prevederea invocată anterior în cuprinsul Ghidului solicitantului, și în baza căreia a fost aplicată diminuarea cheltuielilor solicitate la rambursare, arată că, textul legal nu face distincție între contracte încheiate cu normă întreagă și contracte încheiate pe fracțiune de timp. Astfel, potrivit prevederii pct. 1.3 în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună. Atâta vreme cât nu există o distincție clară în ceea ce privește contractele încheiate cu normă întreagă și cele încheiate cu normă parțială, este evident faptul că, în mod eronat a interpretat instanța de fond că în speță, nu se aplică această diminuare. Potrivit prevederilor art. 1268 din C. civ. în vigoare: "(1) Clauzele susceptibile de mai multe înțelesuri se interpretează în sensul ce se potrivește cel mai bine naturii și obiectului contractului. (2) Clauzele îndoielnice se interpretează ținând seama, între altele, de natura contractului, de împrejurările în care a fost încheiat, de interpretarea dată anterior de părți, de sensul atribuit în general clauzelor și expresiilor în domeniu și de uzanțe. (3) Clauzele se interpretează în sensul în care pot produce efecte, iar nu în acela în care nu ar putea produce niciunul. (4) Contractul nu cuprinde decât lucrul asupra căruia părțile și-au propus a contracta, oricât de generali ar fi termenii folosiți. (5) Clauzele destinate să exemplifice sau să înlăture orice îndoială asupra aplicării contractului la un caz particular nu îi restrâng aplicarea în alte cazuri care nu au fost expres prevăzute." Având în vedere prevederile legale anterior menționate, este evident faptul că, în speță, pentru a produce efecte, această prevedere trebuie interpretată în sensul că, în situația în care contractul individual de muncă nu este cu normă întreagă, urmează ca decontarea să se facă potrivit algoritmului prevăzut la pct. 1.3 din Ghidul solicitantului, ediția 2013. Mai mult decât atât, solicită să se observe că, potrivit prevederilor art. 103 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicată, "salariatul cu fracțiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil." La art. 106 din același act normativ se prevede că: "(1) Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parțial se bucură de drepturile salariaților cu normă întreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile. (2) Drepturile salariate se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru." Față de aceste dispoziții legale mai sus citate, se poate observa că prevederile de la pct. 1.3 din Ghidul solicitantului explicitează tocmai norma redată anterior, în sensul că, drepturile salariale ale unei persoane angajate cu timp de lucru parțial trebuie raportate la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru (8 ore/zi, 21 zile lucrătoare). Prin raportare la cele anterior menționate, solicită să se constate că, interpretarea normelor în baza cărora au fost verificate cererile de rambursare nr. x și nr. 4 și în temeiul cărora au fost respinse la rambursare sumele de 102.211 RON si 82.401 RON a fost făcută în mod eronat de către instanța de judecată. Mai mult decât atât, deși instanța de fond a reținut în mod corect că sumele solicitate la decontare aferente cheltuielilor cu salariile experților implicați în proiect se încadrează în plafoanele maxime prevăzute în Ghidul solicitantului 2013, nerespectarea prevederilor contractului de finanțare și implicit a Ghidului anexă la acesta, conduce la prejudicierea bugetului Uniunii Europene. Astfel, rațiunea acordării fondurilor nerambursabile este respectarea integrală și riguroasă a prevederilor legale și contractuale aplicabile contractului de finanțare, iar nerespectarea acestora poate avea ca și consecințe prejudicierea bugetului donatorului, precum și al bugetului de stat. Prin urmare, soluția pronunțată de instanța de fond este greșită. În susținerea criticilor de mai sus, solicită să se aibă în vedere sentința civilă nr. 270/2016 pronunțată de către Tribunalul Galați în dosarul nr. x/2015, în care instanța învestită cu soluționarea pe fond a cauzei a respins acțiunea formulată de reclamanta D. ca nefondată.

Apărările formulate în cauză. Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 31 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 18 septembrie 2019.

