ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 809/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 809/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 12 mai 2020
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secția I civilă - complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 10 decembrie 2018 sub nr. x/2018, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., judecători și foști judecători în cadrul Curții de Apel Galați, prin reprezentant HH., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Galați, au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună reîncadrarea acestora și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, la nivelul indemnizațiilor procurorilor D.N.A. și D.I.I.C.O.T., prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare stabiliți în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A) pct. 6-13, în raport cu funcțiile deținute sau cu care sunt asimilați potrivit legii, începând cu 9 aprilie 2015 și în continuare, pentru viitor. Totodată, s-a solicitat repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, respectiv obligarea pârâților la calcularea, plata și alocarea sumelor necesare pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care sunt îndreptățiți și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data eligibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.
În drept au fost invocate dispozițiile art. I alin. (5
1
) din O.U.G. nr. 83/2014 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2015 și cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 și Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, O.U.G. nr. 20/2016, Legea nr. 153/2017, art. 1.531, 1.535 din C. civ., art. 166 Codul Muncii, art. 127 C. proc. civ., Decizia nr. 290/2018 a Curții Constituționale.
Prin sentința civilă nr. 582 din 23 aprilie 2019 Tribunalul Buzău, secția I civilă - complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția invocată de pârâtul Ministerul Justiției și a respins acțiunea formulată de reclamanți, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepția invocată de pârâta Curtea de Apel Galați și a respins ca prescrise pretențiile reclamanților în ceea ce privește perioada 9 aprilie 2015 - 10 decembrie 2015 și ca neîntemeiate restul pretențiilor reclamanților formulate în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Galați.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB..
La termenul de judecată din 30 octombrie 2019 Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, având în vedere împrejurarea că prin sentința nr. 554 din 21 august 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalului Argeș a suspendat executarea articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9/22.05.2019 și respectiv a art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019 a aceluiași Colegiu, hotărârea fiind executorie, în temeiul art. 131 C. proc. civ., a invocat din oficiu excepția necompetenței funcționale a acestui complet și a rămas în pronunțare asupra acesteia.
Prin încheierea din 30 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția de necompetență materială funcțională a acestui complet de judecată și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea completelor de judecată din cadrul secției I Civile, în configurația anterioară Hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 12 din 20 iunie 2019.
În motivarea acestei încheieri, au fost reținute dispozițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, modificată prin Legea nr. 207/2018, precum și faptul că acest complet din cadrul secției de contencios administrativ și fiscal este specializat în judecarea cauzelor de contencios administrativ și fiscal și, în baza articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9/22.05.2019 precum și al art. I din Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 12/20.06.2019, începând cu data de 1 iulie 2019 în soluționarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă .
Sub acest aspect, s-a constatat că prin sentința nr. 544/21.08.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Argeș, s-a admis în parte acțiunea formulată de judecătorii din cadrul secției de contencios administrativ și fiscal și din cadrul secției a II-a Civile din cadrul Curții de Apel Ploiești, dispunându-se suspendarea executării articolelor evocate anterior, această sentință fiind executorie de drept, în temeiul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Instanța a mai reținut că prin suspendarea executării celor două hotărâri ale Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești, prin care s-a decis repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă unor complete formate din judecători ce fac parte atât din secția de contencios administrativ și fiscal, cât și din secția a II-a Civilă, s-a statuat că există o aparență de nelegalitate cu privire la înființarea unor astfel de complete și specializarea lor în soluționarea litigiilor de muncă, astfel încât completul de judecată inițial învestit cu dosarul pendinte, înființat ca fiind specializat în soluționarea unor astfel de litigii, prin Hotărârile Colegiului de Conducere mai sus menționate, nu mai are competența materială procesuală (funcțională) să soluționeze cauze având ca obiect litigii de muncă, nefiind compus din judecători specializați în această materie ori care să facă măcar parte din secția I Civilă.
Prin încheierea din 12 martie 2020, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a admis excepția necompetenței funcționale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a apelului, în favoarea completului inițial învestit. S-a constatat ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus suspendarea, din oficiu, a judecării cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.
În considerentele acestei încheieri, instanța a reținut că momentul care interesează din punct de vedere al stabilirii competenței funcționale este cel al învestirii instanței, deoarece, dacă instanța legal învestită inițial ar trebui să se dezînvestească - în speța pendinte pentru că s-a dispus suspendarea efectelor unor acte administrative - ar însemna a reveni asupra efectelor unui fapt trecut - actul de învestire a instanței - chiar dacă numai pentru viitor, deoarece actele de procedură săvârșite anterior n-ar fi desființate prin efectul noii situații juridice, ci menținute.
S-a mai constatat că suspendarea actului administrativ reprezintă o întrerupere vremelnică a efectelor acestuia, ulterior momentului dispunerii unei atare măsuri prin hotărâre judecătorească.
În ceea ce privește obiectul cauzei s-a subliniat că acesta este un litigiu de muncă, iar completul care și-a declinat competența a fost învestit cu calea de atac a apelului împotriva hotărârii primei instanțe la data de 22 iulie 2019.
Prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9/22 mai 2019 - art. II - a fost aprobată propunerea Președintelui secției I Civile privind repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă, în mod egal celor trei secții civile începând cu 1 iulie 2019 pe o perioadă temporară, până la echilibrarea volumului de activitate sau cel mai târziu până la ocuparea posturilor vacante în cadrul secției I Civile.
Ulterior, prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 12/20 iunie 2019 - art. I - a fost aprobată propunerea aceluiași Președinte de secție de înființare de către Președintele Curții de Apel a completelor specializate în soluționarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă, începând cu data de 1 iulie 2019.
