ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4420/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3177 din 8 iulie

2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C.I. în

contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.)

și a anulat în parte ordinul nr. 788/2009 completat prin ordinul nr. 799/2009

și ordinul nr. 970/2010 în ceea ce privește gradul profesional, obligând

autoritatea pârâtă să emită un nou ordin în care să rețină gradul profesional

superior începând cu data de 24 aprilie 2009, precum și să calculeze drepturile

salariale corespunzătoare noului grad profesional și să achite diferența

actualizată cu rata de inflație. Capetele de cerere privind plata de daune

morale și de dobânzi au fost respinse.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că:

Urmare a noii structuri

organizatorice a A.N.A.F. (aprobată prin ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 373/2009,

Anexa nr. 1) funcția publică de conducere de șef serviciu la Serviciul Monitorizare

Procedura insolvenței pe care o deținea reclamantul a fost supusă reorganizării,

iar urmare preavizului din 26 martie 2009 acordat reclamantului, acesta și-a exprimat

opțiunea din 3 aprilie 2009 de a-și desfășura activitatea în funcția de execuție.

Prin ordinul nr. 788/2009,

corectat cu ordinul nr. 799/2009 în privința sporului de vechime reclamantului i

s-a adus la cunoștință că începând cu 27 aprilie 2009 a fost eliberat din funcția

publică de conducere deținută și a fost numit în funcția publică de execuție de

consilier juridici clasa I grad profesional principal treapta I cu un salariu de

1456 RON și un spor de vechime de 15%.

Ambele ordine au fost

atacate cu recurs grațios ce au primit răspuns de la pârâtă conform înscrisului

înregistrat din 26 mai 2009.

Prin ordinul nr. 970/2010

reclamantul a fost încadrat în funcția publică de execuție de consilier juridic

clasa I grad profesional principal treapta I, iar contestația îndreptată împotriva

acestuia de către reclamant a fost respinsă .

Instanța a apreciat că

funcția publică de șef serviciu este echivalentă cu funcția publică de execuție

clasa I grad profesional superior și că sunt incidente dispozițiile art. 4

alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 1/2009, dispozițiile Legii nr. 330/2009 neputând

retroactiva potrivit art. 15 alin. (2) din Constituția României, având în vedere

că ordinul nr. 788/2009 a fost emis anterior intrării în vigoare a celui din urmă

act normativ menționat.

S-a mai arătat că ordinul

nr. 788/2009 a fost emis în baza ordinului nr. 373/2009 de aprobare a noii structuri

organizatorice a aparatului propriu al A.N.A.F. prin care s-a implementat restructurarea

avută în vedere de O.U.G. nr. 1/2009.

Având în vedere și lipsa

unor dovezi privind existența unui prejudiciu moral s-a considerat că admiterea

acțiunii împotriva autorității publice pârâte constituie o suficientă reparație

morală, iar cererea de acordare a dobânzilor este lipsită de temei legal.

În termen legal, împotriva

sus-menționatei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Administrare

Fiscală.

Temeiul juridic al cererii

de recurs a fost indicat ca fiind art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc.

civ., iar criticile aduse de recurentă sentinței Curții de Apel București au vizat,

în esență, greșita aplicare a legii atât în ceea ce privește admiterea cererii de

anulare a ordinului nr. 788/2009, a ordinului nr. 799/2009 și a ordinului nr. 970/2010

cu consecința obligării autorității de a emite un nou ordin în care să se rețină

pentru intimatul-reclamant gradul profesional superior începând cu data de 24 aprilie

2009, cât și în ceea ce privește obligarea de a calcula drepturile salariale corespunzătoare

noului grad profesional și de a achita diferența actualizată cu rata inflației.

În dezvoltarea motivelor

de recurs s-a arătat că nu există identitate între funcția publică de șef serviciu

care este o funcție publică de conducere [conform art. 13 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 188/1999] și funcția publică de consilier juridic clasa I grad profesional

superior care este o funcție publică de execuție [conform art. 14 alin. (1) și

art. 5 lit. a) din Legea nr. 188/1999].

