ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5368/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea atacată cu recurs Prin Sentința civilă nr. 412 din 24 ianuarie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Ialomița precum și acțiunea formulată de reclamanta Comuna Cosâmbești prin Primar în contradictoriu cu pârâții Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Ialomița și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: Cu privire la respingerea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Ialomița care nu are personalitate juridică, instanța de fond a reținut că în materia contenciosului administrativ nu este relevantă personalitatea juridică a autorității publice definită de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, ci doar capacitatea ei de drept administrativ ce conferă autorității publice capacitatea de a sta în proces, indiferent dacă are sau nu are personalitate juridică.

Pe fondul cauzei s-a reținut că în cadrul Măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea și îmbunătățirea moștenirii rurale”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, reclamanta a depus în sesiunea iulie 2009 cererea de finanțare nr. X pentru proiectul cu titlul „Modernizare străzi locale, reabilitare și dotări cămin cultural, centru de zi pentru bătrâni, extindere și modernizare sediu pentru Primărie, conservare 2 cruci de piatră în comuna Cosâmbești, jud. Ialomița”.

După depunere, cererea a intrat în procedura de verificare, iar în urma analizării îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și selecție proiectul depus de reclamant a obținut un punctaj de 59 de puncte, fiind inclus în Lista proiectelor eligibile reportate, fapt comunicat reclamantei prin adresa nr. 5890 din 26 mai 2010. Reclamanta a formulat contestație, înregistrată la 2 iunie 2010 la Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Ialomița, pe motiv că nu a fost punctată componenta culturală din cadrul proiectului integrat pe care l-a depus, însă respectiva contestație a fost respinsă, fiind emisă în acest sens notificarea din 25 august 2010 de către Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - Direcția Selectare Contractare.

Curtea de apel a apreciat că acțiunea este neîntemeiată, actele administrative contestate de reclamantă (decizia de neselectare a proiectului pentru finanțare și decizia de respingere a contestației) fiind legale, pentru următoarele considerente: Proiectul reclamantei, la componenta culturală, prezintă două acțiuni și anume: reabilitare și dotare cămin cultural și conservare 2 cruci de piatră.

Se mai reține că pct. 10 din Criteriile de selecție se referă la proiectele care promovează investiții în scopul conservării specificului local și a moștenirii culturale (arhitectura tradițională, conservare patrimoniu material, imaterial, promovare, organizare festivaluri cu specific local, etc.) și care sunt realizate după cum urmează: de către O.N.G.-uri, unități de cult, așezăminte culturale, persoane fizice și juridice (exceptând comunele și asociațiile acestora legal constituite); de către comune, iar funcționarea obiectivului investiției este asigurată în parteneriat cu O.N.G.-uri/așezăminte culturale; de către comuna Cosâmbești.

Se precizează în Ghidul Solicitantului că punctarea acestui criteriu se va face numai dacă acest lucru este prezent și demonstrat în Studiul de fezabilitate și că se acordă punctaj, în funcție de categoria de beneficiar, numai dacă sunt prevăzute investiții directe în: renovarea, modernizarea, extinderea și/sau dotarea căminelor culturale (cu excepția căminelor culturale care au primit sau sunt în curs de finanțare prin „Programul prioritar național pentru construirea de sedii pentru așezămintele culturale”, conform Legii nr. 143/2007) centrelor culturale/centrelor pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale dacă acestea adăpostesc activitatea unui/unor ansambluri artistice recunoscute (muzică, dans, pictură, teatru, sculptură, artă manufacturieră tradițională).

Cu privire la prima acțiune inclusă în componenta culturală a proiectului, respectiv reabilitare și dotare cămin cultural, instanța de fond a reținut că documentația depusă de reclamantă în susținerea cererii de finanțare nu face dovada îndeplinirii condiției prevăzută la criteriile de selecție în scopul punctării, aceea ca respectivul cămin cultural pentru care sunt prevăzute investiții directe în modernizare și dotare să adăpostească activitatea unui/unor ansambluri artistice renumite. Mai reține instanța de fond că, într-adevăr, o condiție pentru acordarea punctajului este aceea că respectivul cămin cultural la care se referă proiectul să nu fie inclus în Programul prioritar național pentru construirea de sedii pentru așezămintele culturale, conform Legii nr. 143/2007, dar nu este singura condiție, la aceasta adăugându-se o a doua condiție care vizează adăpostirea de către căminul cultural a activității unui/unor ansambluri artistice renumite.

