ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1642/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1642/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 17 martie 2020
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul litigiului
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 02.05.2019, inițial pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Prahova, a solicitat "anularea Deciziei Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 450/23.03.2019 și anularea Deciziei nr. 313/15.01.2019 a Baroului Prahova".
Reclamantul a mai solicitat admiterea cererii sale privind aprobarea ridicării măsurii suspendării din profesia de avocat, dispusă la data de 01.09.1999, ca urmare a încetării temporare a stării de incompatibilitate; reînscrierea sa în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Hotărârea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal
Prin sentința civilă nr. 522 din data de 02.10.2019 Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată de pârâtul Baroul Prahova și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Prahova, în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.
A reținut în esență Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal că, potrivit art. 10 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, atunci când reclamantul este persoană fizică, instanța competentă este cea de la domiciliul reclamantului, adică Curtea de Apel Ploiești în situația din speță, întrucât reclamantul are domiciliul în orașul Câmpina, pe raza județului Prahova, cu reședința în municipiul Ploiești.
Ca urmare a declinării competenței, cauza a fost înregistrată la data de 31.10.2019 pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ Fiscal sub număr de dosar x/2019
Hotărârea Curții de Apel PLOIEȘTI, secția de contencios administrativ Fiscal
Prin sentința nr. 7 din data de 22 ianuarie 2020 Curtea de apel PLOIEȘTI, secția de contencios administrativ Fiscal a admis la rându-i excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat în favoarea Curții de Apel BUCUREȘTI competența de soluționare a cauzei.
Pentru a pronunța această sentință Curtea de Apel PLOIEȘTI, secția de contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență că, raportat la calitatea de procuror a reclamantului, chiar dacă este suspendat din funcție, și la dispozițiile art. 127 C. proc. civ., ce reglementează competența facultativă, în prezenta cauză competența teritorială de soluționare a aparține Curții de apel BUCUREȘTI, ca instanță întâi sesizată de reclamant, având în vedere opțiunea acestuia.
A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata pricinii, în temeiul art. 134 C. proc. civ. și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul negativ de competență, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea CURȚII DE APEL BUCUREȘTI, secția A IX-A CONTENCIOS ADMNISTRATIV ȘI FISCAL, având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019 la data de 2.05.2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Prahova, a solicitat "anularea deciziei Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 450/23.03.2019 și anularea Deciziei nr. 313/15.01.2019 a Baroului Prahova".
Reclamantul a mai solicitat admiterea cererii sale privind aprobarea ridicării măsurii suspendării din profesia de avocat, dispusă la data de 01.09.1999, ca urmare a încetării temporare a stării de incompatibilitate; reînscrierea sa în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, la data de 01.04.1998 a fost admis în profesia de avocat și a activat ca avocat stagiar în cadrul Baroului Prahova până la data de 01.09.1999, când a fost suspendat și înscris în tabloul avocaților incompatibili ca urmare a promovării examenului de intrare în magistratură în funcția de procuror, exercitată neîntrerupt până în data de 30.07.2018.
Prin Hotărârea nr. 398/30.07.2018, secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus suspendarea sa din funcția de procuror, ca urmare a instituirii interdicției de a exercita profesia de procuror (în cadrul măsurii controlului judiciar dispusă de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secția de Urmărire Penală și Criminalistică în dosarul nr. x/2018, în prezent cauza aflându-se pe rolul secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, fiind înregistrată sub nr. x l/P/2018).
În ceea ce privește competența teritorială, articolul 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prevede următoarele " (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său."
Raportat strict la aceste norme, în condițiile în care reclamantul domiciliază în Municipiul Câmpina, pe raza județului Prahova, competența revenea în speța de față Curții de Apel Ploiești.
Cum însă, în prezenta cauză reclamantul are calitatea de procuror, chiar dacă la acest moment este suspendat din funcție, în cauză devin incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora:
"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea,
3) Dispozițiile alin. (1)...se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".
Dispozițiile art. 127 alin. (2) din Noul C. proc. civ. instituie un caz de prorogare legală a competenței teritoriale după calitatea persoanei, derogând, în mod expres, de la normele ce stabilesc competența teritorială în mod uzual pentru cauzele având un anumit obiect, din rațiuni ce privesc asigurarea imparțialității judecătorului chemat să soluționeze cauza, rațiuni ce au prioritate, potrivit noii reglementări procedurale.
Caracterul facultativ este dat de posibilitatea de a opta între mai multe instanțe, egale în grad, aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate, norma legală având însă caracter imperativ, sub aspectul obligației de a sesiza o altă instanță decât cea la care reclamantul, ce are calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar ori grefier, își desfășoară activitatea.
În considerarea acestor dispoziții, reclamantul în mod legal a sesizat Curtea de Apel București, ca și instanță aflată în vecinătatea "curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", în speța de față instanța la care și-a desfășurat activitatea, respectiv DNA Ploiești, aflată în circumscripția Curții de Apel Ploiești, chiar dacă în acest moment este suspendat din funcție.
Temeiul legal al soluției adoptate
Față de toate aceste considerente, reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., raportat la calitatea reclamantului de procuror, în conformitate cu art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, ca și instanță învecinată Curții de Apel Ploiești (căreia îi revenea competența de soluționare a cauzei, raportat la dispozițiile art. 10 alin. (3) din legea nr. 554/2004) .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Prahova în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 17 martie 2020