ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5920/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5920/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Sesizarea instanței de fond
Prin cererea înregistrată
sub nr. 6331/2/2011 la Curtea de Apel București, secția contencios administrativ
și fiscal, reclamanții SC A.F.R. SRL și A.P., în contradictoriu cu pârâtul C.N.C.,
au solicitat anularea parțială a Hotărârii nr. H1./ 20 ianuarie 2011 a pârâtei și
obligarea acesteia la emiterea unei noi hotărâri, prin care să se acorde celor doi
reclamanți sprijinul de 1.079.669 RON pentru calitate artistică, aferent filmului
„U.D.C.”; anularea Hotărârii nr. H2./ 20 ianuarie 2011 a pârâtei și obligarea acesteia
la emiterea unei hotărâri prin care să acorde reclamantei SC A.F.R. SRL sprijinul
financiar în sumă de 550.895,5 RON pentru calitatea artistică a filmului „M.”; obligarea
pârâtei la plata unei despăgubiri pentru întârziere în cuantumul dobânzii legale
calculate de la data de 20 ianuarie 2011 și până la data achitării efective a sumelor
solicitate, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
La 10 noiembrie 2011,
reclamanta SC A.F.R. SRL a solicitat și obligarea pârâtului C.N.C. la plata sumei
de 47.892,5 RON, reprezentând sprijin financiar nerambursabil acordat producătorului
filmului „M.” aferent anului 2006.
Soluția instanței de
fond
Prin sentința civilă
nr. 6826 din 17 noiembrie 2011 a Curții de Apel București a fost admisă în parte
acțiunea astfel cum a fost modificată, s-a dispus anularea Hotărârii nr. H2./ 20
ianuarie 2011 emisă de pârâtă și obligată aceasta la emiterea unei noi hotărâri
prin care să se acorde reclamantei SC A.F.R. SRL sprijin financiar pentru calitatea
artistică a filmului „M.” în cuantumul echivalent cu cuantumul maxim al sprijinului
financiar pentru succes de public acordat în anul 2007 și a fost respinsă în rest
acțiunea ca neîntemeiată.
În motivarea soluției,
instanța de fond a constatat că urmare a cererilor formulate de reclamanții A.P.
și SC A.F.R. SRL la data de 12 noiembrie 2010, înregistrate la C.N.C. sub nr.
C1., respectiv sub nr. C2., prin care s-a solicitat acordarea sprijinului financiar
pentru calitate artistică a filmului „U.D.C.”, Consiliul de Administrație al C.N.C.
a emis Hotărârea nr. H1./20 ianuarie 2011 prin care a aprobat acordarea sprijinului
financiar nerambursabil în sumă de 253.602 RON, pentru calitatea artistică a filmului
„U.D.C.” regia A.P., film selecționat la Festivalurile Internaționale de Film de
la Varșovia, Mannheim-Heildelber, Munchen, Cairo, Wurtzburg, Regensburg, Bradford,
sprijin ce îi revine producătorului filmului SC A.F.R. SRL și regizorului A.P. De
asemenea, s-a consemnat că sprijinul acordat va fi folosit pentru producția filmului
„B.”.
Totodată, prin hotărârea
nr. H2./ 20 ianuarie 2011 emisă de Consiliul de Administrație al C.N.C. s-a stabilit
că nu se poate aproba acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru calitatea
artistică a filmului „M.”, cerere formulată de reclamanta SC A.F.R. SRL la data
de 12 noiembrie 2010 și înregistrată sub nr. C3. În cuprinsul acestei hotărâri s-a
reținut că de vreme ce filmul „M.” a obținut premii și a participat la festivaluri
internaționale de film anterior apariției legii care acordă sprijinul, cererea formulată
nu se poate aproba.
În drept au fost invocate
prevederile art. 26 din O.G. nr. 39/2005 și art. 63 din Ordinul nr. 2335/2006 pentru
aprobarea Regulamentului privind concursul de selecție a proiectelor cinematografice
în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltarea de proiecte,
producție și distribuire de filme.
