ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 351/2020

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Cur’ii de Apel Budcurești la data de 04.04.2017, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. au chemat în judecată pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună:

- modificarea Deciziilor nr. 26 și 27 emise în data de 31 ianuarie 2017 de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova sau obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la emiterea unor alte decizii în care indemnizația de încadrare să fie stabilită prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON (majorată cu 10 % potrivit Legii nr. 293/2015) începând cu data de 09.04.2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015);

- efectuarea plății diferenței dintre venitul calculat potrivit valorii de referință sectoriale de 405 RON majorată cu 10 % și venitul efectiv plătit și repararea astfel a prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015;

- acordarea dobânzii legale și a ratei inflației la sumele cuvenite.

- obligarea Ministerului Finanțelor să asigure în bugetul Ministerului Public creditele bugetare necesare efectuării plății sumelor sus-menționate

Prin sentința nr. 3546 din 9 octombrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților pe capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să deschidă credite bugetare necesare plății drepturilor salariale și a respins acest capăt de cerere ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală activă.

- a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.

- a admis excepția inadmisibilității și a respins plângerea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Ministerul Finanțelor Publice, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței civile nr. 3546 din 9 octombrie 2017, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W. au declarat recurs, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În esență, recurenții - reclamanți susțin că au respectat în totalitate procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, arătând în acest sens că prin Hotărârea nr. 1/28.02.2017 a Colegiului de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova au fost respinse contestațiile formulate, reținându-se că ulterior deciziilor contestate au fost emise alte decizii prin care s-au stabilit drepturi salariale ce cuprind valoarea de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, fiind evident deci că a fost respectată procedura prealabilă.

În motivarea recursului, se arată că, urmare a respingerii de către Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 22.06.2017 a recursului declarat de către Consiliul Superior al Magistraturii, a rămas definitivă sentința curții de Apel București nr. 48 din 13.01.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016, prin care s-a admis cererea reclamanților și a fost obligat pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii sa emită dispoziții de salarizare cu luarea în considerare a unei valori de referință sectoriale de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015 până la încetarea raportului de serviciu al fiecărui reclamant cu pârâtul, fiind obligat pârâtul la plata diferenței dintre venitul calculat potrivit referinței sectoriale menționate anterior și venitul efectiv plătit, diferență ce va fi actualizată cu indicele de inflație și la plata dobânzii legale aferente, de la data scadenței fiecărui venit lunar până la data plății efective.

De asemenea, menționează că în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 04.07.2017 s-a recomandat ordonatorilor de credite aplicarea în mod unitar a unei valori de referință sectoriale în cuantum de 405 RON la nivelul familiei ocupaționale "Justiție" începând cu data de 09.04.2015 și în cuantum de 405 RON+10% începând cu data de 01.12.2015, în raport cu specificul fiecărei instituții.

Se arată că prin sentința curții de Apel București nr. 4033/31.10.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2017 a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, Parchetului de pe lângă Judecătoria Vînju Mare, Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia, Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă și Parchetului de pe lângă Judecătoria Orșova, fiind obligat Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție să emită un ordin de încadrare salarială producător de efecte juridice începând cu data de 09.04.2015 cu luarea în considerare pentru fiecare parte reclamant a unei valori de referință sectorială de 405 RON, respectiv producător de efecte juridice începând cu data de 01.12.2015 cu luarea în considerare pentru flecare parte reclamant a unei valori de referință sectorială de 405 RON majorată cu 10 %.

Prin urmare, solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Intimatul - pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a formulat concluzii de respingere a recursului și de menținere a sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, întrucât în mod corect instanța de fond a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată în raport de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W. este fondat, pentru următoarele considerente:

Recurenții-reclamanți au solicitat modificarea Deciziilor nr. 26 și 27 emise în data de 31 ianuarie 2017 de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova sau obligarea pârâtului - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la emiterea unor alte decizii în care indemnizația de încadrare să fie stabilită prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON (majorată cu 10 % potrivit Legii nr. 293/2015), începând cu data de 09.04.2015.

Curtea de Apel București a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților pe capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să deschidă credite bugetare necesare plății drepturilor salariale și a respins acest capăt de cerere ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală activă și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.

Totodată, Curtea de Apel a respins acțiunea ca inadmisibilă, reținând că reclamanții nu au urmat procedura administrativă prealabilă prevăzută de dispozițiile speciale ale art. 7 din Capitolul VIII al Anexei VI la Legea-cadru nr. 284/2010.

Înalta Curte constată că reclamanții nu au formulat critici în recurs referitoare la soluția instanței de fond privind respingerea capătului de cerere, având ca obiect obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la deschiderea creditelor bugetare necesare plății drepturilor salariale, ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală activă.

În ceea ce privește critica referitoare la neobservarea existenței plângerii prealabile la dosarul cauzei de către instanța de fond, Înalta Curte constată că această critică este fondată.

Instanța de control judiciar reține că, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".

Procedând la verificarea actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că instanța de fond, învestită, în ceea ce privește pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, cu cererea de obligare a acestuia să deschidă credite bugetare necesare plății drepturilor salariale, cerere pentru care a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și a respins-o ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă, a admis excepția inadmisibilității invocată de acest pârât, pentru lipsa procedurii prealabile, în ceea ce privește cererea formulată de reclamanți împotriva pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Procedura prealabilă nu a fost concepută ca un mijloc de împiedicare sau restrângere a accesului la justiție, ci, dimpotrivă, ca o posibilitate de remediere a eventualei nelegalități a actului administrativ atacat, prin reexaminarea lui de către organul emitent sau organul ierarhic superior.

Formularea plângerii prealabile sub forma recursului ierarhic sau grațios reprezintă o condiție specială de exercitare a acțiunii în contencios administrativ, sancțiunea neîndeplinirii acestei condiții fiind aceea a respingerii acțiunii ca inadmisibilă.

Contrar celor reținute de judecătorul fondului, Înalta Curte constată că recurenții-reclamanți au formulat plângere prealabilă împotriva Deciziilor nr. 26 și 27 din 31.01.2017, la dosarul de fond existând Hotărârea nr. 1 din 28.02.2017, prin care Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a respins contestațiile, împotriva Deciziilor de salarizare nr. 26 și 27 din 31.01.2017, formulate de A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W..

În cauză s-a aplicat greșit această sancțiune, deoarece reclamanții au parcurs procedura prealabilă sesizării instanței de judecată, având în vedere că au formulat plângere prealabilă înaintată către Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Această procedură specială a fost respectată în cauză, neexistând niciun temei pentru ca recurenții să fie obligați să formuleze o nouă plângere prealabilă, în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Față de toate aceste considerente, Înalta Curte, având în vedere soluția pronunțată în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată și pretențiile concrete deduse judecății, ținând cont de specificul contenciosului administrativ în limitele căruia se desfășoară raporturile litigioase de față, constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, prin admiterea excepției inadmisiblității, fără a cerceta fondul, motiv pentru care, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și asigurarea tuturor garanțiilor procesuale pe care judecata în primă instanță le conferă părților, se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În raport cu această soluție, nu se mai impune analizarea celorlalte critici aduse de recurenți sentinței de fond, care privesc fondul cauzei, nesoluționat de instanța de fond.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 497 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul declarat împotriva sentinței nr. 3546 din 9 octombrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII- a contencios administrativ și fiscal, va casa în parte hotărârea recurată, în ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, pentru rejudecarea cererii formulate împotriva pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W. împotriva sentinței nr. 3546 din 9 octombrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII- a contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința atacată în ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii și trimite cauza instanței de fond, pentru rejudecarea cererii formulate împotriva pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2020.