ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.05.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5226/2013

HOTĂRÂRE
09.05.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5226/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Curții de Apel Craiova, reclamantul B.M., în contradictoriu cu pârâta Agenția

Națională de Integritate, a contestat raportul de evaluare emis cu nr. x/2011

de această autoritate publică la data de 20 iunie 2011 și comunicat la data de

27 iunie 2011.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că prin raportul de evaluare contestat s-a

reținut existența unui conflict de interese, ca urmare a dispoziției de

încadrare și a contractului de muncă al d-nei B.G., soția sa.

A susținut

reclamantul că în mod eronat s-a reținut această starea de fapt, deoarece

contractul de muncă în speță, ca act juridic bilateral, sinalagmatic și cu

titlu oneros s-a încheiat în baza organizării publice a unui concurs de

recrutare pe postul vacant din cadrul compartimentului de cultură, cu

respectarea principiilor transparenței decizionale.

Reclamantul a

precizat că ocuparea postului de referent debutant în cadrul compartimentului

de cultură s-a făcut prin concurs, iar Dispoziția de numire în funcție cu nr.

541/2006 a fost emisă în baza procesului-verbal întocmit de Comisia de

examinare, din care nu a făcut parte.

Au fost invocate

dreptul la muncă și libertatea muncii, care sunt drepturi fundamentale prevăzute

de Constituția României, ce nu pot fi îngrădite prin norme legale ordinare sau

specifice.

S-a mai arătat că

salariul pentru personalul bugetar este prevăzut în mod expres în legea

salarizării, acesta neputând fi negociat, dispoziția de numire în funcție a

primarului fiind obligatorie în virtutea prerogativelor exercitării funcție

publice și a atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 215/2001, cu modificările și

completările ulterioare, neavând vreo influență asupra drepturilor

salariatului.

1.2. Agenția Națională

de Integritate a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca

neîntemeiată.

1.3. Prin Sentința

nr. 386/2012 din 23 aprilie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal admite acțiunea formulată, instanța dispunând anularea

raportul de evaluare din 20 iunie 2011 emis de Agenția Națională de

Integritate.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Hotărârea Consiliului Local

Argetoaia nr. 6/2006 a fost aprobată suplimentarea organigramei cu un post de

referent debutant (contabil) la Căminul Cultural din satul Salcia comuna

Argetoaia începând cu data de 1 martie 2006, urmare a acestei hotărâri,

aparatul de specialitate al Primăriei Argetoaia condus de către Primarul

comunei Argetoaia, în speță reclamantul, procedând la organizarea concursului

pentru ocuparea acestui post.

A constatat instanța

fondului că din documentele depuse la dosarul cauzei a reieșit că anunțul de

participare a fost publicat la 31 mai 2006, iar la concursul ce a avut loc la

data de 14 iunie 2006 ora 10, la sediul Căminului Cultural Salcia, s-a înscris

și prezentat un singur candidat și anume B.G. - soția reclamantului - care a

fost examinată de către comisia de examinare.

În urma probelor

scrise și orale, aceasta a obținut media 9,12 fiind declarată admisă, și ca

urmare a promovării examenului prin Dispoziția primarului comunei Argetoaia nr.

541/2006 a fost încadrată în funcția de referent debutant începând cu 15 iunie

2006, dată la care a fost încheiat și contractul individual de muncă din 15

iunie 2006.

A reținut prima

instanță că pârâta, în aprecierea existenței conflictului de interese a pornit

de la o premisă falsă, respectiv aceea că actele emise de către reclamant și

anume dispoziția și contractul de muncă ar reprezenta interesul personal și

beneficiul reclamantului în cadrul conflictului de interese, în realitate

aceste acte nereprezentând decât acte de punere în executare a rezultatelor

examenului de ocupare a unui post vacant, scos la concurs și înființat prin

decizia unei alte autorități și anume Consiliul Local.

S-a apreciat că în

condițiile în care decizia de înființare a postului nu i-a aparținut

reclamantului, ci altei autorități, nu se poate reține că actele ulterioare,

care nu reprezintă decât o aducere la îndeplinire a celor dispuse de către

Consiliul Local ar constitui premisele unui conflict de interese.

Din actele dosarului

s-a mai reținut că legalitatea angajării soției reclamantului a constituit și

obiectul unei cauze penale și anume Dosarul nr. 891/P/2009 al Parchetului de pe

lângă Judecătoria Filiași, iar prin Rezoluția din 21 aprilie 2010 emisă de

Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași s-a confirmat propunerea de

neîncepere a urmăririi penale față de reclamant cercetat pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246, 215, 288 C. pen., soluția fiind

definitivă prin neexercitarea căilor de atac.

exercitată.