Din interpretarea dispozițiilor
art. 28 alin. (1) din O.G. nr. 39/2005 și art. 63 alin. (1) din Ordinul nr. 2335/2006
instanța de fond a reținut că selecționarea ori premierea la premiile Oscar ale
Academiei Europene de Film, la festivaluri internaționale acreditate de Federația
Internațională a Asociațiilor Producătorilor de Film, precum și la alte festivaluri
internaționale agreate de C.N.C., prezintă relevanță sub aspectul îndeplinirii uneia
dintre condițiile care califică un film pentru a se acorda sprijinul financiar automat
pentru calitatea artistică a filmului, această împrejurare nefiind de natură a determina
cuantumul acestui sprijin.
De asemenea, s-a observat
că art. 63 din ordinul nr. 2335/ 2006 prevede expres că sprijinul financiar automat
pentru calitatea artistică a filmului se acordă o singură dată pentru același film
selecționat sau premiat la festivalurile de categoria A, rezultând clar că și selecționarea
la mai multe festivaluri atrage plata unui singur sprijin financiar pentru calitatea
artistică a filmului. Așadar, sintagma „o singură dată” nu poate fi interpretată
decât în sensul că sprijinul financiar se acordă o dată pentru toate selecțiile/
premierile, iar nu că acesta s-ar acorda printr-o singură operațiune, pentru fiecare
an în care filmul a fost selecționat/ premiat, iar legiuitorul a înțeles să folosească
pluralul pentru festival pentru a nu exclude o serie de festivaluri care pot fi
agreate de C.N.C..
Totodată, această prevedere
reprezintă un argument în plus a modalității în care „selecționarea” trebuie interpretată,
respectiv de condiție pentru ca un film să califice producătorul și regizorul pentru
acordarea sprijinului financiar menționat.
Pe de altă parte, trebuie
văzut și scopul pentru care a fost instituit acest sprijin, respectiv încurajarea
realizatorilor și producătorilor filmelor de valoare artistică deosebită, recunoscute
ca atare pe plan internațional (conform art. 26 alin. (1) lit. b) din O.G. nr. 39/
2005), iar recunoașterea calității unui film se face chiar și prin selecționarea
la un singur festival. Prin urmare, calitatea artistică a unui film trebuie recunoscută
în egală măsură atât unui film selecționat la un singur festival, cât și unuia selecționat
la mai multe festivaluri. Cu alte cuvinte, de vreme ce calitatea artistică a unui
film a fost recunoscută prin selectarea/ premierea la un prim festival, încă din
acel moment filmul este îndeplinită una dintre condițiile obținerii sprijinului
financiar, ce se acordă o singură dată, calitatea artistică a filmului nesuferind
modificări nici într-un sens, nici în altul cu ocazia selecționării la festivalurile
următoare.
Nu în ultimul rând, a
fost avută în vedere și destinația sumelor primite cu titlu de sprijin financiar
pentru calitatea artistică a filmului, respectiv folosirea pentru a se realiza un
nou film, fiind posibil ca această condiție să fie îndeplinită la câțiva ani distanță
de momentul la care filmul de calitate artistică a întrunit condițiile de calificare.
Mai mult, dacă s-ar merge
pe interpretarea dată de reclamanți dispozițiilor legale menționate, ar rezulta
că și în situația în care un film a fost selecționat la mai multe festivaluri în
cursul aceluiași an, pentru acesta producătorul și regizorul ar trebui să beneficieze
de sprijin financiar pentru calitatea artistică a filmului pentru fiecare selecționare/
premiere de pe parcursul acelui an, împrejurare ce este evident în contradicție
cu intenția legiuitorului.
Așadar, nu se poate susține
că în situația în care un film a fost selecționat sau premiat la astfel de festivaluri
timp de mai mulți ani producătorul și regizorul acestuia ar fi îndreptățiți să primească
sprijin financiar automat pentru calitatea artistică a filmului pentru selecțiile/
premiere din fiecare an. Din contră, selecționarea/ premierea califică un film pentru
acordarea sprijinului financiar, dar numărul de selecții/premii nu influențează
cuantumul sprijinului.
