ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 976/2020

Ședința publică din data de 9 iunie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 1260 din 16 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica București, în numele și pentru membrii săi și cu intimații-pârâți Universitatea Politehnica din București și Ministerul Educației Naționale

Prin cererea de recuzare formulată împotriva completului de judecată compus din președinte, judecător B. și din judecător, C., precum și împotriva grefierului, D., în ședința publică din 25 mai 2018, contestatorul A. a solicitat recuzarea în temeiul dispozițiilor art. 42 alin. (1) pct. 1 și pct. 13 precum și al art. 49 alin. (1) din C. proc. civ.

La aceeași dată, petentul a depus în scris o completare a motivelor cererii de recuzare, cu privire la același complet, în procedura de soluționare a contestației în anulare ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin încheierea din 26 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de contestatorul A. cu privire la doamna judecător B. și la domnul judecător C., precum și față de doamna grefier D., în dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel București.

Prin decizia civilă nr. 3783 din 28 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul-intervenient în nume propriu A. împotriva deciziei civile nr. 1260 din 16 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica București, în numele și pentru membrii săi și cu intimații-pârâți Universitatea Politehnica din București și Ministerul Educației Naționale.

Împotriva încheierii din 26 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, A. a declarat recurs.

Recurentul A. își întemeiază criticile pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ. și solicită casarea în tot a încheierii din 26 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, casarea în tot a deciziei civile nr. 3783 din 28.09.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, casarea în tot a deciziei civile nr. 1260 din 16.03.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, casarea în tot a deciziei civile nr. 4021 din 29.06.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și casarea sentinței civile nr. 3291 de 08.05.2017, pronunțată de Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, menținerea încheierii din 24.04.2017, pronunțată de Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în acțiunea ce formează obiectul dosarului nr. x/2016, cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Galați, în conformitate cu art. 53 alin. (3) și art. 497 C. proc. civ., coroborat cu art. 480 alin. (3) din C. proc. civ.

Prima critică, subsumată de recurent motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., vizează faptul că instanța învestită cu soluționarea cererii de recuzare a reținut în considerentele încheierii următoarele:

"În acest sens, trebuie precizat că, în privința grefierilor, nu sunt incidente cazurile de incompatibilitate care vizează pronunțarea unei soluții anterior sau existența unor îndoieli privind imparțialitatea, având în vedere că grefierul nu face parte din completul de judecată, acesta fiind format numai din judecători și că, pe de altă parte, grefierul nu are atribuții privind deliberarea și pronunțarea soluției în cauzele deduse judecății."

Consideră recurentul că aceste precizări intră în contradicție cu prevederile art. 54 C. proc. civ.

Cea de-a doua critică, formulată în raport cu același motiv de casare, se referă la faptul că instanța nu a analizat motivul de recuzare potrivit căruia "doi membri ai completului de judecată și grefierul manifestă rea-credință, având în vedere că nu a fost acordat un termen pentru a se cerceta cum a dispărut cererea de apel formulată de contestator împotriva încheierii din 27.03.2017, în dosarul nr. x/2016, din dosarul nr. x/2017 și din dosarul nr. x/2016 și pentru a fi depusă din nou la dosar această cerere."

Această din urmă critică este reiterată și din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. recurentul reiterează criticile deja formulate în raport cu motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.:

- instanța învestită cu soluționarea cererii de recuzare a reținut în considerentele încheierii:

"În acest sens, trebuie precizat că, în privința grefierilor, nu sunt incidente cazurile de incompatibilitate care vizează pronunțarea unei soluții anterior sau existența unor îndoieli privind imparțialitatea, având în vedere că grefierul nu face parte din completul de judecată, acesta fiind format numai din judecători și că, pe de altă parte, grefierul nu are atribuții privind deliberarea și pronunțarea soluției în cauzele deduse judecății."Consideră recurentul că aceste precizări intră în contradicție cu prevederile art. 54 C. proc. civ.

- instanța nu a analizat motivul de recuzare potrivit căruia "doi membri ai completului de judecată și grefierul manifestă rea-credință, având în vedere că nu a fost acordat un termen pentru a se cerceta cum a dispărut cererea de apel formulată de contestator împotriva încheierii din 27.03.2017, în dosarul nr. x/2016, din dosarul nr. x/2017 și din dosarul nr. x/2016 și pentru a fi depusă din nou la dosar această cerere.".

În continuarea cererii de recurs recurentul formulează critici ce vizează nelegalitatea deciziei civile nr. 3783 din 28 septembrie 2018 a Curții de Apel București, pronunțată pe fondul contestației în anulare.

