ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5368/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5368/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 412 din 24 ianuarie

2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a

Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Ialomița precum

și acțiunea formulată de reclamanta Comuna Cosâmbești prin Primar în

contradictoriu cu pârâții Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și

Pescuit Ialomița și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, ca

neîntemeiată.

Pentru a se pronunța

astfel, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

Cu privire la

respingerea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a Oficiului

Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Ialomița care nu are

personalitate juridică, instanța de fond a reținut că în materia contenciosului

administrativ nu este relevantă personalitatea juridică a autorității publice

definită de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, ci doar

capacitatea ei de drept administrativ ce conferă autorității publice

capacitatea de a sta în proces, indiferent dacă are sau nu are personalitate

juridică.

Pe fondul cauzei s-a

reținut că în cadrul Măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea

și îmbunătățirea moștenirii rurale”, din cadrul Programului Național de

Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, reclamanta a depus în sesiunea iulie 2009

cererea de finanțare nr. X pentru proiectul cu titlul „Modernizare străzi

locale, reabilitare și dotări cămin cultural, centru de zi pentru bătrâni,

extindere și modernizare sediu pentru Primărie, conservare 2 cruci de piatră în

comuna Cosâmbești, jud. Ialomița”.

După depunere,

cererea a intrat în procedura de verificare, iar în urma analizării

îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și selecție proiectul depus de

reclamant a obținut un punctaj de 59 de puncte, fiind inclus în Lista

proiectelor eligibile reportate, fapt comunicat reclamantei prin adresa nr.

5890 din 26 mai 2010.

Reclamanta a formulat

contestație, înregistrată la 2 iunie 2010 la Oficiul Județean de Plăți pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit Ialomița, pe motiv că nu a fost punctată

componenta culturală din cadrul proiectului integrat pe care l-a depus, însă

respectiva contestație a fost respinsă, fiind emisă în acest sens notificarea

din 25 august 2010 de către Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și

Pescuit - Direcția Selectare Contractare.

Curtea de apel a

apreciat că acțiunea este neîntemeiată, actele administrative contestate de

reclamantă (decizia de neselectare a proiectului pentru finanțare și decizia de

respingere a contestației) fiind legale, pentru următoarele considerente:

Proiectul

reclamantei, la componenta culturală, prezintă două acțiuni și anume:

reabilitare și dotare cămin cultural și conservare 2 cruci de piatră.

Se mai reține că pct.

10 din Criteriile de selecție se referă la proiectele care promovează

investiții în scopul conservării specificului local și a moștenirii culturale

(arhitectura tradițională, conservare patrimoniu material, imaterial,

promovare, organizare festivaluri cu specific local, etc.) și care sunt

realizate după cum urmează: de către O.N.G.-uri, unități de cult, așezăminte

culturale, persoane fizice și juridice (exceptând comunele și asociațiile

acestora legal constituite); de către comune, iar funcționarea obiectivului

investiției este asigurată în parteneriat cu O.N.G.-uri/așezăminte culturale;

de către comuna Cosâmbești.

Se precizează în

Ghidul Solicitantului că punctarea acestui criteriu se va face numai dacă acest

lucru este prezent și demonstrat în Studiul de fezabilitate și că se acordă

punctaj, în funcție de categoria de beneficiar, numai dacă sunt prevăzute

investiții directe în: renovarea, modernizarea, extinderea și/sau dotarea

căminelor culturale (cu excepția căminelor culturale care au primit sau sunt în

curs de finanțare prin „Programul prioritar național pentru construirea de

sedii pentru așezămintele culturale”, conform Legii nr. 143/2007) centrelor

culturale/centrelor pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale dacă

acestea adăpostesc activitatea unui/unor ansambluri artistice recunoscute

(muzică, dans, pictură, teatru, sculptură, artă manufacturieră tradițională).