Raportat de cele stabilite
anterior, precum și la împrejurarea că prin Hotărârea nr. H1./ 20 ianuarie 2011
emisă de pârâtă cererea reclamanților de acordare a sprijinului financiar pentru
calitatea artistică a filmului „U.D.C.” a fost admisă, acestora fiindu-le acordată
suma de 253.602 RON, instanța a apreciat că solicitarea reclamanților de anulare
a hotărârii menționate și obligare a pârâtei la plata sumei de 1.079.669 RON este
neîntemeiată și a fost respinsă ca atare.
În ceea ce privește hotărârea
nr. H2./ 20 ianuarie 2011 emisă de pârâtă, instanța a apreciat că acțiunea formulată
sub acest aspect este întemeiată și a fost admisă pentru următoarele motive.
Din cuprinsul dispozițiilor
legale anterior enunțate și analizate, instanța a observat că sub nicio formă acordarea
sprijinului financiar automat pentru calitatea artistică a unui film nu este condiționată
de momentul la care a avut loc premiera acestuia în România, ci de selecționarea/
premierea în cadrul unor festivaluri agreate. Or, filmul „M.” a fost selecționat
și premiat atât la festivaluri ce au fost organizate anterior apariției O.G.
nr. 39/2005 (în anii 2003-2004), cât și ulterior, respectiv în anii 2005-2007.
Prin urmare, de vreme
ce acest film a fost selecționat la festivaluri agreate de pârâtă, iar reclamanta
SC A.F.R. SRL a precizat expres în cuprinsul cererii adresate pârâtei la data de
12 noiembrie 2010 că înțelege să folosească sprijinul ce îi va fi acordat pentru
calitatea artistică a filmului „M.” în vederea producerii filmului „B.”, hotărârea
prin care a fost respinsă cererea reclamantei a fost considerată neîntemeiată.
În ceea ce privește cuantumul
acestui sprijin, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 28 alin. (2) și
(3) din O.G. nr. 39/2005, anterior expuse, precum și faptul că ultimul an în care
filmul „M.” a participat la un festival este anul 2007, astfel instanța a obligat
pârâta la emiterea unei noi hotărâri prin care să acorde reclamantei SC A.F.R.
SRL sprijin financiar pentru calitatea artistică a filmului "M." în cuantumul
echivalent cu cuantumul maxim al sprijinului financiar pentru succes de public acordat
în anul 2007.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe
au declarat recurs reclamanții SC A.F.R. SRL, A.P. și pârâtul C.N.C..
I. În recursul declarat
de reclamanții SC A.F.R. SRL și A.P. s-a criticat soluția instanței de fond ca fiind
nelegală și netemeinică.
S-a arătat că art. 63
alin. (1) din Regulament prevede acordarea sprijinului financiar pentru calitatea
artistică a filmului o singură dată pentru același film, producătorului și regizorului
acestuia, dar acesta nu a prevăzut nicio limitare a acordării sprijinului numai
la nivelul unui singur an, iar instanța de fond a limitat acordarea ajutorului la
un singur an, deși legea nu prevede o asemenea limitare.
S-a invocat și faptul
că atât art. 28 alin. (2) din O.G. nr. 39/2005, cât și art. 63 alin. (2) din Regulament
prevăd în mod expres faptul că sprijinul pentru calitatea artistică are aceleași
cuantum celei pentru succes de public, iar pe de altă parte, art. 27 din O.G.
nr. 39/2005 stabilește că sprijinul automat pentru succes de public se acordă în
doi ani consecutivi: pentru anul în care filmul a avut premiera (lit. a) și pentru
anul următor, în care filmul a reluat ca „titlu” (lit. b).