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare. Intimații-reclamanți au învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care au solicitat: 1/Anularea în parte a Scrisorii Standard de Informare nr. x/12.05.2015, aferentă Cererii de Rambursare nr. x/06.01.2015, în ceea ce privește nevalidarea la rambursare a cheltuielilor în valoare de 102.211 RON, reprezentând salariul net, impozitul si contribuțiile aferente salariilor pentru experții implicați în activitățile Proiectului (aferente lunilor septembrie si octombrie 2014); 2/Anularea adresei nr. x/12.06.2015 cuprinzând informarea privind respingerea contestației împotriva Scrisorii standard de informare nr. x/12.05.2015 și a Procesului-verbal de soluționare a contestației nr. x/12.06.2015; 3/Constatarea caracterului eligibil al cheltuielilor solicitate la rambursare prin Cererea de rambursare nr. x/06.01.2015; 4/Obligarea pârâților la plata sumei de 102.211 RON reprezentând cheltuieli eligibile, aferente salariului net, impozitului si contribuțiilor salariale pentru experții implicați în activitățile Proiectului (pentru lunile septembrie si octombrie 2014), la care se adaugă dobânda legală calculată de la data emiteri Scrisorii standard de informare nr. x/12.05.2015 și până la data plății efective; 5/Anularea în parte a Scrisorii standard de informare nr. x/04.09.2015, aferentă Cererii de Rambursare nr. x/24.06.2015, în ceea ce privește nevalidarea la rambursare a cheltuielilor în valoare de 82.401 RON, reprezentând salariul net, impozitul si contribuțiile aferente salariilor pentru experții implicați în activitățile Proiectului (aferente lunilor noiembrie 2014, decembrie 2014, ianuarie 2015); 6/Anularea Adresei nr. x/13.10.2015 de soluționare a contestației nr. 11870/CB/14.09.2015 împotriva Scrisorii standard de informare a Beneficiarului nr. 1743/RI/04.09.2015 precum si Anularea Procesului-verbal de soluționare a contestației înregistrat sub nr. x/13.10.2015; 7/Constatarea caracterului eligibil al tuturor cheltuielilor solicitate la rambursare prin Cererea de rambursare nr. x/24.06.2015, reprezentând cheltuieli efectuate in legătură cu salariile experților implicați în Proiect; 8/Obligarea pârâților la plata sumei de 82.401 RON reprezentând cheltuieli eligibile, la care se adaugă dobânda legală aferente sumei de 82.401 RON, calculate de la data emiterii Scrisorii standard de informare nr. x/04.09.2015 și până la data plății efective. Prima instanță a admis cererea de chemare în judecată, a anulat actele administrative atacate și a obligat pârâții la repararea prejudiciului cauzat, reținând că onorariile experților au fost convenite cu aceștia în considerarea normei de lucru, stabilită de comun acord. Astfel, la stabilirea indemnizației lunare pentru normă de lucru de 5 ore s-a avut în vedere faptul că expertul nu activează cu normă întreagă, 8 ore/zi, astfel că stabilirea retribuției echivalente pe oră în cazul acestora se va realiza prin luarea ca punct de referință a unei zile de lucru de 5 ore și a unei medii de 21 de zile lucrătoare, iar nu a unei norme de 8 ore pe zi. Învestită cu soluționarea cererii de recurs formulate, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal constată că prin motivele de recurs se critică hotărârea primei instanțe din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. Răspunzând punctual motivelor de recurs, Înalta Curte reține următoarele: Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") Sub acest aspect se arată că prima instanță nu a lămurit toate faptele aflate în legătură cu actele administrative contestate, astfel încât să poată proceda la pronunțarea unei soluții juste și logice cu privire la obiectul cauzei. Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților." Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. De asemenea, în motivarea hotărârii, prima instanță a reținut în mod corect și complet, pe baza probelor administrate, împrejurările de fapt ale speței, aspecte de fapt necontestate de niciuna dintre părți la judecarea fondului. Faptul că, ulterior analizei susținerilor părților, a împrejurărilor cauzei și a probatoriului administrat instanța de fond a constatat nelegalitatea actelor administrative atacate nu face ca soluția acesteia să fie lipsită de logică sau să cuprindă motive contradictorii ori străine de natura cauzei. De altfel, deși recurentul-pârât critică hotărârea primei instanțe apreciind că nu s-ar fi lămurit toate faptele aflate în legătură cu actele administrative contestate, nu indică niciuna dintre aceste fapte pe care instanța de fond ar fi trebuit să le lămurească și nu a făcut-o. Cu privire la claritatea hotărârii, Înalta Curte constată că în motivarea hotărârii, instanța de fond a analizat în detaliu prevederile punctului 1.3 din Ghidul Solicitantului - Condiții Generale 2013, invocat ca temei legal al actelor administrative contestate, a interpretat conținutul acestor dispoziții și a constatat că aceste prevederi nu pot constitui un temei legal pentru declararea neegilibității unora dintre cheltuielile solicitate la rambursare, respectiv pentru recalcularea tarifelor orare cuvenite experților, neexistând din partea beneficiarului nicio încălcare a regulilor privind egibilitatea cheltuielilor. Contrar susținerilor din recursuri, motivarea reflectă raționamentul instanței, dispozițiile legale aplicate situației de fapt. În raport de motivele invocate Înalta Curte constată că recurentelor-pârâte nu le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât judecătorul nu este obligat să răspundă în mod expres fiecărui argument și fiecărei susțineri invocate de părți, dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. nu impun un răspuns detaliat pentru fiecare argument sau pentru fiecare susținere a reclamantului sau a pârâtului. Cu privire la existența unor motive contractorii se constată că sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat deoarece din conținutul acesteia nu rezultă nicio contradicție între motivele avute în vedere de instanță. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material") Sub acest aspect se arată că prima instanță a interpretat în mod greșit dispozițiile pct. 1.3 din Ghidul Solicitantului, Condiții Generale referitoare la norma de muncă a experților. Înalta Curte constată că Ghidul solicitantului - Condiții generale pentru implementarea Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 a fost aprobat prin Ordinul nr. 1.069/2013 emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. În ceea ce privește cheltuielile eligibile, acesta stabilește, în cap. 3.1.3 Eligibilitatea cheltuielilor, Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor, că, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ mai multe condiții: această cheltuială să fie prevăzută în bugetul proiectului, să fie în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare și cu prevederile contractului de finanțare, să fie menționată în lista cheltuielilor eligibile prezentată în Condițiile Solicitantului - Condiții Specifice pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte. O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență definește cheltuielile eligibile, la art. 2 alin. (3) lit. g), ca fiind cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, care pot fi finanțate atât din instrumente structurale, cât și din cofinanțarea publică și/sau cofinanțarea privată, conform reglementărilor legale comunitare și naționale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor, iar prin Ordinul nr. 1.117/2010 au fost stabilite regulile de eligibilitate și lista cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013. Ghidul Solicitantului prevede la cap. 3.1.4 Plafoanele maximale de referință ale cheltuielilor cu personalul, Reguli generale de decontare a cheltuielilor cu personalul, pct. 1.3, faptul că, "În cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună.". Deci, dispoziția din Ghidul Solicitantului are în vedere situația în care activitatea zilnică efectivă este prestată parțial, deși timpul de lucru a fost stabilit cu normă întreagă în contractual