Cu privire la prima

acțiune inclusă în componenta culturală a proiectului, respectiv reabilitare și

dotare cămin cultural, instanța de fond a reținut că documentația depusă de

reclamantă în susținerea cererii de finanțare nu face dovada îndeplinirii

condiției prevăzută la criteriile de selecție în scopul punctării, aceea ca respectivul

cămin cultural pentru care sunt prevăzute investiții directe în modernizare și

dotare să adăpostească activitatea unui/unor ansambluri artistice renumite.

Mai reține instanța

de fond că, într-adevăr, o condiție pentru acordarea punctajului este aceea că

respectivul cămin cultural la care se referă proiectul să nu fie inclus în

Programul prioritar național pentru construirea de sedii pentru așezămintele

culturale, conform Legii nr. 143/2007, dar nu este singura condiție, la aceasta

adăugându-se o a doua condiție care vizează adăpostirea de către căminul

cultural a activității unui/unor ansambluri artistice renumite.

Atâta timp cât nu se

face dovada îndeplinirii celei de a doua condiții, nu este suficientă, în

opinia judecătorului fondului, pentru obținerea punctajului inaplicabilitatea

disp. Legii nr. 143/2007 în privința căminului cultural a cărui modernizare și

dotare se urmărește prin obținerea finanțării.

Tot cu privire la

prima acțiune din componenta culturală a proiectului, instanța de fond a mai

reținut și că în Studiul de fezabilitate este menționată necesitatea realizării

unor lucrări de modernizare cum ar fi refacerea finisajelor, refacerea

învelitorii, lucrări de hidroizolație și termoizolație, îmbunătățirea dotărilor

existente, fără intervenții asupra structurii de rezistență.

Dar potrivit

concluziilor expertizei tehnice elaborate de SC S. SRL, clădirea necesită

lucrări de consolidarea la fundații și pereți, fiind prevăzute lucrări pentru

îmbunătățirea structurii de rezistență.

Referitor la cea de-a

doua acțiune inclusă în componenta culturală a proiectului, respectiv

conservarea a 2 cruci de piatră, se constată că reclamanta susține în acțiune

că evaluatorul trebuia să aibă în vedere existența acordului de parteneriat pe

care l-a încheiat cu Parohia Cosâmbești, mult mai îndreptățită decât un O.N.G.

să activeze în domeniul funcționării obiectivului, având profil de activitate

chiar în domeniul funcționării obiectivului cultural.

Curtea de apel a

apreciat că respectivul acord de parteneriat nu constituie un argument în

soluționarea favorabilă a acțiunii, având în vedere că pct. 10 al Criteriilor

de selecție din Ghidul Solicitantului se referă la proiecte realizate de către

comune, funcționarea obiectivului investiției fiind asigurată în parteneriat cu

O.N.G.-uri sau așezăminte culturale, așa cum sunt definite în art. 2 alin. (1)

din O.U.G. nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea

activității așezămintelor culturale (în continuare O.U.G. nr. 118/2006).

În raport de aceste

prevederi legale, instanța de fond a constatat că Parohia Cosâmbești cu care

reclamanta a încheiat acordul de parteneriat nu este un așezământ cultural în

sensul O.U.G. nr. 118/2006, ci o unitate de cult, astfel încât nu este

îndeplinită cerința prevăzută în mod expres în Ghidul Solicitantului

referitoare la asigurarea obiectivului investiției în parteneriat cu O.N.G. sau

un așezământ cultural.

În consecință,

instanța de fond a apreciat că, în mod corect se menționează în fișa de

evaluare a criteriilor de selecție pentru proiectul reclamantei că nu se acordă

punctaj la criteriul S10 - proiectele care promovează investiții în scopul

conservării specificului cultural și a moștenirii culturale, aprecierea

reclamantei că ar fi trebuit acordat un punctaj de minim 5 puncte fiind

neîntemeiată, având în vedere că prin documentația depusă în sprijinul cererii

de finanțare nu face dovada respectării tuturor cerințelor impuse prin Ghidul

Solicitantului.

