ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5105/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința nr. 384 din 09 noiembrie 2011, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a constatat perimată acțiunea reclamantului B.I. formulată în contradictoriu cu pârâta H.M. Pentru a dispune în acest sens, curtea de apel a reținut că prin cererea înregistrată la data de 21 aprilie 2008, reclamantul B.I. a chemat în judecată pe pârâta H.M. solicitând instanței obligarea acesteia la predarea actului prin care a restituit președintelui Curții de Apel Constanța cererea prin care a chemat în judecată pe C.T., precum și la plata daunelor materiale și morale.

Prin Încheierea din data de 4 iunie 2008, cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 155 1 C. proc. civ., întrucât reclamantul nu s-a conformat dispozițiilor instanței luate la termenul de judecată din data de 07 mai 2008, în sensul de a depune precizările aflate la dosar (fila 14) în formă dactilografiată/lizibilă. La data de 01 iunie 2009, 18 iunie 2010 și 24 august 2011 reclamantul B.I. a formulat cereri de repunere pe rol a cauzei, cereri care au fost respinse ca nefondate, constatându-se că reclamantul nu s-a conformat dispozițiilor stabilite de instanță, de a depune precizările aflate la dosar (fila 14) în formă dactilografiată/lizibilă. Verificând lucrările dosarului, Curtea de apel a constatat că de la data suspendării judecării cauzei conform art. 155 1 C. proc.

civ., timp de mai mult de un an de zile nu s-a mai efectuat nici un act de procedură., astfel că în temeiul art. 252 C. proc. civ., s-a constatat, din oficiu, perimată acțiunea declarată de reclamantul B.I. 2. Recursul formulat de reclamant Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, reclamantul B.I. 3. Procedura în fața instanței de recurs La termenul de judecată din 29 noiembrie 2012, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția netimbrării recursului, dezbaterile fiind consemnate în practicaua prezentei hotărâri. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului 1. Regularitatea promovării căii de atac În temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil în recurs potrivit art. 316, raportat la art. 298 C. proc.

civ., Înalta Curte, analizând cu prioritate excepția netimbrării recursului constată că este întemeiată și o va admite. Potrivit dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, modificată, cererile în contencios administrativ se timbrează cu taxă judiciară de timbru în sumă de 4 lei. Conform art. 11 alin. (1) din legea anterior individualizată, cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță. Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 302 1 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: „La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii”. De asemenea, art. 20 alin. (3) din legea în discuție prevede că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii. În speța de față, recurentul-reclamant a fost citat pentru termenul din 29 noiembrie 2012 cu mențiunea de a timbra calea de atac exercitată cu 2 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar (fila 12 dosar) conform art. 11 din Legea nr. 146/1997 și art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, dar nu s-a conformat.

2. Temeiul legal al soluției adoptate Cum dovada timbrării nu a fost atașată cererii de recurs, conform dispozițiilor legale sus menționate, iar recurentul nu și-a îndeplinit această obligație legală, deși a fost citat cu mențiune în acest sens, devin aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de B.I. împotriva sentinței nr. 384 din 09 noiembrie 2011 a Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2012.