ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 218/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 218/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2020
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Sindicatul Polițiștilor din România Diamantul, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, polițiști menționați în tabelul anexat cererii, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, a solicitat: obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor salariale pentru ultimii trei ani până la data introducerii acțiunii, prin raportare la valoarea sectorială de referință majorată de la 01.12.2015 cu 10%, în baza Legii nr. 293/2015; majorată cu 10% de la 01.10.2017, în baza art. II alin. (5) din Legea nr. 152/2017; majorată cu 25% de la 01.01.2018, în baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017 și obligarea la plata diferențelor între drepturile salariale efectiv plătite și drepturile salariale ce vor rezulta prin recalculare, actualizate în raport cu rata inflației, la care să se adauge și dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective; obligarea pârâtei la plata și pentru viitor, a drepturile salariale, prin raportare la valoarea de referință majorată succesiv de la 1 decembrie 2015 cu 10% în baza Legii 293/2015; majorată cu 10% de la 1 octombrie 2017, în baza art. II alin. (5) din Legea nr. 152/2017; majorată cu 25% de la 1 ianuarie 2018, în baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, până la schimbarea condițiilor legale de acordare; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea de ședință din data de 06.05.2019 de pronunțată Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019 s-a dispus formarea unui nou dosar având ca reclamant cel indicat la poziția 11 din tabel, respectiv A..
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal
Prin sentința civilă nr. 3204 din 6.05.2019 a Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, și constatând că reclamantul Sindicatul a formulat acțiunea în numele și pentru membrul de sindicat, care are domiciliul în circumscripția teritorială a Tribunalului Gorj, a dispus în consecință declinarea competenței. Instanța a constatat că Sindicatul este doar un reprezentant al reclamantului, în cauză fiind aplicabile prevederile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
2.2. Hotărârea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal
Prin sentința nr. 915/2019 din 24 octombrie 2019 a Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Instanța a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că din interpretarea dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 rezultă că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat trebuie să sesizeze, din punct de vedere teritorial, instanța competentă din punct de vedere material de la domiciliul sau sediul său, legea instituind o competență exclusivă.
Astfel, constatând că acțiunea a fost promovată de sindicat, respectiv de Sindicatul Polițiștilor din România "Diamantul", cu sediul în București, str. x, parter 4, a dispus declinarea competenței de soluționare instanței în circumscripția căreia se află sediul Sindicatului.
II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:
Argumentele de fapt și de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două tribunale îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reține că, pentru stabilirea instanței competente să soluționeze cauza, întotdeauna instanța trebuie să se raporteze la obiectul cauzei dedus judecății și la dispozițiile legale incidente în materia supusă analizei.
Înalta Curte reține că reclamantul Sindicatul Polițiștilor din România Diamantul în numele și pentru membrii de sindicat individualizați prin anexele la cererea de chemare în judecată a învestit instanța de contencios administrativ a tribunalului cu o acțiune ce are ca obiect raportul de serviciul al funcționarilor publici cu statut special reprezentați de organizația profesională arătată.
În privința competenței materiale de soluționare a cauzei, întrucât membrii de sindicat sunt funcționari publici, sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd:
"Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".
În ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) coroborate cu alin. (4) din Legea nr. 554/2004, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul său sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului", "Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces".
Or, văzând dispozițiile mai sus arătate, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, Înalta Curte reține că în cauza dedusă judecății pentru stabilirea competenței teritoriale de soluționare a cauzei esențial este domiciliul reclamantului și nu al organizației sindicale care a promovat acțiunea în numele reclamantului.
Înalta Curte reține că jurisprudența evocată de Tribunalul Gorj este anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 212/2018, care a modificat art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004.
Totodată, trebuie avut în vedere faptul că acțiunea introductivă este formulată de Sindicat în numele reclamantului, nefiind solicitat un drept propriu al Sindicatului, ci acesta a acționat în numele și pentru membrii de sindicat indicați, iar în cauza de față disjunsă, în numele reclamantului A..
Constatând că domiciliul reclamantului este în județul Gorj, în raza de competență a Tribunalului Gorj, Înalta Curte va soluționa conflictul negativ de competență ivit în acest sens.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 ianuarie 2020.