ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 653/2013

Asupra recursului de față : Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Tribunalul Olt, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 354 din 10 noiembrie 2010, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul C.G. împotriva pârâtei SC V.P.S. SA, reținând că reclamantul C.G., în calitate de acționar al societății pârâte, a invocat faptul că la aprobarea măsurilor luate prin hotărârile 1, 3 și 4 din 31 mai 2010 ale A.G.A. a SC V.P.S. SA au participat la vot și acționarii J.V. și P.C., care sunt membrii ai Consiliului de Administrație și nu puteau vota aspectele legate de descărcarea gestiunilor, situațiile financiare, anuale precum și rapoartele de activitate și gestiune ale Consiliului de Administrație al Societății.

Împotriva acestei sentinței reclamantul C.G. a promovat apel, ce a fost respins prin decizia nr. 50 din 23 aprilie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, instanță care a reținut, că limitarea dreptului de vot privește doar descărcarea gestiunii administratorilor sau o problemă în care persoana sau administrația lor ar fi pusă în discuție, astfel că hotărârea nr. 4 a fost luată în conformitate cu dispozițiile legale, în condițiile în care cei doi administratori nu au participat la vot, iar celelalte hotărâri privesc alte aspecte și au fost luate cu respectarea legii.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul C.G., iar prin Decizia nr. 3833 din 24 noiembrie 2011, Înalta Curte a admis recursul, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță, reținând că, instanța de apel nu a cercetat fondul cauzei, întrucât nu a arătat de ce hotărârile nr. 1 și 3 ale Adunării Generale Ordinare ale Acționarilor SC V.P.S. SA sunt legale, precum și pentru a se analiza calitatea de acționar a domnului J.V. la SC V.P.S.SA în raport de decizia nr. 1880 din 16 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială. Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, prin decizia nr. 38 din 21 martie 2012 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul C.G., reținând, în ceea ce privește aspectul referitor la incidența dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, că motivul nu subzistă, întrucât cei doi membrii ai Consiliului de Administrație, respectiv J.V.

și P.C. nu au participat la vot, conform procesului - verbal al A.G.A. din 31 mai 2010. Referitor la calitatea de acționar al domnului J.V., se constată că, acesta a devenit acționar în temeiul Hotărârii A.G.A. din 6 octombrie 2005, iar Tribunalul Argeș și Curtea de Apel Pitești au constatat nulitatea absolută a acestei hotărâri, numai că, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 4229 din 07 decembrie 2010 a modificat decizia nr. 45/ AC din 21 mai 2010 a Curții de Apel Pitești, a admis apelul pârâtei SC V.P.S. SA, împotriva sentinței nr. 21/ CC din 04 februarie 2010 a Tribunalului Pitești, schimbând în tot sentința apelată în sensul respingerii acțiunii ca lipsită de interes. Astfel, decizia nr. 1880 din 16 mai 2011 a înaltei Curți, la care se face trimitere prin decizia de îndrumare, a avut în vedere la acea dată, referitor la calitatea de acționar a domnului J.V., faptul că hotărârea A.G.A.

din 6 octombrie 2005 a fost anulată printr-o sentință a Judecătoriei Slatina iar, ulterior, tot printr-o decizie a Înaltei Curți, respectiv nr. 4229 din 7 decembrie 2010 s-a constatat valabilitatea acestei A.G.A. din 6 octombrie 2005, deci și calitatea de acționar a domnului J.V. Împotriva acestei decizii, în termen legal a formulat recurs reclamantul C.G., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată.

Critica adusă deciziei atacate se referă în esență la faptul că, hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive străine de natura pricinii, întrucât atât instanța de fond cât și cea de apel au ignorat apărarea reclamantului, referitoare la faptul că hotărârile adoptate sunt nelegale și datorită faptului că au fost adoptate cu votul unui pretins acționar, d-l J.V., a cărui calitate de „acționar" este mai mult decât îndoielnică, chiar dacă acesta figurează cu această calitate la Registrul Comerțului, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 126 alin. (1) din Legea nr. 31/1990. În acest context, recurentul consideră că instanța de apel nu a respectat îndrumările deciziei de casare, prin care s-a trimis cauza spre rejudecare, fiind încălcate astfel, dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., întrucât Curtea de Apel Craiova a analizat calitatea de acționar a dl. J.V. la SC V.P.S. SA, față de Decizia nr. 1880 din 16 mai 2011 a Înaltei Curți si nu față de Decizia nr. 4229 din 7 decembrie 2010. Analizând critica adusă deciziei atacate în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând ca recursul reclamantului C.G. să fie respins, pentru următoarele considerente: În argumentarea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurentul consideră că instanța de apel a pronunțat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive străine de natura pricinii, referitor la calitatea de acționar al domnului J.V., sens în care apreciază că nu s-au respectat îndrumările deciziei de casare.