în cauză

Împotriva Sentinței

civile nr. 412 din 24 ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta Comuna

Cosâmbești prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

2.1 Printr-o primă

critică, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., susține

recurenta că instanța de fond a motivat laconic și lapidar hotărârea

pronunțată, cu nerespectarea dispozițiilor art. 261 C. proc. civ., nu a

analizat toate înscrisurile depuse la dosar, nu a interpretat sistematic

respectivele înscrisuri și nu a arătat în motivarea sentinței care au fost

motivele pentru care au fost înlăturate anumite apărări și nu au fost analizate

toate înscrisurile depuse în susținerea cererii.

2.2 Printr-o altă

critică formulate recurenta susține că instanța de fond a schimbat natura și

înțelesul vădit neîndoielnic al Ghidului Solicitantului și implicit al actelor

contestate, fiind astfel, incident și motivul de recurs prevăzut de art. 304

pct. 8 C. proc. civ.

2.3 Printr-un ultim

set de critici formulate, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ., recurenta susține că instanța de fond a pronunțat o

hotărâre lipsită de temei legal, cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor

juridice aplicabile în cauză.

În acest sens

recurenta susține că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile O.U.G.

nr. 13/2006, Regulamentul nr. 1290/2005, Programul național și Ghidul

Solicitantului.

Astfel, se arată că

interpretând greșit dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța de fond a

menținut evaluarea eronată făcută de pârâtă cererii de finanțare a proiectului

depus, deși aceasta era contrară elementelor de evaluare supuse publicării de

pârâtă și realizată subiectiv, în funcție de criterii secrete, pentru care nu

s-a asigurat transparența prin publicare.

Consideră recurenta

că între evaluarea făcută de pârâtă componentei culturale a proiectului pentru

care a formulat cerere de finanțare și punctajul acordat este o greșeală gravă

de fapt, motiv pentru care apreciază că trebuie refăcut punctajul și obligată

pârâta să evalueze obiectiv, acordând minimul de puncte prevăzut, de 5 puncte,

având în vedere și evaluarea celorlalte component ale proiectului.

Totodată, recurenta

susține că interpretând în mod eronat Ghidul Solicitantului, instanța de fond,

nu a reținut că există un acord de parteneriat cu Parohia Cosâmbești, mult mai

îndreptățită decât un O.N.G. să activeze în domeniul funcționării obiectivului,

având profil de activitate chiar în domeniul funcționării respectivului

obiectiv cultural.

În acest sens, mai

arată recurenta că, prezintă relevanță și faptul că cele două cruci propuse

spre conservare din fondurile pentru care a fost cerută finanțarea sunt

înscrise în Lista monumentelor istorice, aprobată prin Ordinul Ministrului

Culturii și cultelor nr. 2314/2004, pentru județul Ialomița.

În privința

investiției Reabilitare și dotare cămin cultural se susține că în mod greșit nu

a fost punctată în raport de Ghidul Solicitantului, ca urmare a greșitei

interpretări a respectivelor dispoziții legale ca și a probelor administrate în

cauză.

Totodată, recurenta

mai susține și faptul că instanța de fond a evaluat incorect probatoriile și a

respins în mod nejustificat cererea de efectuare a unei expertize de

specialitate în cauză, care să lămurească o serie de aspect esențiale ale

cauzei.

considerentele instanței de control judiciar

Recursul este

nefondat.

Înalta Curte,

examinând sentința atacată, față de criticile ce i-au fost aduse, raportat la

actele și lucrările dosarului dar și la prevederile legale din materia supusă

examinării, incluzând art. 304

1

C. proc. civ., reține că nu subzistă

în cauză motive de nelegalitate de natură a antrena modificarea hotărârii

pronunțate de instanța de fond, în considerarea celor în continuare arătate.

3.1. În ceea ce

privește motivul prevăzut în art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

Din considerentele

sentinței, rezultă că judecătorul fondului a răspuns fiecăruia dintre motivele

indicate de recurentă, prin argumente convingătoare, care se integrează în mod

logic în contextul hotărârii, respectând cerințele art. 261 alin. (1) pct. 5 C.

proc. civ., astfel că este neîntemeiată susținerea recurentei vizând caracterul

laconic și lapidar al hotărârii recurate.

