ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.05.2020

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1005/2020

HOTĂRÂRE
28.05.2020
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1005/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 28 mai 2020

Analizând recursul, constată următoarele:

Prin încheierea din 3 iulie 2019, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca inadmisibilă, cererea de recuzare a membrilor Completului 18 apel, formulată de petentul A. și, în baza dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ., a dispus obligarea acestuia la plata unei amenzi judiciare în cuantum de 1000 RON.

Împotriva încheierii din 3 iulie 2019, a declarat recurs recurentul A..

În cuprinsul cererii, recurentul invocă aspecte ce ar putea fi considerate, eventual, critici împotriva hotărârii ce vizează soluționarea cauzei și nu critici împotriva încheierii de recuzare.

În acest context, se susține că, în mod fals, instanțele care au soluționat dosarele nr. x/2013 și nr. y/2017 și și-au declarat competența de soluționare a cauzei, prin raportare la obiectul litigiului de fond - anulare decizie de concediere; s-au învederat aspecte ce vizează legalitatea deciziei de concediere nr. 612 din 5 august 2011.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 20 august 2019 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 4, astfel cu reiese din Fișa ECRIS .

Prin rezoluția din 11 septembrie 2019 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Completul de filtru nr. 4, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 25 februarie 2020, comunicarea raportului către părți pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Prin rezoluție s-a fixat termen de judecată la 28 mai 2020, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția prematurității, în raport de dispozițiile art. 53 alin. (1) C. proc. civ.

Art. 53 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri".

În cauză, recurentul a formulat recurs împotriva încheierii din 3 iulie 2019, prin care a fost soluționată cererea sa de recuzare formulată în cadrul unui dosar având ca obiect o cerere de revizuire, ce nu a fost soluționată.

Astfel, din evidențele ECRIS rezultă că, prin încheierea din 13 decembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a menținut măsura suspendării cauzei în dosarul nr. x/2017.

Se constată că, la momentul formulării recursului pendinte, în cauză, nu a fost pronunțată o hotărâre prin care s-a soluționat pricina în fond, respectiv o hotărâre a cărei comunicare să deschidă calea de atac împotriva încheierii de recuzare.

Astfel, deși încheierea atacată în prezentul dosar este supusă recursului, cererea de recurs a fost formulată prematur, în raport de dispozițiile art. 53 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că dreptul la acțiune al recurentului nu putea fi exercitat întrucât era afectat de o condiție suspensivă, aceea a soluționării litigiului în care s-a formulat cererea de recuzare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca prematur, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 3 iulie 2019 a Curții de Apel București, secția a III civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosar nr. x/2017.

Respinge, ca prematur, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 3 iulie 2019 a Curții de Apel București, secția a III civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosar nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 mai 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-02-13
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 434/2020
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosar nr. x/2018, s-a anulat,
ÎCCJ 2019-11-05
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1956/2019
: Prin Decizia civilă nr. 1014/A din data de 15 octombrie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a confirmat sentința tribunalului prin respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de
ÎCCJ 2020-03-12
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 753/2020
Ședința publică din data de 12 martie 2020 Asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei: 1. Încheierea pronunțată de Curtea de Apel București Prin încheierea din 16 iulie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București,
ÎCCJ 2020-02-20
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 520/2020
Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din C. proc. civ., constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Prin cererea înregistrată la data de 06 iulie 2017 pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă,
ÎCCJ 2020-03-10
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 689/2020
civ., contestatorul A. a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 362R din data de 25 aprilie 2019, pronunțate în dosarul nr. x/2019. 2. Decizia Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și
Sursă