ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2590/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2590/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând
asupra cererii de revizuire de față, din actele și lucrările dosarului, a
constatat următoarele:
Prin decizia nr. 1117 din 18
octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a
II
-a civilă, au fost respinse recursurile declarate de pârâții T.A.C., T.A.G.
în contradictoriu cu intimații - pârâți SC R.C. SRL Craiova, T.C.M., T.O.G., S.I.
și S.E.
Prin aceeași
decizie a fost admis recursul formulat de lichidatorul SC A.S.I. SRL și, în
consecință:
S-a modificat
sentința în sensul că a fost admisă în totalitate acțiunea precizată.
S-a dispus
anularea contractului de vânzare-cumpărare din 17 februarie 2009 la B.S.C.
încheiat între pârâții T.A.G. și T.A.C. în calitate de vânzători și pârâtul T.C.M.
în calitate de cumpărător, precum și restituirea bunurilor ce
:
fac obiectul
contractului în averea debitoarei sau valoarea acestora în situația în care
restituirea în natură nu mai este posibilă.
Totodată, s-a
dispus, și anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 864/16
februarie 2009 la B.S.C. încheiat între pârâții T.A.G. și T.A.C. în calitate de
vânzători și pârâtul S.I. în calitate de cumpărător, precum și restituirea
bunurilor ce fac obiectul contractului în averea debitoarei sau valoarea
acestuia în situația în care restituirea în natură nu mai este posibilă.
Au fost
menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.
Împotriva
acestei decizii revizuenții S.I. și S.E. au formulat o cerere de revizuire, în
temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
În motivarea
cererii, revizuenții, după prezentarea soluțiilor pronunțate în fond și recurs,
arată că în cauză sunt hotărâri potrivnice, date de instanțe de grade
deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași
calitate. Astfel, prin respingerea recursurilor pârâților T.A.G. Șl T.A.C. și
menținerea dispoziției sentinței nr. 748 din 16 mai 2012 pronunțată de Tribunalul
Dolj, privind obligarea pârâților T.A.G. Șl T.A.C. să restituie averii
debitoarei falite suma de 749.251,58 RON reprezentând contravaloarea bunurilor,
a devenit potrivnică cu decizia nr. 1117 din 18 octombrie 2012 pronunțată de
Curtea de Apel Craiova, secția a
II
-a civilă, privind
anularea actelor subsecvente, la rândul ei irevocabilă.
În opinia revizuenților,
prin obligarea pârâților T.A.G. Șl T.A.C. restituirea sumei ce reprezintă contravaloarea
bunurilor s-a făcut de către instanța de fond ca urmare a faptului că aceste bunuri
nu se mai afiau în patrimoniul acestora, iar actele subsecvente nu întrunesc condițiile
prevăzute de lege pentru a fi anulate.
Or, rămânerea
irevocabilă a acestei dispoziții a instanței de fond face inadmisibilă anularea
actelor subsecvente pentru că este inadmisibil ca societatea debitoare să primească
înapoi atât contravaloarea bunurilor înstrăinate, cât și bunurile în natură sau,
valoarea acestora în situația în care restituirea în natură nu este posibilă.
În consecință,
revizuenții solicită admiterea cererii de revizuire și modificarea în parte a deciziei
a cărei revizuire se cere, în sensul respingerii cererii reclamantului de anulare
a actelor subsecvente.
Cererea de revizuire
este nefondată conform considerentelor ce se vor arăta în continuare:
Art. 322 pct.
7 C. proc. civ. reglementează posibilitatea revizuirii dacă există hotărâri potrivnice
date de instanțe de același grad sau de grade deosebite în una și aceeași pricină,
între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Rațiunea reglementării
revizuirii prevăzută în art. 322 pct. 7 C. proc. civ. o constituie necesitatea de
a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele
au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză
și aceleași părți.
Prin sintagma
„una și aceeași pricină" se înțelege, așadar, întrunirea condițiilor triplei
identități, de obiect, de cauză și de părți cu privire la cele două cereri de chemare
în judecată astfel încât soluționarea celei de-a doua să aducă atingere puterii
de lucru judecat a celei dintâi.
Or în speță, astfel
cum se poate observa cu ușurință, sunt hotărâri pronunțate în același dosar, aflat
în diferite faze procesuale - fond și recurs -, iar nu în dosare diferite, astfel
că nu sunt îndeplinite condițiile de hotărâri potrivnice.
Așadar cum în
speță nu sunt întrunite condițiile specifice prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc.
civ., hotărârea ce formează obiectul prezentei cereri de revizuire neînscriindu-se
în niciuna dintre ipotezele astfel reglementate, Înalta Curte va respinge cererea
de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată
de revizuenții S.I. și S.E. împotriva deciziei nr. 1117 din 18 octombrie 2012, pronunțată
de Curtea de Apel Craiova secția a ll-a civilă, în dosarul nr. 10026/63/2009/a1*.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
27 iunie 2013.