Cazul intimatului-reclamant

nu intră sub incidența O.U.G. nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării

personalului din sectorul bugetar, respectiv a O.U.G. nr. 229/2008 privind măsuri

pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administrației publice, la data de 20

februarie 2009 postul de șef serviciu deținut de reclamant nefiind restructurat

deoarece termenul de restructurare este prevăzut în art. 3 din O.U.G. nr. 229/2008

ca fiind de 45 zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, respectiv

20 februarie 2009.

Începând cu 27 aprilie

2009, deci ulterior restructurării, postul de conducere deținut de intimatul-reclamant

a fost supus reorganizării prin aplicarea H.G. nr. 109/2009, a Legii nr. 188/1999

și a ordinului președintelui A.N.A.F. nr. 373/2009, iar la data emiterii ordinului

nr. 788/2009 nu erau aplicabile dispozițiile art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 1/2009

așa cum eronat, a reținut prima instanță, în condițiile în care această ordonanță

reglementează măsurile care s-au luat în cazul restructurării ce a avut loc la data

de 20 februarie 2009.

Numirea intimatului-reclamant

în funcția publică de execuție de consilier juridic clasa I gradul profesional principal

treapta I în cadrul Direcției Generale Juridice s-a realizat cu respectarea dispozițiilor

Legii nr. 188/1999 republicată [art. 54 lit. f) și g) și art. 57 alin. (5) și (6)]

având în vedere că vechimea acestuia în specialitate juridică era de 5 ani și 10

luni și că și punctul de vedere al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici a

fost acela că ocuparea unei funcții publice de execuție urmează a se realiza cu

respectarea dispozițiilor legale.

În privința ordinului

președintelui A.N.A.F. nr. 970/2010, acest act administrativ a fost emis în conformitate

cu dispozițiile Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit

din fonduri publice și ale O.U.G. nr. 1/2010.

În contextul arătat, a

apreciat recurenta că este greșită și soluția de obligare a sa la calculul drepturilor

salariale corespunzătoare noului grad profesional și la achitarea către intimat

a diferenței actualizate cu rata inflației, precizându-se că pentru anul 2009 sunt

aplicabile dispozițiile O.G. nr. 6/2007, iar pentru anul 2010 sunt aplicabile dispozițiile

Legii cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri

publice.

Totodată s-a precizat

că nu există obligația legală de acordare a stimulentelor, existând doar posibilitatea

acordării lor în condițiile legii, respectiv ținându-se seama de H.G. nr. 154/1997,

O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., ordinul Ministerului Finanțelor

Publice nr. 2210/2008 și ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2991/2008.

Prin întâmpinare, intimatul

C.I. a arătat că nu este incident în cauză motivul de nelegalitate prevăzut de

art. 304 pct. 9 C. proc. civ. așa cum a fost acesta argumentat în cauză, soluția

pronunțată de Curtea de Apel București fiind legală și temeinică.

Examinând cauza prin prisma

criticilor ce au fost subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ. și în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte

reține că recursul este nefondat și îl va respinge în consecință, având în vedere

cele ce vor fi punctate în continuare.

Situația de fapt conturată

de actele dosarului nu a comportat controverse, astfel că instanța de control judiciar

va analiza din punct de vedere al legislației aplicabile în cauză motivele pentru

care criticile aduse de recurenta-pârâtă nu pot fi primite.

Eliberarea intimatului-reclamant

din funcția publică de conducere de șef serviciu la Serviciul de monitorizare procedura

insolvenței a fost dispusă prin ordinul nr. 788/2009 emis de președintele Agenția

Națională de Administrare Fiscală care a avut la bază structura organizatorică a

aparatului propriu al A.N.A.F. prevăzută în Anexa nr. 1 la H.G. nr. 109/2009, ordinul

președintelui A.N.A.F. nr. 373/2009 de aprobare a noii structuri pe direcții generale,

direcții, servicii, birouri, compartimente, precum și a numărului total de posturi

pe aceste structuri.

Ordinul nr. 373/2009 aprobă

prin art. 1 alin. (1) structura organizatorică a aparatului propriu al A.N.A.F.

