ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 717/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 717/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 26 martie 2020
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secția I civilă la 18 octombrie 2018 sub nr. x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. Slatina contestând Decizia nr. 190/17.09.2018 emisă de pârâtă, prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă, în baza art. 61 lit. c) din Codul Muncii, solicită instanței anularea Deciziei nr. 190/17.09.2018; repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei, respectiv reintegrarea în funcția deținută anterior concedierii; obligarea la plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate și actualizate, precum și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat la locul de muncă; cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 73/2019 din 11 februarie 2019 pronunțată de Tribunalul Olt, secția I civilă în dosarul nr. x/2018 a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantul A., precum și cererea de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel contestatorul A..
Prin decizia nr. 1748 din 12 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a fost admis apelul formulat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 73 din 11 februarie 2019, pronunțată de Tribunalul Olt, secția I civilă în dosarul nr. x/2018, pe care o schimbă în sensul că admite contestația.
Anulează decizia nr. 190/17.09.2018 emisă de intimată.
Repune părțile în situația anterioară emiterii deciziei și dispune reintegrarea contestatorului pe postul și funcția deținute anterior concedierii.
Obligă intimata S.C. B. S.A. la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, precum și la 1.000 RON cheltuieli de judecată la fond.
Împotriva acestei decizii, recurenta S.C. B. S.A. a formulat recurs.
Prin memoriul de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, rejudecarea cauzei și pe fond menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică.
În susținerea memoriului de recurs, recurenta arată că hotărârea instanței de apel este nelegală și netemeinică, având în vedere că, Curtea de Apel Craiova s-a pronunțat prin a califica calea de atac la care este supusă hotărârea Tribunalului Olt, ca apel și nu recurs, cauza având ca obiect un litigiu de muncă, judecând astfel în complet de apel.
Prin aplicarea art. 274 Codul muncii coroborat cu art. 483 alin. (1) C. proc. civ., recurenta consideră că hotărârea trebuia pronunțată de un complet de recurs și nu de apel, sens în care depune practică judiciară și arată că în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Craiova, într-o cauză similară s-a pronunțat în complet de recurs.
Completul în care s-a judecat prezenta cauză a fost constituit din doi judecători, însă în calea de atac calificată ca fiind recurs, completul de judecată trebuia alcătuit din trei judecători, conform art. 54 din Legea nr. 304/2004, respectiv:
"(2)Apelurile se judecă în complet format din doi judecători, iar recursurile, în complet format din trei judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel".
Prin întâmpinarea depusă la 24 octombrie 2019, intimatul A. a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (5) raportat la art. 483 alin. (2) și art. 457 alin. (1) C. proc. civ. și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 600 RON, conform chitanței aflate la dosar recurs.
Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin încheierea din Camera de consiliu din 17 decembrie 2019, potrivit dispozițiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului și s-a dispus comunicarea acestuia, prin raport reținându-se că recursul este inadmisibil.
Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 23 decembrie 2019, intimatul A. depunând punct de vedere.
La termenul din 26 martie 2020, completul de filtru, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului invocată prin întâmpinare și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, a reținut următoarele:
În cauză, se constată că obiectul prezentului recurs este reprezentat de o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanța de apel a admis apelul declarat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 73 din 11 februarie 2019, pronunțată de Tribunalul Olt, secția I civilă, a anulat decizia 190/17.09.2018 emisă de intimată, a repus părțile în situația anterioară emiterii deciziei, a dispus reintegrarea contestatorului pe postul și funcția deținute anterior concedierii și a obligat intimata S.C. B. S.A. la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, precum și la 1.000 RON cheltuieli de judecată.
Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. se prevede că "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflicte de muncă și asigurări sociale…"
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului și nici recursului și, ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor asemenea hotărâri.
Prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea nr. 62/2011, în sensul că hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.
Așa fiind, în litigiile de muncă, pentru acțiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai apelul. Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.
Așadar, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., prin raportare la art. 493 alin. (5) din același cod, astfel că, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. B. S.A. SLATINA împotriva deciziei nr. 1748 din 12 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, iar în temeiul art. 453 din același Cod, va obliga recurenta la plata sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatului A., conform facturii aflate la dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. B. S.A. SLATINA împotriva deciziei nr. 1748 din 12 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatul A..
Obligă recurenta la plata sumei de 600 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimatului A..
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată astăzi, 26 martie 2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.