Atâta timp cât nu se face dovada îndeplinirii celei de a doua condiții, nu este suficientă, în opinia judecătorului fondului, pentru obținerea punctajului inaplicabilitatea disp. Legii nr. 143/2007 în privința căminului cultural a cărui modernizare și dotare se urmărește prin obținerea finanțării. Tot cu privire la prima acțiune din componenta culturală a proiectului, instanța de fond a mai reținut și că în Studiul de fezabilitate este menționată necesitatea realizării unor lucrări de modernizare cum ar fi refacerea finisajelor, refacerea învelitorii, lucrări de hidroizolație și termoizolație, îmbunătățirea dotărilor existente, fără intervenții asupra structurii de rezistență. Dar potrivit concluziilor expertizei tehnice elaborate de SC S. SRL, clădirea necesită lucrări de consolidarea la fundații și pereți, fiind prevăzute lucrări pentru îmbunătățirea structurii de rezistență.

Referitor la cea de-a doua acțiune inclusă în componenta culturală a proiectului, respectiv conservarea a 2 cruci de piatră, se constată că reclamanta susține în acțiune că evaluatorul trebuia să aibă în vedere existența acordului de parteneriat pe care l-a încheiat cu Parohia Cosâmbești, mult mai îndreptățită decât un O.N.G. să activeze în domeniul funcționării obiectivului, având profil de activitate chiar în domeniul funcționării obiectivului cultural. Curtea de apel a apreciat că respectivul acord de parteneriat nu constituie un argument în soluționarea favorabilă a acțiunii, având în vedere că pct. 10 al Criteriilor de selecție din Ghidul Solicitantului se referă la proiecte realizate de către comune, funcționarea obiectivului investiției fiind asigurată în parteneriat cu O.N.G.-uri sau așezăminte culturale, așa cum sunt definite în art. 2 alin. (1) din O.U.G.

nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale (în continuare O.U.G. nr. 118/2006). În raport de aceste prevederi legale, instanța de fond a constatat că Parohia Cosâmbești cu care reclamanta a încheiat acordul de parteneriat nu este un așezământ cultural în sensul O.U.G. nr. 118/2006, ci o unitate de cult, astfel încât nu este îndeplinită cerința prevăzută în mod expres în Ghidul Solicitantului referitoare la asigurarea obiectivului investiției în parteneriat cu O.N.G. sau un așezământ cultural.

În consecință, instanța de fond a apreciat că, în mod corect se menționează în fișa de evaluare a criteriilor de selecție pentru proiectul reclamantei că nu se acordă punctaj la criteriul S10 - proiectele care promovează investiții în scopul conservării specificului cultural și a moștenirii culturale, aprecierea reclamantei că ar fi trebuit acordat un punctaj de minim 5 puncte fiind neîntemeiată, având în vedere că prin documentația depusă în sprijinul cererii de finanțare nu face dovada respectării tuturor cerințelor impuse prin Ghidul Solicitantului. 2. Recursul declarat în cauză Împotriva Sentinței civile nr. 412 din 24 ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta Comuna Cosâmbești prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

2.1 Printr-o primă critică, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., susține recurenta că instanța de fond a motivat laconic și lapidar hotărârea pronunțată, cu nerespectarea dispozițiilor art. 261 C. proc. civ., nu a analizat toate înscrisurile depuse la dosar, nu a interpretat sistematic respectivele înscrisuri și nu a arătat în motivarea sentinței care au fost motivele pentru care au fost înlăturate anumite apărări și nu au fost analizate toate înscrisurile depuse în susținerea cererii. 2.2 Printr-o altă critică formulate recurenta susține că instanța de fond a schimbat natura și înțelesul vădit neîndoielnic al Ghidului Solicitantului și implicit al actelor contestate, fiind astfel, incident și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc.

civ. 2.3 Printr-un ultim set de critici formulate, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta susține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal, cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor juridice aplicabile în cauză. În acest sens recurenta susține că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile O.U.G. nr. 13/2006, Regulamentul nr. 1290/2005, Programul național și Ghidul Solicitantului. Astfel, se arată că interpretând greșit dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța de fond a menținut evaluarea eronată făcută de pârâtă cererii de finanțare a proiectului depus, deși aceasta era contrară elementelor de evaluare supuse publicării de pârâtă și realizată subiectiv, în funcție de criterii secrete, pentru care nu s-a asigurat transparența prin publicare.

Consideră recurenta că între evaluarea făcută de pârâtă componentei culturale a proiectului pentru care a formulat cerere de finanțare și punctajul acordat este o greșeală gravă de fapt, motiv pentru care apreciază că trebuie refăcut punctajul și obligată pârâta să evalueze obiectiv, acordând minimul de puncte prevăzut, de 5 puncte, având în vedere și evaluarea celorlalte component ale proiectului. Totodată, recurenta susține că interpretând în mod eronat Ghidul Solicitantului, instanța de fond, nu a reținut că există un acord de parteneriat cu Parohia Cosâmbești, mult mai îndreptățită decât un O.N.G. să activeze în domeniul funcționării obiectivului, având profil de activitate chiar în domeniul funcționării respectivului obiectiv cultural.