În aceste condiții, atât
timp cât sprijinul pentru calitate artistică „are același cuantum cu cel pentru
succes de public”, iar sprijinul pentru succes de public se acordă pentru doi ani
consecutivi, recurenții au considerat că sprijinul pentru calitate artistică nu
poate fi limitat la nivelul unui singur an și, de aceea, s-a solicitat să se constate
că reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de sprijinul pentru calitate artistică
pentru toți anii în care filmele au fost selecționate sau premiate la festivalurile
internaționale.
S-a solicitat admiterea
recursului, modificarea în parte a sentinței recurate, în sensul anulării parțiale
a Hotărârii nr. H1./2011 a intimatului C.N.C. și obligarea acestuia la emiterea
unei noi hotărâri prin care să se acorde celor doi reclamanți sprijinul de 1.079.669
RON pentru calitate artistică, aferent filmului „U.D.C.”, obligarea intimatului
la emiterea unei noi hotărâri prin care să acorde reclamantei sprijinul financiar
aferent tuturor anilor în care filmul „M.” a fost selecționat la festivaluri internaționale
și nu numai sprijin financiar aferent anului 2007, cum în mod greșit a dispus instanța
de fond, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
II. În recursul declarat
de pârâtul C.N.C. a fost criticată soluția instanței de fond și s-a solicitat modificarea
în parte a Sentinței civile nr. 6826/2011 și respingerea cererii de anulare a Hotărârii
Consiliului de Administrație a C.N.C. nr. H2./ 20 ianuarie 2010 formulată de SC
A.F.R. SRL și A.P., iar în subsidiar, modificarea în parte a Sentinței civile
nr. 6826/2011 și acordarea sprijinului financiar pentru calitatea artistică a filmului
„M.” către SC A.F.R. SRL în cuantumul stabilit de lege pentru anul 2010, acesta
fiind anul în care sprijinul a fost solicitat și obligarea reclamanților la plata
cheltuielilor de judecată.
În motivele de recurs
s-au invocat dispozițiile art. 26 alin. (3) din O.G. nr. 39/2005, art. 28 alin.
(2) din O.G. nr. 39/2005 și art. 63 alin. (2) din Regulamentul privind concursul
de selecție al proiectelor cinematografice aprobat prin Ordinul nr. 2335/2006 al
Ministerului Culturii și Cultelor și prin interpretarea acestor texte recurentul
a precizat că sprijinul financiar pentru calitatea artistică se acordă o singură
dată pentru același film.
Deoarece sprijinul financiar
pentru calitatea artistică a filmului se acordă numai pentru realizarea unui nou
proiect cinematografic câștigător al concursului de selecție pentru acordarea de
credite directe este evident că nu poate fi solicitat decât atunci când această
condiție este îndeplinită, chiar la câțiva ani distanță de momentul la care filmul
de bună calitate artistică realizat a întrunit condițiile de eligibilitate.
Textul de lege se referă
la „cuantumul maxim al sprijinului financiar pentru succes la public acordat pentru
anul respectiv”, astfel că C.N.C. mai poate acorda o singură altă sumă de bani al
cărei cuantum maxim este stabilit de lege.
Chiar dacă O.G. nr. 39/2005
nu interzice în mod expres interpretarea abuzivă a textului de lege, din analiza
unitară a întregului act normativ rezultă clar că la realizarea unui nou proiect
cinematografic poate fi solicitat sprijin financiar nerambursabil numai în cuantumul
maxim stabilit de lege pentru anul respectiv, avându-se în vedere normele comunitare
referitoare la ajutoare de stat.
Referitor la suma maximă
ce poate fi acordată pentru realizarea unui noi proiect cinematografic, recurentul
a criticat soluția instanței de fond care a considerat că reclamanților li se poate
acorda de două ori sprijin financiar nerambursabil pentru calitate artistică pentru
producția aceluiași nou proiect cinematografic, respectiv filmul „B.”.
Din conținutul Hotărârii
Consiliului de Administrație al C.N.C. nr. H1./ 20 ianuarie 2010 rezultă că pentru
filmul „B.” reclamanților le-a fost acordat deja sprijinul financiar solicitat pentru
calitate artistică, avându-se în vedere filmul „U.D.C.”, cuantumul fiind acordat
în maximul stabilit de lege.
