ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1528/2020

Ședința publică din data de 15 iulie 2020

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 teza a II - a C. proc. civ., potrivit cărora "în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare", Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 13 noiembrie 2018 pe rolul Tribunalului Brașov, sub nr. x/2018, reclamanta Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA, prin Direcția Silvică Brașov a solicitat obligarea pârâtului Municipiul Codlea la plata contravalorii imobilului sediu A., situat în mun. Codlea, str. x, UPI Valea Vulcanitei, u.a.89c-cadastru forestier și înscris în CF x Codlea, nr. top x, cu nr. inventar x și cu o valoare de 395.423 RON și instituirea dreptului de retenție asupra imobilului până la plata contravalorii acestuia, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, întemeiate pe dispozițiile art. 1345-1348 din C. civ., reclamanta a susținut că prin Hotărârea nr. 39 din 31 ianuarie 2006, Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a dispus trecerea construcției identificate anterior în patrimoniul pârâtei, iar reclamanta nu s-a opus acestei treceri, însă consideră că îmbogățirea pârâtei fără justă cauză se datorează unui fapt juridic licit și voluntar, care a condus la sporirea patrimoniului acesteia în detrimentul reclamantei.

Prin sentința civilă nr. 87/S din 25 martie 2019, Tribunalul Brașov, secția I civilă a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă, și a respins acțiunea formulată de reclamanta Regia Națională a Pădurilor -ROMSILVA, prin Direcția Silvică Brașov.

Prin decizia civilă nr. 1272/Ap/2019 din 2 octombrie 2019, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a respins apelul declarat de reclamanta Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, reprezentată de Direcția Silvică Brașov împotriva sentinței civile nr. 87/S/25 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care a păstrat-o

Împotriva deciziei civile nr. 1272/Ap/2019 din 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a declarat recurs reclamanta Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, prin Direcția Silvică Brașov.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 18 noiembrie 2019 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 10.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, cu trimiterea cauzei spre o nouă judecată.

In dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a învederat că anterior introducerii prezentei acțiuni a solicitat instanței anularea actelor de trecere a construcției din patrimoniul acesteia în cel al pârâtei, așadar, prezenta acțiune este singura cale a reclamantei pentru apărarea patrimoniului său, invocând, în acest sens, jurisprudența înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, decizia nr. 200 din 31 ianuarie 2018.

In continuare, recurenta-reclamantă a arătat că după naționalizarea pădurilor, terenurile forestiere au fost în administrarea sa și în proprietatea publică a statului român și a edificat aceste construcții din fonduri proprii, care ulterior au fost modernizate, fără a cunoaște că terenurile vor face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, având, astfel, calitatea constructorului de bună-credință pe terenul altuia.

A mai arătat că aceste imobile sunt în proprietatea sa privată, ceea ce face ca patrimoniul său să fie diminuat fără niciun temei juridic, făcând referire la decizia Curții Constituționale nr. 602/2008, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3), (4), (7)-(9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, prin care s-a reținut că aceste texte reglementează un transfer gratuit de proprietate către persoanele fizice și juridice private ce contravine art. 44 alin. (3) din Constituția României, cu privire la expropriere, precum și dispozițiilor art. 44 alin. (2) din legea fundamentală referitoare la proprietatea privată.

Pârâta nu a depus întâmpinări și niciuna dintre părți nu a depus puncte de vedere la raport.

Examinând, cu prioritate, admisibilitatea în principiu a recursului din perspectiva posibilității încadrării criticilor formulate în motivele de recurs, prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege.

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Înalta Curte reține că, în prezentul litigiu, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA, reprezentată de Direcția Silvică Brașov, prin care a solicitat obligarea pârâtului Municipiul Codlea, la plata contravalorii imobilului sediu A., situat în mun. Codlea, str. x, UPI Valea Vulcanitei, u.a.89c-cadastru forestier și înscris în CF x Codlea, nr. top x, cu nr. inventar x și instituirea dreptului de retenție asupra imobilului până la plata contravalorii acestuia.

