ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2626/2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2626/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub

nr. 6932/118/2010, reclamantul K.A.E. a solicitat instanței, în contradictoriu

cu pârâta SCM P. Constanța, anularea hotărârii adunării generale extraordinare

a SCM P. Constanța din data de 19 aprilie 2010 prin care a fost ales în

calitate de președinte numitul A.V.

Prin Sentința civilă nr. 902 din 28 octombrie 2010 a

Tribunalului Constanța a fost admisă acțiunea și a fost dispusă anularea

hotărârea Adunării Generale a SCM P. Constanța din data de 19 aprilie 2010, sub

aspectul punctului 6 privind alegerea numitului A.V. în funcția de președinte.

În

motivarea hotărârii, prima instanță a reținut că la data de 19 aprilie 2010 a

fost convocată adunarea generală ordinară a cooperatorilor din cadrul SCM P.

Constanța, având ca ordine de zi, printre altele, alegerea președintelui.

Potrivit

procesului-verbal al adunării, membrul cooperator A.V. a propus candidatura

doamnei S.A., propunere care a fost votată, exprimându-se un număr de 3 voturi

în favoare și 32 voturi împotriva alegerii acesteia în funcția de președinte al

cooperativei. Ulterior, în cadrul aceleiași ședințe, întrucât candidata S.A. nu

a obținut majoritate, a fost supusă la vot candidatura numitului A.V., care a

obținut unanimitatea voturilor membrilor prezenți, astfel încât, la pct. 6 al

Hotărârii nr. 1 din 19 aprilie 2010 s-a menționat, se alege în funcția de

președinte al SCM P. Constanța domnul A.V., cu 34 voturi din 34 participanți,

pentru un mandat de 4 ani începând cu data de 19 aprilie 2010 ".

S-a mai reținut că nulitatea la care se referă dispozițiile art.

25 alin. (1) din Statutul SCM P. Constanța, este una expresă, astfel încât

susținerile pârâtei în sensul că reclamantul nu a făcut dovada existenței unui

prejudiciu personal nu pot fi avute în vedere.

Prima

instanță a apreciat că, potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (2) din statutul

SCM P. Constanța, doar în lipsa depunerii unor candidaturi din partea unor

persoane ce dețin studii superioare pot fi acceptate să candideze persoane

deținând studii medii. Astfel, la data de 19 aprilie 2010, numitul A.V. nu

deținea studii superioare, iar absolvirea de către acesta, ulterior adunării

ordinare, a facultății de drept și administrație publică, s-a apreciat ca fiind

lipsită de relevanță în prezenta cauză, permițând acestuia să candideze la

funcția de președinte în condiții conforme cu statutul cooperativei doar după

momentului absolvirii.

Instanța

a constatat că, astfel cum rezultă din procesul - verbal al adunării din data

de 19 aprilie 2010, a fost depusă candidatura la funcția de președinte a

numitei S.A., care deținea studii superioare, aceasta nefiind votată de

majoritatea membrilor prezenți.

Prin urmare, s-a reținut că, în cauză, nu erau îndeplinite

condițiile art. 40 alin. (2) din statut, întrucât acestea prevedeau

posibilitatea alegerii unei persoane ce deține studii medii doar în situația

excepțională, în care nu existau candidaturi ale unor persoane cu studii

superioare universitare. Faptul că această candidatură nu a întrunit

majoritatea voturilor membrilor prezenți s-a apreciat că nu echivalează cu

lipsa candidaturii unei persoane cu studii superioare, astfel încât hotărârea

luată în cadrul ședinței din data de 19 aprilie 2010, în sensul că este

posibilă candidatura altei persoane dacă S.A. nu este aleasă în funcția de

președinte cu majoritate de voturi contravine dispozițiilor art. 40 alin. (2)

din statut.

Față

de considerentele anterior evocate, prima instanță a apreciat că hotărârea nr. 1

din 19 aprilie 2010 prin care a fost ales în funcția de președinte al SCM P.

Constanța numitul A.V. contravine dispozițiilor art. 40 alin. (1) și (2) din

statutul SCM P., motiv pentru care a admis acțiunea formulată de reclamant și a

dispus anularea hotărârea Adunării Generale a SCM P. Constanța din data de 19

aprilie 2010, sub aspectul punctului 6 privind alegerea numitului A.V. în

funcția de președinte.