Chiar dacă, în principal,
filmul „M.” este eligibil pentru acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru
calitate artistică, recurentul a arătat că pentru realizarea filmului „B.” se poate
acorda sprijin pentru calitatea artistică, dar numai pentru un singur film din carieră.
În privința anului de
referință pentru calculul sprijinului financiar pentru calitate artistică acordat
pentru realizarea unui nou proiect cinematografic a fost criticată soluția instanței
de fond pentru că a avut în vedere anul 2007, cu toate că cererea SC A.F.R. SRL
de acordare a sprijinului financiar a fost depusă în anul 2010.
Instanța de fond a respins
corect cererea de anulare a Hotărârii nr. H1./2010 când a interpretat corect prevederile
legale, dar și-a contrazis propria soluția în privința Hotărârii C.N.C. nr.
H2./ 20 ianuarie 2010.
Recurenta SC A.F.R.
SRL a solicitat admiterea probei cu înscrisuri din care ar rezulta că, chiar în
interpretarea C.N.C. „anul respectiv” înseamnă anul în care filmul a fost premiat
sau selecționat și că sprijinul pentru calitatea artistică a mai multor filme poate
fi acordat pentru producerea unui singur nou film.
Soluția instanței de
recurs
După examinarea motivelor
de recurs, a dispozițiilor legale incidente, în cauză, Înaltaa Curte va respinge
recursurile pentru următoarele considerente:
În fața instanței de fond,
reclamanții au contestat Hotărârea nr. H1./ 20 ianuarie 2011 a Consiliului de Administrație
a C.N.C. prin care a fost acordat sprijin financiar nerambursabil în sumă de 253.602
RON pentru calitatea artistică a filmului „U.D.C.” și Hotărârea nr. H2./ 20
ianuarie 2011 prin care a fost respinsă cererea de acordare a sprijinului financiar
nerambursabil pentru calitatea artistică a filmului „M.” cu motivarea că filmul
a obținut premii și a participat la festivaluri internaționale anterior apariției
legii care acordă sprijinul, respectiv O.G. nr. 39/2005.
Împotriva acestor hotărâri,
reclamanții au formulat plângere prealabilă iar prin adresa nr. 515/ 7 martie 2011
s-a apreciat că Hotărârea nr. H1./2011 a fost adoptată conform prevederilor legale,
iar cu privire la Hotărârea nr. H2./ 20 ianuarie 2011 s-a propus reanalizarea ei
în propria ședință ordinară.
Instanța de fond a respins
cererea de anulare a Hotărârii nr. H1./ 2011, dar a fost admisă cererea de anulare
a Hotărârii nr. H2./2011 și obligat pârâtul să acorde reclamantei sprijinul financiar
pentru calitatea artistică a filmului „M.” în cuantumul echivalent cu cuantumul
maxim al sprijinului financiar pentru succes de public acordat în anul 2007.
Referitor la criticile
din recursul declarat de reclamanți ce vizează respingerea acțiunii de anularea
a Hotărârii nr. H1./2011, se constată că acestea sunt nefondate.
De fapt, recurenții-reclamanți
sunt nemulțumiți de cuantumul sumei acordare (253.602 RON) pentru calitatea artistică
a filmului „U.D.C.”, ci au solicitat acordarea unei sume de 1.079.669 RON pentru
calitatea artistică a filmului respectiv.
Intimatul-pârât, ca și
instanța de fond, în mod corect au arătat că suma a fost acordată conform prevederilor
legale și nu se poate susține, așa cum arată recurenții, că prevederile legale nu
conțin nicio limitare a acordării sprijinului numai la nivelul unui singur an.
Potrivit art. 28
alin. (1) din O.G. nr. 39/2005, se acordă sprijinul financiar automat pentru calitate
artistică a filmului, producătorilor și regizorilor unui film care a fost selecționat
ori premiat la festivaluri internaționale, iar conform art. 28 alin. (2) din același
act normativ „Cuantumul acestui sprijin este echivalent cu sprijinul financiar automat
pentru succes de public ce se poate acorda în anul respectiv”.