În esență, prima instanță a constatat că nu sunt întrunite condițiile privind îmbogățirea fără justă cauză, reglementată de dispozițiile art. 1345-1348 din C. civ., existând un just titlu care să justifice îmbogățirea pârâtei, pretinsa însărăcire a reclamantei realizându-se în urma adoptării Hotărârii nr. 133 din 04 aprilie 2006 emisă de Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Brașov, act administrativ care produce efecte obligatorii și în prezent.

Curtea de apel a confirmat soluția primei instanțe, prin decizia nr. 1272/AP-2019 din 02 octombrie 2019 a Curții de Brașov, secția civilă, atacată cu recurs de către reclamanta Regia Națională a Pădurilor, reținând că împrejurarea că imobilul în litigiu a fost construit din fondurile proprii ale reclamantei, deși prezintă o condiție necesară, nu este suficientă pentru obligarea pârâtei la plata contravalorii acestuia, în temeiul dispozițiilor art. 1345-1348 din C. civ.

În ceea ce privește aspectele de nelegalitate invocate prin memoriul de recurs, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a formulat critici propriu-zise la adresa soluției instanței de apel, de care pretinde că este nemulțumită, ci s-a rezumat, a arăta că imobilul în litigiu a fost edificat din fonduri proprii, se află în proprietatea sa, în temeiul prevederilor art. 7 și art. 8 din H.G. nr. 1335/1990, coroborate cu cele ale art. 8 din Cap. IV din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA și drept consecință, patrimoniul său a fost diminuat fără un temei juridic.

Simpla susținere referitoare la faptul că în cauză sunt întrunite condițiile privind îmbogățirea fără justă cauză din perspectiva inexistenței unor altor acțiuni în justiție pentru realizarea dreptului său de creanță, nu se poate circumscrie în vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., apte pentru declanșarea controlului judiciar de către instanța de recurs, câtă vreme nu se aduc critici punctuale, de nelegalitate, care să vizeze aplicarea greșită de către instanța de apel a dispozițiilor reținute în soluționarea apelului.

Cu alte cuvinte, recurenta, deși și-a fundamentat recursul pe prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., nu a explicitat în ce constă greșeala instanței care a pronunțat hotărârea atacată din perspectiva motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., raportat la argumentele avute în vedere de curtea de apel care au vizat neîndeplinirea condițiilor privind obligarea pârâtei la plata contravalorii imobilului, în temeiul îmbogățirii fără justă cauză, prevăzut de art. 1345-1348 din C. civ., din perspectiva existenței unui just titlu care nu a fost deființat- Hotărârea nr. 133 din 04 aprilie 2006 emisă de Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Brașov.

Privitor la susținerile recurentei-reclamante potrivit cărora Decizia Curții Constituționale mr. 602/2008 prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3), (4), (7)-(9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, confirmă nelegalitatea Hotărârii nr. 133 din 04 aprilie 2006 emisă de Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Brașov, Înalta Curte constată că acestea excedează prezentului control de legalitate având în vedere că aceaste chestiuni au făcut obiectul unei alte judecăți, fiind deja tranșate de instanța de judecată în cadrul dosarului nr. x/2015 al Judecătoriei Brașov având ca obiect constatarea nulității absolute a Hotărârii nr. 133 din 04 aprilie 2006 emisă de Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Brașov, în sensul respingerii acestei cereri.

În aceste condiții, cum susținerile recurentei-reclamante nu constituie veritabile critici ale argumentelor prezentate de instanța de apel în fundamentarea soluției date, apte de a fi circumscrise motivelor de casare din art. 488 C. proc. civ., și constatând că nu se identifică motive de ordine publică care să poată fi reținute din oficiu în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ. va anula recursul declarat de reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva prin Direcția Silvică Brașov împotriva deciziei civile nr. 1272/Ap din data de 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva prin Direcția Silvică Brașov împotriva deciziei civile nr. 1272/Ap din data de 2 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția I civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iulie 2020.