2.1. Împotriva

acestei soluții a formulat recurs agenția pârâtă, care a invocat dispozițiile

art. 304 pct. 8 și 9, în condițiile art. 304

1

din C. proc. civ. -

1865, susținând în esență, că instanța de fond a interpretat greșit actul

juridic dedus judecății, precum și dispozițiile legale incidente în cauză, pe

care le-a interpretat și aplicat în mod greșit.

Astfel, în

conformitate cu prevederile art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri

pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a

funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea

corupției, cu modificările și completările ulterioare: „prin conflict de

interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică

sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar

putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin

potrivit Constituției și altor acte normative".

Potrivit

dispozițiilor art. 71 din același act normativ: „principiile care stau la baza

prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și

funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei

și supremația interesului public".

Totodată conform

prevederilor art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și

completările ulterioare. „Primarii și viceprimarii, primarul general și

viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act

administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în

exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul

său ori rudele sale de gradul I”. Iar, potrivit dispozițiilor alin. (2) „Actele

administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozițiile emise cu

încălcarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate

absolută".

De asemenea, potrivit

prevederilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

„Aleșii locali au un interes într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să

anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea

prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

b) orice persoană

fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura

acestuia.

c) orice persoană

fizică sau juridică cu care dețin calitatea de asociat unic, funcția de

administrator sau de la care obțin venituri;

e) orice persoană

fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o

plată către aceștia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora”.

Or, reclamantul a

avut un interes personal în ceea ce privește angajarea soției sale, având

posibilitatea anticipării deciziei autorității, din funcția sa de conducător al

administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al

autorităților administrației publice locale,

[

conform prevederilor art. 66 alin. (1) din

Legea nr. 215/2001 în forma vigoare la acea dată - 30 iunie 2006

]

.

Totodată,

reclamantul, în calitate de primar, a încheiat și a semnat și contractul

individual de muncă din 15 iunie 2006 dintre angajator - Primăria Argetoaia și

salariat - B.G., soția sa, cu încălcarea art. 76 alin. (1) din Legea nr.

161/2003 cu modificările și completările ulterioare.

Prin emiterea

Dispoziției nr. 541/2006 de către reclamant, în calitate de primar și prin

încheierea contractului individual de muncă din 15 iunie 2006 au fost încălcate

prevederile art. 70, 71 și 76 din Legea nr. 161/2003.

În concluzie, agenția

pârâtă a solicitat admiterea recursului, desființarea soluției instanței de

fond și rejudecarea cauzei, cu consecința respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

2.2. Agenția

Națională de Integritate a depus și concluzii scrise, reluând, în esență,

argumentele recursului și susținând faptul că postul respectiv a fost înființat

de Consiliul local nu are o semnificație exoneratoare de răspundere pentru

reclamant din moment ce acesta, în funcția de primar, nu a respectat

dispozițiile art. 70, 71 și 76 din Legea nr. 161/2003, obținând în final

încadrarea soției sale în funcția de referent debutant la Căminul Cultural al

Comunei Argetoaia.

2.3. Reclamantul a

depus concluzii scrise susținând că soluția instanței de fond este legală și

temeinică, judecătorul fondului reținând în mod legal că emiterea Dispoziției

de numire nr. 541/2006 și semnarea/încheierea contractului individual de muncă

din 15 iunie 2006 au reprezentat acte de punere în executare a rezultatului

concursului promovat de soție, potrivit procesului-verbal întocmit de Comisia

de concurs.

Totodată, a mai

susținut reclamantul, actele semnate de el nu au produs niciun folos material,

așa cum cer dispozițiile legale, din moment ce drepturile salariale sunt

stabilite prin lege și nu au fost negociate, pentru a se putea afirma cu temei

că ar fi avut interes material.

În concluzie,

reclamantul-intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând

că soluția instanței de fond este legală și temeinică.

de recurs

Recursul este

întemeiat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare:

Așa cum s-a arătat și

în expunerea rezumativă prezentată la pct. 1 al acestor considerente, în cauză

este necontestat că intimatul-reclamant, în calitatea de primar al comunei

Argetoaia, județul Dolj a emis Dispoziția nr. 541/2006 privind încadrarea

soției sale, B.G. în funcția de referent debutant (contabil) în cadrul

Căminului Cultural Argetoaia și, totodată, în aceeași calitate, a încadrat și

semnat contractul individual de muncă nr. x/2006, dintre angajatorul Primăria

Argetoaia și salariatul B.G.

