ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2895/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2895/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra conflictului
negativ de competență de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Bistrița - Năsăud Ia data de 8 februarie 2011 sub nr. 424/112/2011/2011
contestatorul Ș.I. prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă
și în Retragere (SCMD), cu domiciliul procesual ales la mandatarul SPA D.M., Morutan
și asociații în Bistrița a chemat în judecată intimații Ministerul
Administratei și Internelor București și Casa de Pensii a Ministerului
Administrației și Internelor București, solicitând anularea deciziei de recalculare
a pensiei nr. 109830/ din 27 decembrie 2010, emisă de intimați și menținerea drepturilor
sale de pensie stabilite anterior, plata sumelor de bani ațintite urmare a recalculării,
cu dobânda legală aferentă.
Contestatoru!
a precizat că diminuarea pensiei s-a fâcut cu încălcarea dreptului de proprietate,
așa cum este reglementat în art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 Ia C.E.D.G.,
art. 14 din C.E.D.O., art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului,
art. 15 alin. (2) și art. 44 din Constituția României.
În drept, acțiunea
a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii
și alte drepturi de asigurări sociale și Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare
de stat.
Prin sentința
civilă nr. 1770/F/2011 din 3 octombrie 2011 Tribunalul Bistrița - Năsăud, secția
civilă, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența
de soluționare a contestației formulată de către contestatorul Ș.I. în contradictoriu
cu intimații Ministerul Administrației și Internelor și Casa de Pensii a
Ministerului Administrației și Internelor în favoarea Tribunalului București, secția
a VII -a conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pentru a hotărî
astfel, tribunalul a reținut că potrivit art.156 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, normă aplicabilă în acest
litigiu, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale
de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul
sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.
În prezenta speță
figurează ca intimat o altă entitate decât C.N.P.A.S. ori casa teritorială de pensii,
motiv pentru care competentă este instanța în a cărei circumscripție teritorială
se află sediul intimatei care este în municipiul București.
Tribunalul
București, secția a Vlll-a conflicte de munca și asigurări sociale a pronunțat sentința
civilă nr. 4288 din 28 aprilie 2013 prin care a admis excepția necompetenței teritoriale
și a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița
- Năsăud.
În considerentele
hotărârii s-a arătat că Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii a intrat
în vigoare în luna ianuarie 2011, iar prin art. 196 din această iege au fost abrogate
atât Legea nr. 19/2000 cât și Legea nr. 164/2001.
Potrivit art.
725 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării
ei în vigoare,
Prin art. 154
alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a stabilit competența de a soluționa cauzele
ce au ca obiect contestații împotriva deciziilor emise de C.N.P.P., de casele teritoriale
de pensii sau casele de pensii sectoriale în favoarea instanțelor în a căror rază
teritorială își au reclamanții domiciliul sau sediul după caz.
Tribunalul Bistrița-Năsăud
a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în raport de prevederile
art. 156 din Legea nr. 19/2000, abrogate prin dispozițiile Legii nr. 283/2010.
Normele de competență
fiind de imediată aplicare și având în vedere că reclamantul prin Sindicatul Cadrelor
Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere (SCMD), își are domiciliul procesual
ales Ia mandatarul SPA D.M., Morutan și asociații în Bistrița, județul Bistrița
Năsâud și că la data introducerii acțiunii erau în vigoare prevederile art. 154
din Legea nr. 283/2010, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului
București, secția a Vlll-a conflicte de muncă și asigurări sociale și a fost declinată
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița - Năsăud.
S-a constatat
ivit conflictul negativ de competență și cauza a fost înaintată instanței supreme
spre competență soluționare.
Înalta
Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență ivit între cele
două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a soluționa pricina, în
temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește competența de
soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița - Năsăud pentru următoarele
considerente:
În cauză, Curtea
retine că reclamantul a învestit instanța cu o cerere prin care solicită anularea
deciziei nr. 109830 din 27 decembrie 2010, privind recalcularea pensiei în baza
Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Este de necontestat
că decizia de recalculare a pensiei a cărei anulare se solicită a fost emisă ia
data de 27 decembrie 2010 în baza Legii nr. 119/2010 și că cererea de anulare a
reclamantului Ș.I. a fost formulată la data de 8 februarie 2011 prin Sindicatul
Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere (SCMD), cu domiciliul
procesual aies la mandatarul SPA D.M., Moruțan și asociații în Bistrița, județul
Bistrița Năsăud, în contradictoriu cu intimații Ministerul Administratlei și Internelor
București și Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor
București și a fost depusă la instanța de la domiciliul procesual ales al reclamantului
pensionar, după intrarea în vigoare a Legii nr. 283/2010.
Prin art. 196
din Legea nr. 283/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost abrogată
expres Legea nr. 19/2000 care făcea trimitere ia prevederile Legii nr. 119/2010
în baza căreia a fost emisă decizia de recalculare a pensiei a cărei anulare s-a
solicitat.
Este de reținut
că potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000, în prezent devenit art. 154 din Legea
nr. 283/2010, competența de soluționare a cererilor formulate împotriva C.N.P.P.,
a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, sunt
de competența instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul
reclamantul.
Având în vedere
că în speța de față competența teritoriala este determinată de domiciliul reclamantului,
care are domiciliul procesual ales la mandatarul SPA D.M., Moruțan și asociații
în Bistrița, județul Bistrița Năsăud, Înalta Curte de Casație și Justiție reține
că Tribunalul Bistrița - Năsăud este competent teritorial în soluționarea cauzei.
În consecință,
față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 22 alin.
(5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența teritorială de soluționare
a cererii formulată de reclamantul Ș.I. în favoarea Tribunalului Bistrița - Năsăud,
căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabilește competența de soluționare
a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița - Năsăud.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi
26 septembrie 2013.