În acest sens, mai arată recurenta că, prezintă relevanță și faptul că cele două cruci propuse spre conservare din fondurile pentru care a fost cerută finanțarea sunt înscrise în Lista monumentelor istorice, aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii și cultelor nr. 2314/2004, pentru județul Ialomița. În privința investiției Reabilitare și dotare cămin cultural se susține că în mod greșit nu a fost punctată în raport de Ghidul Solicitantului, ca urmare a greșitei interpretări a respectivelor dispoziții legale ca și a probelor administrate în cauză. Totodată, recurenta mai susține și faptul că instanța de fond a evaluat incorect probatoriile și a respins în mod nejustificat cererea de efectuare a unei expertize de specialitate în cauză, care să lămurească o serie de aspect esențiale ale cauzei.

3. Soluția și considerentele instanței de control judiciar Recursul este nefondat. Înalta Curte, examinând sentința atacată, față de criticile ce i-au fost aduse, raportat la actele și lucrările dosarului dar și la prevederile legale din materia supusă examinării, incluzând art. 304 1 C. proc. civ., reține că nu subzistă în cauză motive de nelegalitate de natură a antrena modificarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, în considerarea celor în continuare arătate. 3.1. În ceea ce privește motivul prevăzut în art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Din considerentele sentinței, rezultă că judecătorul fondului a răspuns fiecăruia dintre motivele indicate de recurentă, prin argumente convingătoare, care se integrează în mod logic în contextul hotărârii, respectând cerințele art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc.

civ., astfel că este neîntemeiată susținerea recurentei vizând caracterul laconic și lapidar al hotărârii recurate. Totodată, faptul că instanța de fond, explicând judicios și detaliat situația de fapt, s-a rezumat în motivarea soluției adoptate numai la aspectele de fapt și de drept relevante, nu este de natură a afecta calitatea hotărârii recurate, judecătorul nefiind obligat a răspunde tuturor argumentelor expuse de părți sau a face trimitere la fiecare înscris depus în probațiune. În atare condiții, în mod evident nu se poate susține incidența motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., niciuna dintre ipotezele consacrate de acest text. 3.2. În ceea ce privește motivul prevăzut în art. 304 pct. 8 C. proc.

civ. Nefondate sunt și criticile vizând incidența motivului de recurs reglementat de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., câtă vreme instanța de fond nu a schimbat cu nimic nici natura și nici înțelesul actelor juridice deduse judecății, ceea ce rezultă de altfel și din expunerea rezumativă a considerentelor, de mai sus, pronunțându-se în limitele învestirii sale și raportat la obiectul acțiunii de față. Totodată, criticile referitoare la modul de interpretare a dispozițiilor cuprinse în Ghidul Solicitantului nu cad sub incidența dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ. ci a prevederilor art. 304 pct. 9 din același act normativ. 3.3. În ceea ce privește motivul prevăzut în art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, Înalta Curte nu va primi nici criticile referitoare la nelegalitatea și netemeinicia soluției pronunțate de Curtea de apel, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., constatând, că dezlegarea dată de judecătorul fondului reflectă interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale, respectiv a Ghidului Solicitantului pentru accesarea Măsurii 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoarea a moștenirii rurale (în continuare Ghidul Solicitantului), în raport cu probele cauzei.

Astfel, Înalta Curte constată că, în cauză critica de nelegalitate a actelor administrative contestate, invocată de recurentă și în fața instanței de fond, se circumscrie modalității de evaluare a Criteriului de selecție nr. 10, Proiecte care promovează investiții în scopul conservării specificului local și a moștenirii culturale (arhitectură tradițională, conservare patrimoniu material, imaterial, promovare, organizare festivaluri cu specific local etc.) (în continuare criteriul S10), în sensul nepunctării respectivului criteriu, la niciuna dintre cele două acțiuni integrate la componenta culturală a proiectului depus de recurentă, respectiv reabilitare și dotare cămin cultural și conservare două cruci de piatră, ca efect al greșitei interpretări și aplicări a prevederilor Ghidului Solicitantului.

În acest context, analizând cele două acte administrative contestate, prin prisma înscrisurilor care au stat la baza întocmirii Fișei de evaluare a criteriilor de selecție, și văzând și dispozițiile art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, Înalta Curte constată, în acord cu instanța de fond, că recurenta nu a dovedit îndeplinirea condițiile cerute cumulativ în Ghidul Solicitantului pentru punctarea criteriului S10, așa încât este pe deplin justificată nepunctarea respectivului criteriu pentru niciuna dintre cele două acțiuni ale componentei culturale.