începând cu 27 martie 2009 și cu 27 aprilie 2009 conform alin. (3) al art. 1.

În lipsa unei definiții

legale a noțiunilor de „restructurare” și „reorganizare” în materia funcției publice,

în mod corect judecătorul fondului s-a raportat la definiția dată de DEX și observând

că e vorba de două noțiuni sinonime a apreciat că nu există argumente pentru a le

trata diferit din punct de vedere juridic.

În acest context, distincția

făcută de recurentă între „restructurare” și „reorganizare” nu poate fi primită,

fiind contrazisă chiar de conținutul actelor administrative examinate în speță și

neavând suport legal.

De asemenea, este corectă

și concluzia judecătorului fondului privind implementarea restructurării avute în

vedere de O.U.G. nr. 1/2009 prin ordinul nr. 373/2009, concluzie care a avut la

bază succesiunea actelor normative intervenită în restructurarea aparatului propriu

al A.N.A.F.

Incidența în cauza dedusă

judecății a dispozițiilor art. 4 alin. (1) și alin. (2) din O.U.G. nr. 1/2009 privind

unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar a fost în

mod just stabilită.

Potrivit art. 4 alin.

(1) din O.U.G. nr. 1/2009: persoanele care ocupă funcții de conducere în instituțiile

și autoritățile publice care sunt supuse restructurării vor fi trecute pe un post

vacant în cadrul structurii organizatorice aprobate potrivit legii, iar potrivit

alin. (2): în cazul în care postul vacant este inferior postului aferent funcției

de execuție a persoanei care a ocupat funcție de conducere, postul vacant va fi

transformat la acel nivel; conform alin. (3) „în situația în care în cadrul structurii

organizatorice, aprobată potrivit legii, nu există un post vacant, se transformă

postul propriu al persoanei care a ocupat funcția de conducere la nivelul funcției

de execuție avute de acesta”.

Aplicarea dispozițiilor

Legii cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri

publice (care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010) nu a fost posibilă în virtutea

principiului fundamental al neretroactivității legii civile prevăzut de Constituția

României și pentru că raporturile juridice născute în baza ordinului nr. 788/2009

sunt supuse reglementărilor în vigoare la acea dată, respectiv art. 4 alin. (2)

din O.U.G. nr. 1/2009.

Concluzia care se impune

este aceea că într-adevăr, numirea intimatului-reclamant pe funcția publică de execuție

de consilier juridic clasa I gradul profesional principal treapta I este nelegală

întrucât autoritatea publică a procedat la trecerea reclamantului pe un post vacant

conform art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2009 însă cu nerespectarea alin. (2) și

(3) din ordonanță.

Criticile care vizează

dispozițiile legale aplicabile în privința drepturilor salariale nu vor fi avute

în vedere atâta vreme cât instanța de fond nu le-a stabilit în concret, ci doar

a obligat autoritatea publică de a calcula drepturile salariale corespunzătoare

gradului profesional superior și de a achita reclamantului diferența actualizată,

urmare a anulării în parte a ordinului nr. 788/2009 corectat prin ordinul nr. 799/2009

și a ordinului nr. 970/2010, fiind evident că atât calculul cât și plata diferenței

urmând să se facă în conformitate cu legea.

Totodată, susținerile

recurentei privitoare la stimulentele ce nu pot fi acordate sunt neadecvate față

de soluția pronunțată (atât dispozitiv cât și considerente) în care nu se menționează

o astfel de obligație stabilită în sarcina pârâtei și nu în ultimul rând față de

Încheierea pronunțată de Curtea de Apel București în camera de consiliu de la 21

octombrie 2010 prin care s-a respins cererea formulată în temeiul art. 281

1

și 281

2

C. proc. civ. de lămurire/completare a dispozitivului sentinței

civile nr. 3177 din 2010 formulată de reclamant tocmai pentru acordarea retroactivă

a bonificației numită „stimulent”.

Văzând și dispozițiile

art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu

modificările și completările ulterioare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A.N.A.F. împotriva

sentinței nr. 3177 din 8 iulie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 septembrie

2011.