Împotriva

acestei sentințe, pârâta SCM P. a declarat apel, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Prin

decizia civilă nr. 20/COM din 09 februarie 2011 a Curții de Apel Constanța -

Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal a

fost admis apelul declarat de pârâta SCM P. Constanța împotriva sentinței

civile nr. 902 din 28 octombrie 2010 a Tribunalului Constanța, a fost schimbată

în tot sentința atacată, în sensul că a fost respinsă acțiunea, ca nefondată.

Pentru

a hotărî astfel, instanța de apel a reținut în acord cu cele precizate de

instanța de fond, că potrivit art. 25 hotărârile adunării generale care

contravin statutului sau reglementărilor legale în vigoare sunt lovite de

nulitate, ceea ce înseamnă că o astfel de nulitate este una expresă, iar

vătămarea este prezumată, reclamantul nefiind ținut a face dovada unui

prejudiciu personal. Prin încălcarea statutului sau legii nu se produce un

prejudiciu personal membrilor cooperatori, ci vătămarea este a cooperativei,

astfel că ceea ce se urmărește a se proteja prin instituirea nulității

prevăzute la art. 25 din statut este interesul societar însuși, iar nu

interesul personal al membrilor cooperativei.

În

ceea ce privește încălcarea dispozițiile art. 40 alin. (1) lit. b) din Statut,

Curtea reține că, potrivit acestor dispoziții, persoana care candidează la

ocuparea funcției de președinte trebuie să aibă pregătire profesională

corespunzătoare atestată prin acte doveditoare, respectiv studii superioare

universitare și studii de management cooperatist de nivel mediu, superior sau

masterat.

S-a

constatat că la alin. (2) al art. 40 se prevede însă o excepție și anume, în

lipsă de candidaturi ale unor persoane cu studii superioare universitare, pot

fi acceptate să candideze la ocuparea funcției de președinte persoane cu studii

medii, dar care se obligă, în cazul că vor fi alese, ca în decurs de 12 luni să

urmeze un curs de pregătire în management cooperatist.

Curtea

a constatat că în ședința din data de 19 aprilie 2010 a fost propusă

candidatura d-nei S.A., persoană cu studii superioare, care a fost supusă la

vot, însă nu a întrunit cvorumul legal pentru alegerea în funcția de

președinte.

În

atare situație s-a propus o nouă candidatură în persoana d-nului A.V., care la

momentul respectiv nu avea studii superioare, dar care a fost ales cu

unanimitatea voturilor celor 34 de membri prezenți, după retragerea din sală a

numitei S.A. și a reclamantului.

Instanța

de apel a apreciat că hotărârea adunării generale respectă prevederile art. 40 alin.

(2) din Statut, fiind în situația de excepție în care nu exista o altă

candidatură a unei persoane cu studii superioare, astfel că se putea propune

candidatura unei persoane cu studii medii. Reclamantul nu a făcut dovada că a

existat vreo altă candidatură, în afara celei a d-nului A.V., candidatură care

să respecte condițiile prevăzute de art. 40 alin. (1) lit. b) din Statut, și

care a fost ignorată de către adunarea generală.

În

termen legal, împotriva acestei decizii, reclamantul K.A.E. a declarat recurs,

solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate,

respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legală și

temeinică.

În

drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În

opinia recurentului, soluția pronunțata de Curtea de Apel Constanta, este

bazată pe o interpretare greșită a dispozițiile statutare ale cooperativei

meșteșugărești.

Recurentul

susține, în esență, că norma de excepție nu putea fi aplicată de către Adunarea

Generala, câtă vreme a existat o candidatură a unei persoane cu studii

superioare.

În

Adunarea Generală din data de 19 aprilie 2010, consideră reclamantul, nu putea

fi acceptată candidatura persoanei cu studii medii, respectiv a d-nului A.V.,

împrejurare ce era prohibită de dispozițiile art. 40 alin. (1) lit. b) din

Statutul Cooperativei, atâta vreme cât exista o candidată cu studii superioare.

Recurentul

consideră că instanța de fond în mod corect a reținut împrejurarea potrivit

căreia candidatura d-nei S.A. care nu a întrunit majoritatea voturilor

membrilor prezenți nu echivalează cu lipsa candidaturii unei persoane cu studii

superioare, astfel încât, hotărârea luată în cadrul ședinței din data de 19

aprilie 2010, în sensul că este posibilă candidatura altei persoane, dacă doamna

S.A. nu este aleasă în funcția de președinte, cu majoritate de voturi,

contravine art. 40 alin. (2) din statut.

Intimata-pârâtă

„P." SCM a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea

recursului ca nefundat și cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Analizând

decizia recurată în raport de criticile formulate, în limitele controlului de

legalitate, înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru

considerentele ce urmează:

Înalta

Curte constată că deși recurenta a invocat în drept dispozițiile pct. 9 al art.