Totodată, faptul că

instanța de fond, explicând judicios și detaliat situația de fapt, s-a rezumat

în motivarea soluției adoptate numai la aspectele de fapt și de drept

relevante, nu este de natură a afecta calitatea hotărârii recurate, judecătorul

nefiind obligat a răspunde tuturor argumentelor expuse de părți sau a face

trimitere la fiecare înscris depus în probațiune.

În atare condiții, în

mod evident nu se poate susține incidența motivului de nelegalitate prevăzut de

art. 304 pct. 7 C. proc. civ., niciuna dintre ipotezele consacrate de acest text.

3.2. În ceea ce

privește motivul prevăzut în art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

Nefondate sunt și

criticile vizând incidența motivului de recurs reglementat de art. 304 pct. 8

C. proc. civ., câtă vreme instanța de fond nu a schimbat cu nimic nici natura și

nici înțelesul actelor juridice deduse judecății, ceea ce rezultă de altfel și

din expunerea rezumativă a considerentelor, de mai sus, pronunțându-se în

limitele învestirii sale și raportat la obiectul acțiunii de față.

Totodată, criticile

referitoare la modul de interpretare a dispozițiilor cuprinse în Ghidul

Solicitantului nu cad sub incidența dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

ci a prevederilor art. 304 pct. 9 din același act normativ.

3.3. În ceea ce

privește motivul prevăzut în art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, Înalta Curte nu va primi

nici criticile referitoare la nelegalitatea și netemeinicia soluției pronunțate

de Curtea de apel, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

constatând, că dezlegarea dată de judecătorul fondului reflectă interpretarea

și aplicarea corectă a dispozițiilor legale, respectiv a Ghidului

Solicitantului pentru accesarea Măsurii 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,

îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și

punerea în valoarea a moștenirii rurale (în continuare Ghidul Solicitantului),

în raport cu probele cauzei.

Astfel, Înalta Curte

constată că, în cauză critica de nelegalitate a actelor administrative contestate,

invocată de recurentă și în fața instanței de fond, se circumscrie modalității

de evaluare a Criteriului de selecție nr. 10, Proiecte care promovează

investiții în scopul conservării specificului local și a moștenirii culturale

(arhitectură tradițională, conservare patrimoniu material, imaterial,

promovare, organizare festivaluri cu specific local etc.) (în continuare

criteriul S10), în sensul nepunctării respectivului criteriu, la niciuna dintre

cele două acțiuni integrate la componenta culturală a proiectului depus de

recurentă, respectiv reabilitare și dotare cămin cultural și conservare două

cruci de piatră, ca efect al greșitei interpretări și aplicări a prevederilor

Ghidului Solicitantului.

În acest context,

analizând cele două acte administrative contestate, prin prisma înscrisurilor

care au stat la baza întocmirii Fișei de evaluare a criteriilor de selecție, și

văzând și dispozițiile art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, Înalta Curte

constată, în acord cu instanța de fond, că recurenta nu a dovedit îndeplinirea

condițiile cerute cumulativ în Ghidul Solicitantului pentru punctarea

criteriului S10, așa încât este pe deplin justificată nepunctarea respectivului

criteriu pentru niciuna dintre cele două acțiuni ale componentei culturale.

Astfel, pentru prima

acțiune reabilitare și dotare cămin cultural, în mod corect, neacordarea celor

5 puncte posibile a fost justificată atât prin prisma necorelărilor constatate

în cadrul Studiului de fezabilitate depus de recurentă (nu există identitate

între o acțiune de renovare și o acțiune de extindere a unei clădiri) dar și ca

efect al neîndeplinirii condiției folosinței obiectivului ce face obiectul

investiției în scopul adăpostirii activității unor ansambluri artistice

recunoscute.