Și art. 63 alin. (2) din
Regulamentul privind concursul de selecție a proiectelor cinematografice aprobat
prin Ordinul nr. 2335/2006 a Ministrului Culturii și Cultelor prevede „Cuantumul
acestui sprijin este echivalent cu cuantumul maxim al sprijinului financiar automat
pentru succes de public acordat în anul respectiv”.
Nu pot fi reținute susținerile
recurenților-reclamanți potrivit cărora sprijinul pentru calitate artistică nu poate
fi limitat la nivelul unui singur an, având în vedere că legea prevede expres care
este limita maximă ce poate fi acordată, iar sprijinul financiar pentru calitatea
artistică a filmului este egal cu cuantumul maxim al sprijinului financiar automat
pentru succes de public acordat în anul respectiv, indiferent de numărul de festivaluri
la care filmul a participat.
În privința criticilor
aduse soluției instanței de fond, în recursul declarat de intimatul C.N.C. ce vizează
anularea Hotărârii nr. H2./2011, se constată că și acestea sunt nefondate.
Mai întâi, că în motivele
de recurs se invocă alte argumente pentru a se dovedi că Hotărârea nr. H2./2011
este legală și temeinică decât cele avute în vedere la adoptarea acesteia.
Cererea de acordare a
sprijinului pentru calitatea artistică a filmului „M.” a fost respinsă prin Hotărârea
nr. H2./2011 cu motivarea că filmul a obținut premii și a participat la festivaluri
internaționale anterior apariției legii care acordă sprijinul, dar chiar ca urmare
a plângerii prealabile, C.N.C. a propus reanalizarea acestei hotărâri într-o proximă
ședință, dar aceasta nu s-a concretizat până la data soluționării prezentului recurs.
În motivele de recurs,
chiar recurentul-pârât a arătat că, în principiu, filmul „M.” este eligibil pentru
acordarea de sprijin pentru calitate artistică și chiar a solicitat, în subsidiar,
acordarea acestui sprijin dar în cuantumul stabilit de lege pentru anul 2010, când
sprijinul a fost solicitat.
Însă, soluția instanței
de fond prin care sprijinul pentru calitatea artistică a filmului „M.” a fost acordat
în cuantumul sprijinul pentru succes de public acordat în anul 2007, este dată cu
aplicarea corectă a dispozițiilor legale.
De altfel, recurenții-reclamanți
au depus la dosar dovezi din care rezultă că chiar C.N.C. a considerat că sintagma
„anul respectiv” înseamnă anul în care filmul a fost premiat sau selecționat (a
se vedea Hotărârea nr. H3./ 2 august 2011 a C.N.C. prin care s-a revocarea Hotărârea
nr. H4./2011 pe motiv că filmul pentru care s-a solicitat sprijin pentru calitate
artistică a participat la festivaluri în anul 2011 și va putea beneficia de sprijin
în anul 2012).
Și criticile din recurs
ce vizează imposibilitatea acordării sprijinului pentru calitatea artistică pentru
două filme în vederea realizării unui alt proiect, respectiv pentru filmul „U.D.C.”
și pentru filmul „M.” în vederea realizării filmului „B.”, sunt contrazise chiar
de practica C.N.C., depusă de recurenții-reclamanți care a acordat asemenea sprijin
pentru două filme și pentru realizarea unui alt film (a se vederea Hotărârea nr.
H5./ 6 octombrie 2011 și Hotărârea nr. H6./ 6 octombrie 2011 ale C.N.C.).
De aceea, în baza
art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, vor fi respinse
recursurile ca nefondate, având în vedere că soluția instanței de fond este legală
și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate
de reclamanta SC A.F.R. SRL și de pârâtul C.N.C. împotriva sentinței nr. 6826 din
17 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 iunie
2013.