Decizia nr. 3439/2013 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 7 mai 2010, contestatorul B.I. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei civile nr. 242/ CA din 22 aprilie 2010, în temeiul art. 317 alin. (1) și alin. (2) cu referire la art. 318 C. proc. civ. În motivarea contestației în anulare contestatorul a susținut că hotărârea este netemeinică, nelegală și neconstituțională încălcând prevederile Constituției României (art. 11, 16, 20, 21, 22, 28, 38, 43, 47, 48 ș.a); D.U.D.O., C.E.D.O. și Constituția Europei. La termenul de judecată din 22 septembrie 2010, Curtea constatând că părțile nu s-au prezentat în instanță și nici nu au solicitat judecata în lipsă, a dispus suspendarea judecății conform art. 242 pct. 2 C. proc.

civ. La data de 16 septembrie 2011, contestatorul a solicitat repunerea cauzei pe rol, fără a solicita și judecata în lipsă și fără a se prezenta la termenul din 26 octombrie 2011 în vederea soluționării cererii de repunere pe rol. La data de 13 decembrie 2011, constatând că a trecut termenul de 1 an de la data întocmirii ultimului act de procedură, în temeiul art. 252 alin. (1) C. proc. civ. s-a întocmit referat în vederea constatării perimării. Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal prin decizia civilă nr. 151/CA din 25 ianuarie 2012 a admis sesizarea și, în temeiul art. 248 C. proc. civ. a constatat perimată contestația în anulare. Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul B.I.

pe care însă nu l-a timbrat, deși a fost citat cu această mențiune. Or, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. m) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările și completările ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, dovada achitării acestora atașându-se, potrivit art. 302 1 alin. (2) C. proc. civ. , la cererea de recurs. Cum dovada timbrării nu a fost atașată cererii de recurs, conform dispozițiilor legale sus menționate, iar recurentul nu și-a îndeplinit această obligație legală nici ulterior, deși a fost citat cu mențiunea timbrării corespunzătoare (fila 10 din dosarul de recurs), devin aplicabile dispozițiile art. 20 alin. ( 3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G.

nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE A anulat ca netimbrat recursul declarat de B.I. împotriva Deciziei civile nr. 151/ CA din 25 ianuarie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 martie 2013