ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4449/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4449/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cererii de
chemare în judecată de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 8 martie 2011
reclamantul B.C. a chemat în judecată pe pârâții Înalta Curte de Casație și
Justiție și T.D. (grefier la secția civilă și de proprietate intelectuală a
Înaltei Curți de Casație și Justiție) pentru anularea actului emis de prima
pârâtă la data de 22 februarie 2011 ca urmare a solicitării de comunicare a
deciziei civile nr. 8727 din 27 octombrie 2009, pentru a se constata refuzul
nejustificat al pârâților de a autentifica sus-amintita decizie, precum și
pentru a fi obligați aceștia la plata de despăgubiri în cuantum de 500.000 RON.
În motivarea cererii s-a
arătat că cea de-a doua pârâtă a procedat la comunicarea unei copii xerox cu mențiunea
„conform cu originalul” a deciziei civile nr. 8727/2009 încălcându-se astfel prevederile
Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, fapt care este
de natură a aduce reclamantului grave prejudicii și de a contura încălcarea prevederilor
O.U.G. nr. 137/2000 republicată privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor
de discriminare.
Apărările formulate de
pârâți prin întâmpinările depuse la dosar s-au axat în principal pe netemeinicia
acțiunii, subliniindu-se că Înalta Curte își desfășoară activitatea în baza unei
legislații specifice și că nu se poate comunica reclamantului copia deciziei civile
în discuție în condițiile Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității
notariale.
Având în vedere normele
cuprinse în Cartea I, Competența instanțelor judecătorești, Titlul I, Competența
după materie din C. proc. civ., mai exact art. 4 și din care rezultă clar că Înalta
Curte de Casație și Justiție nu judecă în primă instanță decât materiile date prin
lege în competența sa, date fiind și prevederile Legii contenciosului administrativ
[art. 10 alin. (2)], excepția de necompetență materială a Înaltei Curți, invocată
din oficiu, va fi admisă, cu consecința trimiterii cauzei spre competentă soluționare
Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal conform
art. 158 alin. (1) și (3) și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, această instanță
fiind în măsură să aprecieze dacă acțiunea de față se circumscrie sferei contenciosului
administrativ în contextul art. 1 și art. 8 alin. (1) din legea specială și, în
măsura în care se impune, să examineze fondul cererii formulate de B.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite cauza spre competentă soluționare Curții
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 septembrie
2011.