ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1012/2020

Ședința publică din data de 20 februarie 2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată la data de 11.01.2019 pe rolul Tribunalului București, secția a II a de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2019, reclamantul Sindicatul Polițiștilor din România "Diamantul" pentru membrii de sindicat A. și B., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, a solicitat următoarele:

- să se recalculeze, începând de la data de 01.02.2017, drepturile salariale ale reclamanților cu respectarea principiului potrivit căruia salariul de funcție, fără sporuri și alte adaosuri incluse în salariul de funcție, nu poate fi mai mic decât salariul brut minim pe țară garanta și să achite reclamanților, diferențele între drepturile salariale efectiv plătite începând cu 1 februarie 2017 și sumele ce vor rezulta din recalcularea drepturilor salariale, sume la care să se adauge dobânda legală și care să fie actualizate totodată cu rata inflației până la data plății efective;

- să se recalculeze drepturile salariale ale reclamantilor, prin aplicarea cu efect de la 1 iulie 2017, a art. 19 din anexa VI la Legea nr. 153 din 2017 potrivit căruia, pentru realizarea prerogativelor constituționale de apărare, ordine publică și securitate națională, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 7,5%, și să achite, reclamanților diferențele între drepturile salariale efectiv plătite și sumele ce vor rezulta din recalcularea drepturilor salariale, sume la care să se adauge dobânda legală și care să fie actualizate totodată cu rata inflației până la data plății efective;

- să fie obligată pârâta să recalculeze drepturile salariale ale reclamantilor, pentru ultimii trei ani până la data introducerii cererii modificatoare a acțiunii, prin raportare la o valoare sectorială de referință: majorată de la 1 decembrie 2015 cu 10% în baza Legii nr. 293/2015; majorată cu 10% de la 1 octombrie 2017, în baza art. II alin. (5) din Legea nr. 152 din 2017; majorată cu 25% de la 1 ianuarie 2018, în baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153 din 2017 și să achite totodată, reclamantilor, diferentele între drepturile salariale efectiv plătite și drepturile salariale ce vor rezulta prin recalculare, actualizate în raport cu rata inflației, la care să se adauge și dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința civilă nr. 4692/24.06.2019, Tribunalul București a respins excepția necompetenței materiale și funcționale și a nelegalei compuneri a instanței și a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului București, secția a II a de contencios administrativ și fiscal, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați.

Pe rolul Tribunalului Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, cauza a fost înregistrată sub nr. x/2019, la data de 03.09.2019.

La termenul de judecată din data de 11.11.2019, instanța a invocat din oficiu excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Galați.

Prin sentința nr. 776 din 11.12.2019, Tribunalul Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București și a constatat existența unui conflict negativ de competență teritorială între Tribunalul Galați și Tribunalul București și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei.

Înalta Curte reține că acțiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Polițiștilor din România "Diamantul" pentru membrii de sindicat A. și B., în calitate de reprezentant al acestora, fiind aplicabile, în stabilirea competenței materiale și teritoriale a litigiului, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, în privința competenței teritoriale de soluționare a cauzei, Înalta Curte reține că sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței, respectiv 20.05.2019, conform cărora "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

(4) Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, în privința determinării instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

În cauză, acțiunea a fost formulată de Sindicatul Polițiștilor din România "Diamantul" pentru membrii de sindicat A. și B., în calitate de reprezentant al acestora, așadar nu în calitate de reclamant, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, în raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată - 11.01.2019.

Textul de lege menționat instituie o competența teritorială exclusivă, stabilind, în situația în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept privat, că instanța competentă este cea de la domiciliul sau sediul reclamantului, în speță domiciliul reclamanților fiind pe raza Municipiului București.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, dată fiind modificarea legislativă intervenită în privința art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004, introdusă prin Legea nr. 212/2018, intrată în vigoare la data de 02 august 2018, respectiv instituirea unei competențe teritoriale exclusive în materia contenciosului administrativ, Decizia RIL nr. 1/2013 nu mai este aplicabilă, aceasta fiind pronunțată în interpretarea și aplicarea unitară a unor texte de lege ce au fost ulterior modificate de către legiuitor.

Totodată, se impune a se sublinia faptul că art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 se referă în mod expres la situația în care acțiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat, când, de asemenea, competența de soluționare se respectă, text de lege care, anterior modificării intervenite prin Legea nr. 212/2018, nu făcea o asemenea distincție.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București în favoarea Tribunalului București, secția a II a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 februarie 2020.