ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 191/2013

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 22/ A din

29 februarie 2012 Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității și a respins ca

nefondată cererea de revizuire formulată de SC B.D.C. SRL, împotriva Deciziei

civile nr. 181/COM din 22 decembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanța

în contradictoriu cu intimata SC A.T.A. SA.

În argumentarea

acestei decizii Curtea de Apel examinând cu prioritate excepția

inadmisibilității formulării cererii de revizuire, a reținut, în esență, că

prin raportare la dispozițiile art. 322, pct. 5 C. proc. civ., ce constituie

temeiul juridic al revizuirii, s-a constatat că adresa de la fila 35 din

Dosarul penal nr. 15544/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța

întrunește cerințele de admisibilitatea ale căii de atac de retractare

formulate de SC B.D.C. SRL.

Pe fondul

cererii de revizuire, s-a reținut, în esență, că înscrisul nou, de care a

înțeles revizuenta să se prevaleze în calea de atac extraordinară, nu este apt

să conducă la pronunțarea unei alte soluții decât cea pronunțată de instanța de

apel și confirmată în calea de atac a recursului.

Prin Decizia

civilă nr. 181/ COM din 22 decembrie 2010 a Curții de Apel Constanța s-a

reținut că intimata SC A.T.A. SA a fost îndreptățită să refuze plata

despăgubirilor solicitate de societatea asigurată SC B.D.C. SRL, nefiind

îndeplinite condițiile răspunderii asigurătorului pentru producerea riscului

asigurat. Pentru a pronunța această soluție a reținut instanța de apel că nu au

fost respectate de către societatea asigurată SC B.D.C. SRL condițiile de

asigurare cuprinse la art. 26 lit. g) din contractul părților, nefiind depuse

la asigurător toate cheile pe care Ie-a avut autoturismul la achiziționarea

acestuia și originalul certificatului de înmatriculare al autoturismului

asigurat.

Clauza de

exonerare de răspundere, ce a operat în favoarea asigurătorului, s-a

fundamentat pe neîndeplinirea de către asigurat a condițiilor de' asigurare sub

un dublu aspect, cel al nepredării certificatului de înmatriculare în original

și al nepredării tuturor cheilor pe care Ie-a avut autoturismul la cumpărarea

sa de către SC B.D.C. SRL.

Înlăturarea acestei

clauze de exonerare a răspunderii asigurătorului era posibilă în ipoteza în

care s-ar fi dovedit că erau îndeplinite toate condițiile din contractul de

asigurare privind conduita persoanei păgubite la momentul producerii riscului

asigurat, respectiv predarea certificatului de înmatriculare în original și a

tuturor cheilor autoturismului furat.

S-a constatat

că, întrucât revizuenta nu a depus la SC A.T.A. SA originalul certificatului de

înmatriculare al autoturismului, act considerat esențial în interpretarea și

aplicarea regulilor contractului încheiat între părți atât în calea de atac a

apelului, cât și în recursul soluționat de Î.C.C.J. prin Decizia nr. 3336 din 27

octombrie 2011, subzistă clauza de exonerare a răspunderii asigurătorului.

Împotriva acestei

decizii revizuenta SC B.D.C. SRL a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile

art. 304

1

C. proc. civ.

În susținerea

motivului de recurs indicat recurenta, după o prezentare detaliată a situației

de fapt, a arătat, în esență, că nu a avut cunoștință de înscrisul care atestă

că autovehiculul ce a făcut obiectul contractului de asigurare a fost livrat cu

2 cehi și nu cu 3 chei, înscris care era preexistent soluționării definitive și

irevocabile a cauzei în recurs întrucât referatul polițistului este emis în

data de 28 ianuarie 2011, rezoluția procurorului în 01 august 2011, iar recursul

a fost soluționat la 27 octombrie 2011.

Recurenta

susține că deși instanța a reținut caracterul de înscris nou care are o

influență hotărâtoare asupra dezlegării cauzei, totuși   nu a dat eficiență

acestuia, arătând că de fapt hotărârea pe care a solicitat a fi revizuită s-a

bazat pe un alt motiv decât cel indicat, deși instanța trebuia să se pronunțe

implicit pe aspectele cu care fusese investită prin cererea de revizuire.

Pentru aceste

motive recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a

deciziei recurate cu consecința admiterii cererii de revizuire, desființarea

deciziei pronunțate în calea de atac a apelului și rejudecând calea de atac, să

se dispună respingerea apelului, cu consecința menținerii ca temeinică și

legală a hotărârii pronunțate de Tribunalul Constanta ca instanță de fond.

Prin

întâmpinarea depusă la dosar intimata SC A.T.A. SA, răspunzând criticilor

recurentei, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte,

examinând decizia recurată din perspectiva criticilor formulate constată că

recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta.

Revizuenta s-a

prevalat de motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 teza I C. proc.

civ., potrivit căruia „dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisei doveditoare,

reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o

împrejurare mai presus de voința părților, (...)", indicând ca înscris nou

adresa prin care se certifică că autoturismul cumpărat a fost livrat cu două

chei.

Doctrina juridică

în materie a stabilit în mod clar că sensul sintagmei „înscris doveditor

”

implică mai multe exigențe, printre care și aceea ca actul

respectiv să fie prezentat de parte, care va face totodată dovada împiedicării

de a-l fi invocat în judecata încheiată prin hotărârea a cărei revizuire se

cere, fie pentru că el a fost reținut de partea potrivnică, fie pentru că a

existat o împrejurare mai presus de voința sa, iar pentru „înscrisul

doveditor" la care se referă motivul de revizuire în discuție este aceea ca

actul nou, dacă ar fi fost invocat în fața instanței de fond, trebuie să fi

fost de natură să conducă la o altă soluție decât cea pronunțată.

Din perspectiva

examinării condițiilor de admisibilitate impuse de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.,

instanța de revizuire a constatat că adresa de la fila 35 din Dosarul penal nr.

15544/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța întrunește

condițiile de admisibilitate ale căii de atac de retractare.

Însă, în speță

clauza de exonerare de răspundere s-a fundamentat pe neîndeplinirea de către

asigurat a condițiilor de asigurare sub un dublu aspect, cel al nepredării

certificatului de înmatriculare în original și al nepredării tuturor cheilor pe

care le-a avut autoturismul la cumpărare, motiv pentru care înscrisul în

discuție nu este suficient prin el însuși de a atrage incidența dispozițiilor

art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Astfel încât în

mod corect instanța în respingerea cererii de revizuire s-a raportat la faptul

că nedepunerea la SC A.T.A. SA a originalului certificatului de înmatriculare

al autoturismului, act esențial în interpretarea și aplicarea regulilor

contractului încheiat între părți atât în calea de atac a apelului, cât și în

recurs face să subziste clauza de exonerare a răspunderii asigurătorului.

În consecință,

pentru considerentele menționate, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc.

civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca

nefondat recursul declarat de revizuenta SC B.D.C. SRL împotriva deciziei

civile nr. 22/ CA din 29 februarie 2.012 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2013.