individual de muncă și pe cale de consecință nu este aplicabilă în situația în care s-au încheiat contracte de muncă cu timp parțial, în care s-au stabilit tarife orare corespunzătoare timpului de lucru parțial, iar activitatea a fost efectuată astfel cum a fost stabilită, integral. Or, în cauza de față nu se ridică problema efectuării parțiale, în fapt, a activității zilnice prin raportare la o normă întreagă de 8 ore/zi deoarece, prin contractele individuale de muncă a fost stabilită repartizarea programului de lucru printr-o fracțiune de normă, un alt număr de ore/zi/săptămână, iar aceste aspecte au fost aduse la cunoștința pârâtelor. Legalitatea acestor contracte este menționată de dispozițiile art. 103 din Codul muncii, potrivit cărora: "Salariatul cu fracțiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil." Relevant este faptul că, în baza contractului de finanțare, a fost depusă cererea de rambursare nr. x, care fost integral validată de pârâți, în care sunt evidențiate cheltuielile solicitate la rambursare, cu privire la care au existat contestări, printre care și cheltuieli cu salariile cuvenite experților angajați cu contract individual de muncă cu timp parțial (fracțiune de normă). Cererii de rambursare i-au fost anexate documente justificative, din care rezultă regimul de muncă al experților, respectiv faptul că onorariile achitate acestora sunt aferente unor contracte cu timp parțial, iar nu unor contracte cu normă întreagă, aspect adus la cunoștința pârâților cu ocazia încheierii actului adițional nr. x la contractul de finanțare, prin cererea adresată în acest sens, la care s-a făcut referire anterior. Cu privire la cererea de rambursare nr. x depusă la data de 06.01.2015, prin care s-au solicitat la rambursare cheltuieli în sumă de 315.834 RON, reprezentând cheltuieli cu personalul implicat în implementarea proiectului, pârâtul OI POSDRU a emis Scrisoarea de informare nr. x/12.05.2015 prin care Beneficiarul a fost informat că s-a validat la rambursare doar parțial suma solicitată, fiind respinsă suma de 102.211 RON, reprezentând cheltuieli cu personalul, cu motivarea că au fost depășite plafoanele maxime de referință ale cheltuielilor cu personalul, respectiv nu au fost respectate prevederile Ghidului Solicitantului, Condiții Generale 2013, cap. 3.1.4, pct. 1.3, unde se stipulează că "în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună". În mod identic s-a procedat și cu privire la cererea de rambursare nr. x, depusă la data de 24.06.2015, cu privire la care s-a respins la rambursare suma de 82.401 RON, în acest sens fiind emisă Scrisoarea Standard de informare nr. x/04.09.2015, cu un conținut și o motivare identice cu cele ale Scrisorii Standard de informare nr. x/12.05.2015. Contestațiile administrative prealabile formulate de reclamanți, parteneri și beneficiari ai contractului de finanțare, au fost respinse de pârâtul OI POSDRU, menținându-se motivația respingerii la rambursare a sumelor în sensul încălcării Ghidului Solicitantului - Condiții Generale, pct. 1.3. În mod corect s-a reținut că, deși la depunerea cererii de finanțare nu s-a făcut referire la faptul că experții ce urmează a fi angajați vor încheia contracte individuale de muncă cu timp parțial, prin cererea intimaților-reclamanți prin care s-a propus încheierea actului adițional nr. x la contractul de finanțare aceștia au adus la cunoștința recurenților-pârâți faptul că majoritatea experților sunt implicați cu timp parțial de lucru. Astfel, prin Actul adițional nr. x înregistrat la MMFPSPV - OIPOSDRU sub nr. de ieșire 471/BD/11.08.2014 s-au modificat/completat prevederi ale Contractului de finanțare x după cum urmează: "Anexa 1 - Cererea de finanțare secțiunile "Managementul proiectului", "Graficul activităților proiectului - Matricea proiectului", "Resursele alocate și achiziții de bunuri, servicii și lucrări necesare pentru implementarea proiectului", "Metodologia de implementare" și "Justificarea bugetului cererii de finanțare". În cadrul acestui act adițional se menționează că "Noile