304 C. proc. civ., criticile formulate nu se circumscriu acestui motiv de

recurs, întrucât nu se referă la interpretare sau aplicarea greșită a legii,

dar acestea pot fi încadrate în dispozițiile pct. 8 al art. 304 C. proc. civ.,

întrucât vizează interpretarea greșită a prevederilor din statutul SCM P., și

în consecință, legalitatea hotărârii recurate urmează a fi analizată prin

prisma acestui motiv de recurs.

Potrivit

dispozițiilor art. 40

alin. (1)

lit.

b) din Statutul SCM P. Constanța „persoana care candidează la ocuparea funcției

de președinte trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții (.) are

pregătire profesională corespunzătoare atestată prin acte doveditoare,

respectiv studii superioare universitare și studii de management cooperatist de

nivel mediu, superior sau masterat".

Totodată,

potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (2) din statut „prin excepție, în lipsă de

candidaturi ale unor persoane cu studii superioare universitare, pot fi

acceptate să candideze la ocuparea funcției de președinte persoane cu studii

medii, care îndeplinesc celelalte condiții prevăzute la alin. (1) și care se

obligă, în cazul că vor fi alese, ca în decurs de 12 luni să urmeze un curs de

pregătire în management cooperatist".

Este

de necontestat că la data de 19 aprilie 2010, cu ocazia adunării generale a

membrilor cooperatori s-au avut în vedere prevederile art. 40 alin. (2) din

statutul care vizează excepția privind faptul că în lipsa candidaturii unor

persoane cu studii superioare universitare, pot fi acceptate să candideze la

ocuparea funcției de președinte și persoane cu studii medii.

Astfel,

cum în mod judicios a reținut și instanța de control judiciar, numita S.A.,

având studii superioare a candidat în conformitate cu dispozițiile art. 40 alin.

(1) lit. b) din statut pentru ocuparea funcției de președinte, dar faptul că

aceasta nu a întrunit majoritatea voturilor membrilor cooperatori prezenți, nu

poate echivala cu lipsa candidaturii persoanei cu studii superioare.

Este

de reținut că cele două candidaturi în discuție au fost depuse succesiv, iar

câtă vreme numita S.A., candidata cu studii superioare care îndeplinea

condițiile prevăzute de art. 40 alin. (1) lit. b) din Statut nu a întrunit

majoritatea voturilor membrilor cooperatori prezenți, adunarea generală a pus

în discuție și candidatura altor persoane care îndeplineau condițiile prevăzute

de Statut, și aplicând prevederile art. 40 alin. (2) din Statut s-au propus să

candideze pentru turul II și persoane care aveau studii medii, fiind propus

doar A.V., care a candidat singur, nemaiexistând alți candidați cu studii

superioare care să-1 excludă pe acesta de la posibilitatea de a candida.

Prin

urmare, fiind în situația în care nu a existat nicio altă candidatură a unei

persoane cu studii superioare, în mod corect s-a acceptat candidatura propusă

și votată în unanimitate, „34 de voturi din 34 de participanți", a d-nului

A.V. care deținea studii medii, hotărârea adoptată fiind în acord cu statutul

cooperativei, respectiv dispozițiile art. 40 alin. (2), criticile recurentului

sub aceste aspecte fiind total nefondate.

În

consecință, hotărârea adunării generale din 19 aprilie 2010 a fost legală și

temeinică, desfășurându-se în conformitate cu prevederile statutare și legale,

nefiind încălcat dreptul vreunei persoane care avea studii superioare de a fi

candidat la funcția de președinte, astfel cum pretinde recurentul.

Pentru

toate argumentele de fapt și de drept care preced, înalta Curte constată că

decizia recurată este la adăpost de orice critică, iar recursul reclamantului

este nefondat, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., va fi respins, menținându-se hotărârea instanței de apel, ca

legală.

Reținând culpa procesuală a recurentului, în temeiul prevederilor

art. 274 C. proc. civ., înalta Curte, va obliga recurentul-reclamant K.A.E. la

plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă SCM P.

Constanța, conform înscrisului doveditor aflat la fila 22 din dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de reclamantul K.A.E. împotriva deciziei civile nr. 20/COM

din 09 februarie 2011 a Curții de Apel Constanța - secția comercială, maritimă

și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă

recurentul-reclamant K.A.E. la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată

către intimata-pârâtă SCM P. Constanța.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 13 septembrie 2011.