În esență, instanța

de fond a motivat că intimatul-reclamant nu s-a aflat în conflict de interese

și nu au fost încălcate dispozițiile art. 75 din Legea nr. 393/2004 și art. 76

alin. (1) din Legea nr. 161/2003, din moment ce acesta era obligat, potrivit

legii să aducă la îndeplinire H.C.L. nr. 6/2006, precum și procesul-verbal

încheiat la data de 14 iunie 2006 de Comisia de examinare, prin care s-a

stabilit că numita B.G. a promovat examenul organizat pentru ocuparea postului

respectiv.

Dar, prin H.C.L. nr.

6/2006, la propunerea primarului comunei Argetoaia, județul Dolj, a fost mărită

organigrama și statul de funcții cu un post de referent debutant (contabil) în

cadrul Căminului Cultural Argetoaia.

Chiar dacă din

conținutul acestei hotărâri a Consiliului Local Argetoaia nu rezultă in

terminis că postul respectiv fost înființat pentru soția primarului comunei,

faptele ulterioare probează că postul de referent debutant (contabil) în cadrul

Căminului Cultural Argetoaia - satul Salcia, a fost înființat și destinat

soției intimatului reclamant.

Potrivit art. 38

alin. (2) lit. e) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, forma

în vigoare la data respectivă, consiliul local „aprobă, la propunerea

primarului”, organigrama, statul de funcții, numărul de persoane și

regulamentul de organizare și funcționare a apărătorului propriu de

specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice din subordine.

Deci, cu alte

cuvinte, Consiliul local nu ar fi putut adopta H.C.L. nr. 6/2006 în lipsa unei

propuneri din partea primarului, singura autoritate a administrației publice

locale care are competență să facă propuneri privind statul de funcții, numărul

de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu

de specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice din subordine.

Astfel fiind,

concluzia și argumentele instanței de fond sunt lipsite de temei legal, din

moment ce intimatul-reclamant nu s-a aflat în situația de a fi nevoit să aducă

la îndeplinire o hotărâre a consiliului local și să respecte rezultatele unui

examen de ocupare a unui post de către un candidat care participase la acel

examen.

Prin emiterea

Dispoziției nr. 541/2006 privind încadrarea soției sale pe funcția de referent

debutant (contabil), intimatul-reclamant a pus în aplicare o hotărâre pe care

Comitetul Local Argetoaia o adoptase la propunerea sa, potrivit expunerii de

motive care a însoțit proiectul hotărârii pe care l-a transmis Consiliului

local.

Potrivit art. 76

alin. (1) din Legea nr. 101/2003 „Primarii și viceprimarii, primarul general și

viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act

administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în

exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul

său ori rudele sale de gradul I.”

În conformitate cu

prevederile art. 70 din aceeași lege „Prin conflict de interese se înțelege

situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică

are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența

îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit

Constituției și altor acte normative.”

Or, în cauză,

situația de fapt confirmă că postul respectiv a fost înființat prin

suplimentarea statutului de funcții, la propunerea primarului și în scopul

final al ocupării acestuia de către soția sa, interesul material urmărit de

intimatul-reclamant fiind evident.

Astfel fiind,

recursul este întemeiat, soluția instanței de fond fiind netemeinică și

nelegală, fiind adoptată ca urmare a interpretării greșite a situației de fapt,

precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză.

În concluzie,

rejudecând cauza, instanța de recurs va respinge acțiunea, actul administrativ

atacat - Raportul de evaluare nr. x/2011 al Agenției Naționale de Integritate

fiind legal și temeinic.

Admite recursul

declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 386/2012

din 23 aprilie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată.

Respinge acțiunea

formulată de B.M., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 mai 2013.

Procesat de GGC - AS

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-02-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 426/2015
C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului. 4.2 Cu privire la fondul recursului 4.2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante Înalta Curte de Casație și Justiție analizând actele dosarului în raport de dispozițiile
ÎCCJ 2016-04-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1049/2016
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ
ÎCCJ 2015-05-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2210/2015
hotărârii toate elementele care au condus la concluzia că decizia atacată este legală. Argumentele dezvoltate în cererea de recurs reiau, în esență, criticile de nelegalitate expuse de reclamantul-recurent în cererea de chemare în judecată,
ÎCCJ 2013-10-09
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6591/2013
ia în exercitarea funcției publice. (2) În cazul existenței unui conflict de interese, funcționarul public este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să-l informeze de înda
ÎCCJ 2013-03-28
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4712/2013
Instanța de fond a apreciat actul ca legal și temeinic, constatând, în esență, că reclamantul a încălcat prevederile contractuale și cele legale în materia salarizării. Astfel, s-a apreciat că au fost încălcate prevederile art. 94 alin. (2)
Sursă