În temeiul art. 493 C. proc. civ. a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 17 septembrie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.

Prin încheierea din data de 14 ianuarie 2020, Înalta Curte, în complet de filtru, a admis în principiu recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 26 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2018.

Prin notele scrise înregistrate la data de 2 martie 2020 recurentul a invocat excepția nelegalei compuneri a completului de judecată.

În motivare se arată că în actuala compunere a completului este diferită d cea stabilită prin repartizare în sistem ciclic manual.

Solicită admiterea excepției și trimiterea dosarului completului inițial învestit, compus din d-na judecător E., d-na judecător F. și d-na judecător G..

Examinând excepția nelegalei compuneri a completului de judecată și încheierea atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Excepția nelegalei compuneri a completului de judecată este neîntemeiată și va fi respinsă cu următoarea motivare.

Prezenta cauză a fost repartizată în sistem aleatoriu completului C6, la data de 12 noiembrie 2011, conform art. 103 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești adoptat prin Hotărârea CSM nr. 1375/2015, potrivit căruia repartizarea aleatorie a cauzelor se realizează de către persoanele desemnate anual de președintele instanței.

Prin Nota nr. x/14.12.2018, președintele secției a II-a civile a înaintat Colegiului de conducere, spre aprobare, următoarele propuneri: (i) desființarea completului C6 - în toate formațiunile și re-repartizarea în sistem ciclic, conform art. 103-104 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, a tuturor dosarelor pe vechiul și noul C. proc. civ. aflate pe rolul acestui complet, cu ștergerea termenelor alocate ulterior datei de 18 decembrie 2018; (ii) compunerea completurilor de judecată pentru anul 2019; (iii) planificarea ședințelor de judecată și planificarea de permanență pentru perioada ianuarie - iunie.

Prin Hotărârea nr. 161 din 17 decembrie 2018, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la art. 2, a aprobat, pentru secția a II-a civilă, conform Notei nr. x/14.12.2018: (i) desființarea completului C6 - în toate formațiunile și re-repartizarea în sistem ciclic, conform art. 103-104 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, a tuturor dosarelor pe vechiul și noul C. proc. civ. aflate pe rolul acestui complet, cu ștergerea termenelor alocate ulterior datei de 18 decembrie 2018; (ii) compunerea completurilor de judecată pentru anul 2019; (iii) planificarea ședințelor de judecată și planificarea de permanență pentru perioada ianuarie - iunie 2019.

În temeiul acestei hotărâri de Colegiu prezentul dosar a fost repartizat completului C1, conform art. 104 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 care prevede că "În situația desființării unui complet, toate cauzele repartizate acestuia, inclusiv cele suspendate, vor fi repartizate prin sistemul ciclic, conform hotărârii colegiului de conducere. Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programul ECRIS. În cazul în care repartizarea în sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective, repartizarea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic."Aceste aspecte sunt consemnate în rezoluția existentă la dosar.

Prin Nota nr. x din 18 iunie 2019, președintele secției a II-a civile a înaintat Colegiului de conducere, spre aprobare, propunerile privind compunerea completelor de judecată și planificarea ședințelor de judecată și de permanență pentru perioada septembrie- decembrie 2019.

Prin Hotărârea nr. 170 din 26 iunie 2018, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform Notei nr. x din 18 iunie 2019, având în vedere promovarea a trei judecători la secția a II-a Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu data de 1 iunie 2019 (2 judecători) și, respectiv, 1 iulie 2019 (1 judecător), în temeiul dispozițiilor art. 19 lit. a)

1

) și art. 19

4

alin. (3) lit. a) - c) din ROFA al ÎCCJ, văzând și dispozițiile Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 12 din 23 ianuarie 2019, cu unanimitate, a aprobat la nivelul secției a II-a Civile următoarele măsuri:

- înființarea completului de judecată C6, cu termene de judecată alocate în perioada septembrie - decembrie 2019, începând cu termenul din 25 septembrie 2019;

- parametrii de configurare pentru completul de judecată C6, similar celorlalte formațiuni de judecată;

- compunerea completelor de judecată și a planificărilor în ședințele de judecată și de permanență, conform anexelor la nota acestei secții nr. 462 din 24 iunie 2019.