Astfel, pentru prima acțiune reabilitare și dotare cămin cultural, în mod corect, neacordarea celor 5 puncte posibile a fost justificată atât prin prisma necorelărilor constatate în cadrul Studiului de fezabilitate depus de recurentă (nu există identitate între o acțiune de renovare și o acțiune de extindere a unei clădiri) dar și ca efect al neîndeplinirii condiției folosinței obiectivului ce face obiectul investiției în scopul adăpostirii activității unor ansambluri artistice recunoscute.

Constatând că în Ghidul Solicitantului la criteriul S10 se prevede expressis verbis că se acordă punctaj (5 puncte) numai dacă sunt prevăzute investiții directe în renovarea, modernizarea, extinderea sau dotarea căminelor culturale (ca și primă condiție) dacă acestea adăpostesc activitatea unor ansambluri artistice recunoscute, (a doua condiție) în mod corect a apreciat instanța de fond că cele două condiții trebuie îndeplinite cumulativ, așa încât vor fi respinse criticile recurentei referitoare la greșita interpretare a condițiilor impuse pentru punctarea criteriului S10.

Cum din lecturarea înscrisurilor depuse de recurentă în susținerea proiectului nu rezultă care sunt ansamblurile artistice recunoscute care urmează a-și desfășura activitatea în cadrul obiectivului supus investiției, în mod corect instanța de fond a apreciat asupra neîndeplinirii cerințelor impuse prin Ghidul Solicitantului pentru acordarea celor 5 puncte posibile în evaluarea acțiunii reabilitare și dotare cămin cultural, ca și componentă culturală a proiectului depus de recurentă, așa încât urmează a fi înlăturate și criticile formulate prin cererea de recurs pe acest aspect. Pentru cea de-a doua acțiune conservare două cruci de piatră, în mod corect instanța de fond a reținut că nepunctarea este justificată prin prisma neîndeplinirii uneia dintre condițiile prevăzute imperativ pentru acordarea celor 7 puncte posibile la criteriul de selecție S10, respectiv asigurarea funcționării obiectivului investiției în parteneriat cu un O.N.G.

sau un așezământ cultural, în sensul art. 2 din O.U.G. nr. 118/2006. Astfel, față de împrejurarea, necontestată de altfel nici de recurentă, că Ghidul Solicitantului impune expres la criteriul S10, pentru acordarea celor 7 puncte posibile, în evaluarea proiectelor realizate de către comune, condiția ca funcționarea obiectivului investiției să fie asigurat în parteneriat cu O.N.G.-uri/așezăminte culturale, în mod corect instanța de fond a apreciat că parteneriatul recurentei cu Parohia Cosâmbești, aprobat prin H.C.L.C. Cosâmbești, nr. 26/2009, nu corespunde exigențelor Ghidului Solicitantului, cum în mod greșit se susține prin cererea de recurs.

În condițiile în care, nu există identitate, din punct de vedere juridic și funcțional, între un O.N.G./așezământ cultural și o unitate de cult, indiferent de interesele sau obiectivele acesteia din urmă, faptul că recurentul a făcut dovada unui parteneriat cu Parohia Cosâmbești nu este de natură a conduce la acordarea punctajului de 7 puncte în condițiile în care Ghidul Solicitantului condiționează acordarea respectivului punctaj de calitatea de O.N.G. sau de așezământ cultural al entității cu care s-a încheiat parteneriatul, ceea ce nu poate fi reținut în cauză. Prin urmare, Înalta Curte constatând, în acord cu instanța de fond că nepunctarea criteriului de selecție S10, la niciuna din cele două acțiuni ale componentei culturale a proiectului depus de recurentă, s-a făcut cu corecta interpretare și aplicare a prevederilor Ghidului Solicitantului precum și a prevederilor H.G.

nr. 28/2008, la o situație de fapt reținută în armonie cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, va înlătura toate criticile aduse hotărârii recurate prin cererea de recurs. În fina, cum prin cererea de recurs formulată recurenta a indicat doar generic critica referitoare la greșita interpretare și aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 13/2006, Regulamentului nr. 1290/2005 precum și a Programul național, Înalta Curte nu poate efectua un control de legalitate al hotărârii recurate sub acest aspect. Toate considerentele expuse, converg către concluzia că soluția pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală, motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Comuna Cosâmbești prin Primar împotriva Sentinței civile nr. 412 din 24 ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția a-VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 mai 2013. Procesat de GGC - AS