versiuni ale Anexei 1 - Cererea de finanțare secțiunile "Managementul proiectului", "Graficul activităților proiectului - Matricea proiectului", "Resursele alocate și achiziții de bunuri, servicii și lucrări necesare pentru implementarea proiectului", "Metodologia de implementare" și "Justificarea bugetului cererii de finanțare" sunt atașate la prezentul act adițional. În susținerea actului adițional s-a depus de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă detalierea modificărilor survenite și necesitatea acestor modificări rezultate în urma analizării distribuției bugetare a valorii eligibile a proiectului. Cu privire la Modificarea Anexei 1 - Cererea de finanțare, secțiunea "Justificarea bugetului cererii de finanțare" s-a menționat că "Ținând cont de faptul că în echipa de management/implementare a proiectului au fost introduși experți noi, justificarea bugetului a fost revizuită precizându-se costurile aferente respectivilor experți. Astfel, s-au modificat informațiile privind resursele umane aferente Solicitantului, respectiv Partenerului 2". Versiunea revizuită a Anexei 1 - Cererea de finanțare, secțiunea "justificarea bugetului cererii de finanțare", Versiunea revizuită a Anexei 2 - Bugetul proiectului, sunt incluse în documentația aferentă prezentului Act Adițional. Menționăm că alocările bugetare totale la nivel de partener și la nivel de proiect rămân neschimbate, mai mult de cât atât, se respectă alocările procentuale maxime conform prevederilor contractuale". Înalta Curte constată că în Anexa 1 - Cererea de finanțare, secțiunea "Justificarea bugetului cererii de finanțare" - versiune modificată prin Actul Adițional nr. 1, se menționează în mod expres că: "Experții cu alocare > 6 luni vor fi angajați cu CIM, în timp ce restul vor beneficia de alte tipuri de contract, conform legii. Bugetul detaliat conține pentru fiecare expert costul lunar determinat în funcție de sarcini și luând în considerare complexitatea activității și responsabilitățile fiecărui expert, majoritatea fiind implicați cu timp parțial de lucru." În acest context, Înalta Curte, pe de o parte, constată că legislația muncii nu interzice încheierea contractelor de muncă cu timp fracționat, iar pe de altă parte aceste aspecte au fost menționate Anexa 1 - Cererea de finanțare, secțiunea "Justificarea bugetului cererii de finanțare" - versiune modificată prin Actul Adițional nr. 1. Actul Adițional nr. 2 inițiat la Contractul x cu titlul "Fii activ la orice vârstă" a fost aprobat de către MMFPSPV OIPOSDRU în data de 19.12.2014. Prin acest act adițional s-a convenit modificarea/completarea contractului de finanțare cu privire la Anexa 1 - Cererea de finanțare, secțiunea "Justificarea bugetului cererii de finanțare" și s-au explicat costurile aferente resurselor umane, cheltuieli cu personalul implicat în implementarea proiectului, menționându-se în mod expres că echipa de proiect include 100 experți, 7 de la Solicitant, 79 de la Partener 1 și 14 de la Partener 2. Alocarea numărului de ore/expert s-a făcut luându-se în calcul implementarea cu succes a unei campanii similare de comunicare la nivel național, respectiv a unui proiect strategic similar. "Experții cu alocare > 6 luni vor fi angajați cu CIM, în timp ce restul vor beneficia de alte tipuri de contract, conform legii. Bugetul detaliat conține pentru fiecare expert costul lunar determinat în funcție de sarcini și luând în considerare complexitatea activității și responsabilitățile fiecărui expert, majoritatea fiind implicați cu timp parțial de lucru, durata muncii fiind detaliată după cum urmează: manager proiect - 70 ore/lună; responsabil financiar proiect - 40 ore/lună; expert achiziții proiect - 50 ore/lună; etc. Față de aceste aspecte, Înalta Curte constată că, în mod corect a reținut prima instanță că mențiunea din Ghidul Solicitantului - Condiții generale, pct. 1.3, referitoare la activitatea zilnică efectuată parțial, se interpretează în sensul în care are în vedere nerealizarea integrală a normei de muncă, iar nu încheierea unui cont