Ca urmare a desemnării, în calitate de membru al Biroului Electoral Central pentru alegeri prezidențiale din 10 și 24 noiembrie 2019, a doamnei judecător H., membră a C1, conform ultimei hotărâri de Colegiu, aflată astfel în imposibilitate de a participa la ședința de judecată din 17 septembrie 2019, s-a procedat la înlocuirea acesteia cu doamna judecător F., conform planificării de permanență, în temeiul dispozițiilor art. 62 din Legea nr. 3/2000 coroborat cu art. 121 alin. (2

3

) din Legea nr. 115/2015 și cu dispozițiile art. 109

2

alin. (7) din Regulamentul de organizare și funcționare administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceste aspecte sunt consemnate în procesul-verbal încheiat la 16 septembrie 2019, existent la dosar.

Așadar, pentru motivele arătate, excepția nelegalei compuneri a completului de judecată învestit cu soluționarea prezentului recurs este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

Pe fondul recursului Înalta Curte constată că ambele critici formulate de recurent sunt nefondate.

Prima critică va fi analizată prin prisma motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. întrucât vizează neregularități de ordin procedural, sancționate cu nulitatea.

Cererea de recuzare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 1, art. 13 și art. 49 alin. (1) din C. proc. civ. și a vizat atât completul de judecată cât și grefierul de ședință.

Articolul 42 alin. (1) vizează alte cazuri de incompatibilitate a judecătorului, în plus față de cazurile de incompatibilitate absolută prevăzute de art. 41 C. proc. civ.

Conform art. 54 C. proc. civ., dispozițiile privitoare la cazurile de incompatibilitate a judecătorului se aplică în mod corespunzător și altor participanți la procesul civil, anume precum procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierii. Termenul"corespunzător" presupune interpretarea, adaptarea și aplicarea motivelor de incompatibilitate în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, precum: persoana recuzată și motivul de incompatibilitate incident.

Motivele de incompatibilitate vizând antepronunțarea sau existența unor îndoieli privind imparțialitatea sunt aplicabile categoriilor prevăzute la art. 54 C. proc. civ. numai în măsura în care aceștia participă chiar și cu vot consultativ la pronunțarea soluției în cauză.

Grefierul, prin specificul atribuțiilor ce-i revin, astfel cum acestea sunt reglementate de Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești adoptat prin Hotărârea CSM nr. 1375/2015 și de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, nu este implicat în pronunțarea soluției întrucât nu face parte din completul de judecată, motiv pentru care, în cauză, nu a participat la deliberarea și la luarea măsurii dispuse de cei doi membri ai completului de judecată, de respingere a cererii de amânare formulate de contestator și nici nu a participat la deliberarea și la pronunțarea hotărârii de soluționare a contestației în anulare.

Pentru motivele arătate, reținând și faptul că recurentul nu a indicat un motiv concret de recuzare a grefierului, Înalta Curte constată legalitatea statuărilor instanței de judecată din perspectiva respectării formelor de procedură impuse de art. 54 raportat la art. 42 alin. (1) din C. proc. civ.

Cea de-a doua critică, vizând neanalizarea unuia dintre motivele din cererile de recuzare, permite exercitarea controlului de legalitate din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Această critică este de asemenea nefondată întrucât, astfel cum rezultă cu evidență din lecturarea considerentelor încheierii atacate, instanța a respins, ca urmare a analizei efectuate, critica vizând reaua-credință, pretins manifestată de membrii completului de judecată, prin respingerea cererii de amânare formulate de contestator, cu următoarea motivare:

"Curtea, cercetând încheierea de ședință din 25.05.2018, constată că respingerea cererii de amânare a fost motivată de instanță, prin raportare la obiectul contestației în anulare și la motivele invocate de contestator în susținerea acestei căi extraordinare de atac.

Or, completul învestit cu soluționarea prezentei cereri de recuzare nu are competența de a cenzura motivarea instanței care s-a pronunțat asupra cererii de amânare formulate de apelant, ci doar să verifice dacă, din dosarul cauzei, rezultă "elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea" judecătorilor indicați în cererea de recuzare."

Celelalte critici, ce vizează pretinsa nelegalitate a deciziei civile nr. 3783 din 28 septembrie 2018 a Curții de Apel București, pronunțată pe fondul contestației în anulare exced limitelor învestirii instanței de recurs, de vreme ce recursul a fost formulat doar împotriva încheierii din 26 iunie 2018, astfel că nu vor fi analizate.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1)teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nelegalei compuneri a completului de judecată învestit cu soluționarea prezentului recurs.

Respinge ca nefondat recursul declarat de intervenientul principal A. împotriva încheierii de ședință din 26 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 iunie 2020.