Prin Decizia nr. 47 din 24 iunie 2019, Președintele Curții de Apel a dispus înființarea de complete specializate în cadrul secției I Civile, formate din toți judecătorii celor trei secții non-penale, astfel încât la data învestirii completului LM 34 AIII, aceste acte emise de conducerea Curții de Apel existau și erau producătoare de efecte juridice.
S-a mai constatat că în intervalul cuprins între acest moment și primul termen de judecată a intervenit sentința nr. 554/21.08.2019, pronunțată de către Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2019 și prin care s-a dispus suspendarea executării articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești nr. 9/22.05.2019 și, respectiv, a art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019 a aceluiași Colegiu.
În acest sens, s-a reținut că atare hotărâre nu este de natură să conducă la declinarea competenței funcționale, de vreme ce este ulterioară datei învestirii completului și în raport cu care se apreciază competența, iar sentința întrerupe efectele actelor administrative doar pentru viitor, acestea bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate.
De asemenea, s-a constatat că, în realitate, completele specializare au fost înființate prin Decizia Președintelui Curții de Apel, act administrativ a cărui suspendare nu a fost solicitată.
Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două secții de contencios administrativ și fiscal și I Civilă din cadrul Curții de Apel Ploiești, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea completului inițial învestit al secției de contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel Ploiești, competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Mai întâi, se observă că sunt întrunite condițiile conflictului negativ de competență, având în vedere declinările reciproce pronunțate în aceeași cauză de completurile secției de contencios administrativ și fiscal și secției I Civile a Curții de Apel Ploiești, fiind disputată competența specializată a acestora, în sensul art. 136 alin. (4) C. proc. civ., în soluționarea unui litigiu de muncă și asigurări sociale.
Este adevărat că prin dispozițiile art. 200 alin. (1) și (2) C. proc. civ. s-a instituit un regim derogatoriu în ce privește necompetența specializată a instanței, în sensul că în cadrul procedurii de regularizare în prima instanță se poate trimite dosarul completului specializat competent ori secției specializate din instanța respectivă.
Chiar și în această situație, completul căruia i s-a repartizat cauza își păstrează posibilitatea de a-și invoca necompetența materială procesuală în funcție de obiectul și natura litigiului, potrivit art. 130 și art. 131 din C. proc. civ., limite procedurale în care s-a încadrat primul complet din cadrul secției de contencios administrativ și fiscal, învestit, de altfel, cu soluționarea litigiului ca instanță de control judiciar, în apel.
Cu privire la competența specializată a acestui complet, se reține că prin art. II din Hotărârea nr. 9/22.05.2019 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești, s-a decis repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă și asigurări sociale tuturor secțiilor care nu erau penale din cadrul instanței.
Ulterior, prin art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019, Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești a decis repartizarea cauzelor având ca obiect aceste litigii unor completuri specializate nou înființate, formate cu participarea unor judecători din cadrul altor secții ale instanței.
Prin aceste hotărâri ale colegiului de conducere date în executarea dispozițiilor de organizare judiciară, s-a procedat la stabilirea criteriilor și a procedurii de determinare a specializării și, de asemenea, la constituirea completurilor specializate în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale.
Cu alte cuvinte, se distinge între, pe de o parte, repartizarea judecătorilor în virtutea specializării acestora, prin stabilirea compunerii completelor respective și, pe de altă parte, stabilirea criteriilor de determinare a completelor specializate cărora le revine, în consecință, competența exclusivă de a soluționa litigiile de muncă și asigurări sociale.
Argumentele primului complet învestit cu soluționarea cauzei, care nu au în vedere specializările în materii diferite ale completelor, ci chestiunea litigioasă a nelegalității, inclusiv sub aspectul calitativ al compunerii sale, excedează limitele analizei efectuate în regulatorul de competență.
Primul complet nici nu contestă, de altfel, că la data învestirii cu soluționarea cauzei îi revenea competența specializată în raport cu obiectul și natura litigiului, ci invocă efectele produse de pronunțarea sentinței civile nr. 554/21.08.2019 a Tribunalului Argeș, secția I civilă.
Astfel, se reține că hotărârile menționate anterior ale Colegiului de conducere au fost contestate de judecătorii curții de apel și prin sentința civilă nr. 554/21.08.2019, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea în temeiul art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, cu rezultatul întreruperii temporare a efectelor acestora.
Este de subliniat că efectele produse până la adoptarea soluției de suspendare se mențin, hotărârile de colegiu antereferite nefiind anulate.
Faptul că, urmare a măsurii suspendării, s-a procedat la repartizarea dosarelor de litigii de muncă și asigurări sociale, înregistrate ulterior, altor completuri specializate din cadrul secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Ploiești, nu ar putea constitui un argument valid pentru declinare, atât timp cât completul de judecată căruia i-a fost repartizat inițial dosarul și-a păstrat funcționalitatea, în sensul programării în ședințele de judecată, în vederea soluționării cauzelor cu care a fost învestit.
Suspendarea executării este o măsură provizorie care își produce efectele odată cu pronunțarea instanței la 21 august 2019, în timp ce învestirea primului complet de judecată specializat este un fapt epuizat, care s-a realizat anterior, prin înregistrarea cererii de apel și repartizarea la data de 22 iulie 2019, acestui complet revenindu-i competența de soluționare a cauzei în virtutea principiului repartizării aleatorii, precum și a continuității, potrivit art. 19 C. proc. civ.
Așa fiind, în raport cu considerentele expuse, în considerarea principiului asigurării accesului efectiv la justiție, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea completului inițial învestit al secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Ploiești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea completului inițial învestit al secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Ploiești.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 12 mai 2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.