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii. Acest motiv, vizează prin conținutul său nerespectarea prevederilor art. 261 alin. (5) C. proc. civ., pe care recurentul Ie-a invocat dar nu a argumentat distinct criticile care ar putea fi încadrate în motivul de nelegalitate invocat. Astfel, obiectul acțiunii din prezenta cauză, așa cum a fost precizat, îl reprezintă acțiunea în anularea Hotărârilor nr. 1, 3 și 4 adoptate de Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor SC V.P.S.

SA și privesc : Hotărârea nr. 1 - Aprobarea rapoartelor de activitate și de gestiune ale Consiliului de Administrație al societății pe anul 2009; Hotărârea nr. 3 - Aprobarea situațiilor financiare anuale și contul de profit si pierderi pentru exercițiul financiar al anului 2009; Hotărârea nr. 4 - Aprobarea descărcării de gestiune a Consiliului de Administrație pe anul 2009, acte a căror aprobare este obligatorie a fi făcută de către A.G.A. conform prevederilor art. 111 alin. 2 lit. a) și d) din Legea nr. 31/1990. În acest sens, susținerea recurentului, potrivit căreia, hotărârile adoptate sunt nelegale, întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 126 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, se constată că este nefondată, având în vedere că la adoptarea acestor hotărâri puteau participa inclusiv acționarii care dețineau și funcția de membrii în Consiliul de Administrație.

Astfel, împrejurarea privind neparticiparea la vot a acționarilor care erau și administratori este confirmată de procesul-verbal al A.G.A. din 31 mai 2010 depus la dosarul cauzei, sens în care se apreciază că această critică este nejustificată, întrucât contravine situației de fapt și de drept, întemeindu-se pe date neactualizate, existente la Registrul Comerțului, instituție care nu tine evidenta acționarilor. În raport de prevederile art. 98 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 republicată, se constată că, evidența acționarilor este ținută de către societate în Registrul Acționarilor, iar nu de către Registrul Comerțului, care ține doar evidența Capitalului social, iar dobândirea calității de acționar de către J.V., printr-una din modalitățile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată a făcut obiectul Dosarului nr. 1286/1259/2007, soluționat irevocabil prin Decizia nr. 4229 din 7 decembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.

Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., privește aplicarea greșită a legii, iar prin prisma acestui motiv recurentul a reluat susținerea, potrivit căreia, instanța de apel nu a respectat îndrumările deciziei de casare, întrucât nu a fost analizată calitatea de acționar a dl. J.V. la SC V.P.S. SA, în raport de decizia nr. 1880 din 16 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Această susținere a recurentului C.G. este nefondată, având în vedere că Dosarul nr. 9286/1/2010, în care s-a pronunțat decizia mai sus-evocată, avea ca obiect anularea hotărârilor A.G.A. a SC V.P.S. SA nr. 1-10 din 4 iunie 2007 și nr. 1-6 din 4 iunie 2007 și care nu priveau dobândirea sau înstrăinarea de acțiuni, ori majorarea capitalului social, astfel încât nu a dezlegat probleme de drept care să reprezinte autoritate de lucru judecat în prezenta cauză, iar dispozitivul se referă la alte acte și fapte juridice deduse judecății, decât cele din prezenta cauză.

În acest context, se constată că, hotărârile a căror anulare se cere au fost adoptate cu respectarea condițiilor de cvorum și cu majoritatea voturilor exprimate, iar hotărârile adoptate urmăresc îndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 111 din Legea 31/1990 republicată, făcând parte din categoria celor care trebuiesc adoptate în mod obligatoriu, ca o formă de aducere la cunoștința acționarilor a drepturilor și obligațiilor aferente cotei de acțiuni deținute, în urma activității desfășurate în anul fiscal anterior și de asemenea, acestea nu afectează în nici un fel interesele legitime ale acționarului minoritar C.G. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C.G.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul C.G. împotriva deciziei civile nr. 38 din 21 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2013.