ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.09.2018

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3580/2018

HOTĂRÂRE
21.09.2018
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3580/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Ședința publică din data de 21 septembrie 2018

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2014 din 29 decembrie 2014, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta SC "C." SA, au solicitat să se constate caracterul abuziv al clauzelor contractuale incluse în contractul de credit nr. x, din data de 22 mai 2008, condiții speciale de creditare - CSC, respectiv art. 2.1. pct. 2, referitoare la modalitatea de calcul a formulei dobânzii variabile, art. 2.2 (dobânda penalizatoare), art. 2.4 (comision de rambursare anticipată) și, implicit, nulitatea acestora, urmând a se dispune anularea acestor clauze; să se constate caracterul abuziv al clauzelor contractuale incluse în contractul de credit nr. x, din data de 22 mai 2008, condiții generale de creditare - CGC, respectiv art. III.2. (modificare unilaterală dobândă), art. III.6. (dobânda penalizatoare), art. III.9. (comision de rambursare anticipată) și implicit nulitatea acestora, urmând a dispune anularea acestor clauze; să se dispună modificarea corespunzătoare a contractului, în sensul înlăturării clauzelor abuzive menționate mai sus și să oblige pârâta să emită un nou scadențar, cu respectarea prevederilor legale; să se constate caracterul abuziv al clauzelor contractuale privitoare la convertirea în valută a sumelor necesare rambursării creditului sau a ratelor prin raportare la cursul de schimb al băncii din ziua plății (art. VI.1.2. - VI.1.3. CGC), respectiv să se dispună anularea acestora și obligarea pârâtei la încasarea ratelor prin raportare la cursul de schimb valutar de la data acordării creditului - 22 mai 2008; să fie obligată pârâta la restituirea sumelor încasate în temeiul clauzelor anterior menționate, începând cu data încheierii contractului, cu dobânda legală calculată de la data rămânerii irevocabile a hotărârii ce se va pronunța și până la plata efectivă a debitului, cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din data de 1 septembrie 2015, Tribunalul Botoșani a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale în soluționarea cauzei, iar prin sentința nr. 764 din 1 septembrie 2015 și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Botoșani, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani la data de 2 octombrie 2015, iar prin sentința nr. 461 din 22 ianuarie 2016, instanța a admis excepția necompetenței materiale, a constatat ivit conflict negativ de competență și a trimis dosarul Curții de Apel Suceava, pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Curtea de Apel Suceava, prin sentința nr. 23 din 12 mai 2016, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, aceasta fiind re-înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ sub nr. x/2014*, la data de 10 iunie 2016.

Prin sentința nr. 187 din 10 februarie 2017, Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de către reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A. București; a constatat caracterul abuziv al următoarelor clauze cuprinse în contractul de credit HL 22503 din 22 mai 2008: art. 2.1 alin. (2) condiții speciale - prin care se stabilește modalitatea de calcul a dobânzii după împlinirea termenului de 12 luni și art. III.2 - condiții generale; art. 2.5 condiții speciale - referitoare la comisionul de rambursare anticipată și art. III.9 condiții generale, art. 3.6 condiții generale doar în ceea ce privește sintagma "…indiferent că această dată precede sau urmează pronunțarea unei eventuale hotărâri judecătorești" și "…dobânda penalizatoare va fi plătită … la o altă dată precizată de Bancă în notificarea întârzierii".

De asemenea, a constatat nulitatea absolută a clauzelor mai sus menționate și dispune înlăturarea acestora din contract.

A dispus omologarea raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză - dosar nr. x/2014, raport de expertiză ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

A obligat pârâta să restituie reclamanților suma de 10.250,81 CHF la cursul oficial BNR din data plății, încasată cu titlu de dobândă, în plus, în baza art. 21 pct. 2 - condiții speciale contract; sumă la care se va adăuga dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea obligației de plată, respingând restul pretențiilor, ca nefondate.

Totodată, a obligat pârâta să plătească reclamanților suma de 5.000 RON - cheltuieli de judecată - onorariu expert și onorariu avocat .

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta S.C. C. S.A. București, solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 466 coroborate cu cele ale art. 470 si 480 din noul C. proc. civ., admiterea apelului, cu consecința schimbării sentinței apelate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 401 din 27 octombrie 2017 a Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 14 noiembrie 2014, a admis apelul declarat de pârâta S.C. C. S.A. București

A schimbat în parte sentința atacată și, în rejudecare:

A respins ca nefondate capetele de cerere având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în condițiile speciale de creditare CSC la art. 2.1 pct. 2, art. 2.5 (prevăzute în contractul de credit HL 22503 din 22 mai 2008).

A înlăturat dispoziția de omologare a raportului de expertiză contabilă și de obligare a pârâtei la restituirea sumei de 10.250,81 CHF cu titlu de dobândă încasată în plus.

A obligat pârâta să plătească reclamanților suma de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată din fond.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurenții-reclamanți A. și B. și recurenta-pârâtă C. S.A..

Recursurile sunt inadmisibile având în vedere că pricina privește o cerere evaluabilă în bani, valoarea pretențiilor în litigiu situându-se sub pragul valoric de 1000.000 RON, respectiv 10250,81CHF, conform raportului de expertiză efectuat în cauză, aceasta reprezentând suma de 38133,0132 RON la cursul din ziua introducerii acțiunii.