Constatând că în Ghidul

Solicitantului la criteriul S10 se prevede expressis verbis că se acordă

punctaj (5 puncte) numai dacă sunt prevăzute investiții directe în renovarea,

modernizarea, extinderea sau dotarea căminelor culturale (ca și primă condiție)

dacă acestea adăpostesc activitatea unor ansambluri artistice recunoscute, (a

doua condiție) în mod corect a apreciat instanța de fond că cele două condiții

trebuie îndeplinite cumulativ, așa încât vor fi respinse criticile recurentei

referitoare la greșita interpretare a condițiilor impuse pentru punctarea

criteriului S10.

Cum din lecturarea

înscrisurilor depuse de recurentă în susținerea proiectului nu rezultă care

sunt ansamblurile artistice recunoscute care urmează a-și desfășura activitatea

în cadrul obiectivului supus investiției, în mod corect instanța de fond a

apreciat asupra neîndeplinirii cerințelor impuse prin Ghidul Solicitantului

pentru acordarea celor 5 puncte posibile în evaluarea acțiunii reabilitare și

dotare cămin cultural, ca și componentă culturală a proiectului depus de

recurentă, așa încât urmează a fi înlăturate și criticile formulate prin

cererea de recurs pe acest aspect.

Pentru cea de-a doua

acțiune conservare două cruci de piatră, în mod corect instanța de fond a

reținut că nepunctarea este justificată prin prisma neîndeplinirii uneia dintre

condițiile prevăzute imperativ pentru acordarea celor 7 puncte posibile la

criteriul de selecție S10, respectiv asigurarea funcționării obiectivului

investiției în parteneriat cu un O.N.G. sau un așezământ cultural, în sensul

art. 2 din O.U.G. nr. 118/2006.

Astfel, față de

împrejurarea, necontestată de altfel nici de recurentă, că Ghidul

Solicitantului impune expres la criteriul S10, pentru acordarea celor 7 puncte

posibile, în evaluarea proiectelor realizate de către comune, condiția ca

funcționarea obiectivului investiției să fie asigurat în parteneriat cu

O.N.G.-uri/așezăminte culturale, în mod corect instanța de fond a apreciat că

parteneriatul recurentei cu Parohia Cosâmbești, aprobat prin H.C.L.C.

Cosâmbești, nr. 26/2009, nu corespunde exigențelor Ghidului Solicitantului, cum

în mod greșit se susține prin cererea de recurs.

În condițiile în

care, nu există identitate, din punct de vedere juridic și funcțional, între un

O.N.G./așezământ cultural și o unitate de cult, indiferent de interesele sau

obiectivele acesteia din urmă, faptul că recurentul a făcut dovada unui

parteneriat cu Parohia Cosâmbești nu este de natură a conduce la acordarea

punctajului de 7 puncte în condițiile în care Ghidul Solicitantului condiționează

acordarea respectivului punctaj de calitatea de O.N.G. sau de așezământ

cultural al entității cu care s-a încheiat parteneriatul, ceea ce nu poate fi

reținut în cauză.

Prin urmare, Înalta

Curte constatând, în acord cu instanța de fond că nepunctarea criteriului de

selecție S10, la niciuna din cele două acțiuni ale componentei culturale a

proiectului depus de recurentă, s-a făcut cu corecta interpretare și aplicare a

prevederilor Ghidului Solicitantului precum și a prevederilor H.G. nr. 28/2008,

la o situație de fapt reținută în armonie cu înscrisurile aflate la dosarul

cauzei, va înlătura toate criticile aduse hotărârii recurate prin cererea de

recurs.

În fina, cum prin

cererea de recurs formulată recurenta a indicat doar generic critica

referitoare la greșita interpretare și aplicare a prevederilor O.U.G. nr.

13/2006, Regulamentului nr. 1290/2005 precum și a Programul național, Înalta

Curte nu poate efectua un control de legalitate al hotărârii recurate sub acest

aspect.

Toate considerentele

expuse, converg către concluzia că soluția pronunțată de instanța de fond este

temeinică și legală, motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat,

potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Comuna Cosâmbești prin Primar împotriva Sentinței civile nr. 412 din 24

ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția a-VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 mai 2013.

Procesat de GGC - AS