Decizia Curții Constituționale nr. 369/2017 își produce efectele în procesele pornite după data de 20 iulie 2017, date fiind dispozițiile art. 27 C. proc. civ., potrivit cărora:

"Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul". În schimb, în litigiile având ca obiect cereri evaluabile în bani, pornite înainte de 20 iulie 2017, decizia instanței de apel va fi supusă recursului doar în cele în care valoarea cererii se situează peste pragul valoric de 1.000.000 RON, astfel cum prevedea art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 înainte de intervenția Curții Constituționale asupra conținutului acestei norme.

Astfel, în sistemul legislativ actual, regimul căilor de atac este determinat de legea în vigoare la data înregistrării cererii introductive de instanță, astfel încât suprimarea sau recunoașterea unei noi căi de atac, ori, după caz, modificarea condițiilor de admisibilitate, a termenului de exercitare sau acordarea unei noi căi de atac, a termenului de exercitare și a cerințelor de formă pentru exercitarea ei, sunt lipsite de efecte juridice asupra cauzelor aflate deja pe rolul instanțelor judecătorești.

Prin urmare, modificarea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) C. proc. civ., prin Decizia Curții Constituționale nr. 369/20117, publicată în M. Of. nr. 582, Partea I, din 20 iulie 2017, nu are efect asupra cererilor de chemare în judecată introduse pe rolul instanțelor judecătorești înainte de data publicării acesteia în Monitorul Oficial.

Astfel, în temeiul dispozițiilor art. 147 alin. (4) teza a II-a din Constituție, potrivit căreia "De la data publicării, deciziile (n.n. Curții Constituționale) sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor", Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 produce efecte "numai pentru viitor", nu și cu privire la situațiile juridice trecute sau aflate în curs de desfășurare.

Din prevederile textului constituțional rezultă că efectul declarării neconstituționalității unei norme juridice nu este acela al constatării inexistenței acesteia, decizia Curții Constituționale producând efecte numai pentru viitor, norma juridică declarată neconstituțională continuă să producă efecte, nefiind exclusă de la aplicare pentru situațiile juridice începute în momentul în care era în vigoare.

De altfel, prin deciziile sale (Decizia nr. 838/2009) Curtea Constituțională a arătat că efectul ex nunc al actelor instanței de contencios constituțional "constituie o aplicare a principiului neretroactivității, garanție fundamentală a drepturilor constituționale de natură a asigura securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, o premisă a respectării separației puterilor în stat, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecință, efectele deciziei Curții nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor".

Cum, în speță, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul instanței de judecată la data de 29 decembrie 2014, așadar, înainte de publicarea în M. Of. a Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, este aplicabilă regula potrivit căreia hotărârea recurată este supusă căilor de atac, în condițiile prevăzute de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, chiar dacă ulterior, pe parcursul soluționării cauzei, norma care a determinat inadmisibilitatea căii de atac este înlăturată.

În contextul înregistrării cererii de chemare în judecată anterior declarării neconstituționalității sintagmei "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" din cuprinsul art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, condițiile de admisibilitate a căilor de atac sunt fixate la momentul formulării cererii de chemare în judecată, astfel încât modificarea dispozițiilor legale, survenită pe parcursul procesului, nu este de natură să le influențeze.

În consecință, Decizia nr. 369/2017 a Curții Constituționale nu este incidentă în cauza de față, astfel că decizia recurată este supusă căilor de atac prevăzute de legea în vigoare la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în formularea de dinainte de intervenția Curții Constituționale asupra conținutului acestei norme.

Prin decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a hotărât că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017).

În considerentele acestei decizii, s-a reținut că, într-o interpretare și aplicare neretroactivă a dezlegărilor date prin Decizia Curții Constituționale nr. 369/2017, în litigiile începute înainte de data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României (20 iulie 2017), căile de atac vor fi cele prevăzute de legea în vigoare la data declanșării proceselor, respectiv, forma nemodificată a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

Ca atare, efectele deciziei de neconstituționalitate vor privi toate hotărârile judecătorești pronunțate după data publicării acesteia, însă în procesele pornite după data de 20 iulie 2017.

Față de cele menționate, din coroborarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. cu cele ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 rezultă că decizia civilă recurată nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului, având în vedere data declanșării procesului.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte va respinge recursurile, ca inadmisibile.

Respinge recursurile declarate de recurenții-reclamanți A. și B. și de recurenta-pârâtă S.C. C. S.A. BUCUREȘTI împotriva deciziei civile nr. 401 din 27 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, ca inadmisibile.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 21 septembrie 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-10-16
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4328/2018
Ședința publică din data de 16 octombrie 2018 Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: 1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focșani, sub dosarul nr. x/2015, la data de 19 februarie 2015, reclamantul A. a ch
ÎCCJ 2018-11-01
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4615/2018
70 % pe an și dobânda lunară percepută de bancă după primele 12 luni de creditare; restituirea sumelor încasate nelegal cu titlu de comision de administrare începând cu data de incheierii contractului și până la data plătii efective in cuan
ÎCCJ 2018-12-04
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5154/2018
B.. Totodată, s-a respins cererea pârâtei privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată. 3. Apelul declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1953 din 13 aprilie 2017 pronunțată de Judecătoria Botoș
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4508/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3917 din 20 mai 2016, Judecătoria Botoșani a admis acțiunea având ca obiect acțiune în constatare clauze abuzive, form
ÎCCJ 2018-10-16
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4312/2018
Ședința publică din data de 16 octombrie 2018 Din examinarea lucrărilor din dosar s-au constat următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Botoșani, secția Civilă, la 5 decembrie 2014, sub dosarul nr. x/2
Sursă