ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1049/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 23 decembrie 2013, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate a formulat contestație împotriva Raportului de Evaluare nr. x din 3 decembrie 2013 întocmit de pârâtă, prin care s-a reținut încălcarea regimului juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese, în sensul că în cadrul primăriei a fost angajată soția reclamantului - B., solicitând anularea acestuia, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

Soluția instanței de fond

Prin Sentința nr. 1312 din 25 aprilie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

Recursul

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, reclamantul A. a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.

În motivarea recursului, recurentul a susținut, în esență, că prin semnarea în calitate de primar a dispoziției de numire în funcția de arhivar a doamnei B., a contractului individual de muncă a fișei postului, nu a făcut decât să pună în aplicare o hotărâre a Consiliului Local Sînmihaiu Român, hotărâre adoptată în unanimitate la propunerea secretarului unității administrativ teritoriale, ca urmare a dispozițiilor cu caracter imperativ ce au fost stabilite prin procesul-verbal întocmit în urma controlului tematic efectuat de specialiștii din cadrul Direcției Județene a Arhivelor Naționale Timiș.

Cu alte cuvinte, postul de arhivar - personal contractual în cadrul aparatului de specialitate al primarului a fost înființat ca și obligație legală prevăzută de Legea nr. 16/1996, măsura fiind propusă de către o instituție publică și Consiliul Local și nu la inițiativa primarului, iar nerespectarea acestei obligații ar fi atras aplicarea unor sancțiuni sau chiar antrenarea răspunderii penale.

A mai arătat recurentul că actele semnate nu au produs niciun folos material, din moment ce drepturile salariale sunt stabilite prin lege și nu au fost negociate, pentru a se putea afirma cu temei că ar fi existat un interes material.

De asemenea, avizarea bibliografiei pentru concurs cu mult înainte ca soția sa să aibă calitatea de candidat, nu poate constitui un conflict de interese.

Derularea procedurii judiciare în fața instanței de recurs și analiza motivelor de casare

Procedura de filtrare

Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de filtrare a recursului prevăzută de art. 493 din C. proc. civ. din 2010, iar, prin încheierea din 16 noiembrie 2015, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ. din 2010, Înalta Curte a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată pe fond la data de 8 martie 2016, termen la care, încuviințând cererea de amânare formulată de recurent pentru lipsă de apărare, instanța a dispus amânarea cauzei la data de 5 aprilie 2016.

Analiza motivelor de casare

Examinând cauza în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate de recurent, precum și de reglementările legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, prin Raportul de evaluare nr. x din 3 decembrie 2013 întocmit de Agenția Națională de Integritate, s-a reținut că în perioada iunie 2008 - iunie 2012 au fost identificate anumite elemente în sensul existenței unui conflict de interese în care s-a aflat reclamantul A., conflict reglementat de art. 76 din Legea 161/2003, generat prin semnarea în calitate de Primar al Comunei Sînmihaiu Român a următoarelor acte: contractul individual de muncă, fișa postului, dispoziția de numire în funcția de arhivar, precum și bibliografia de concurs.

Dispozițiile avute în vedere la reținerea situației de conflict de interese sunt cele ale art. 70, art. 71 și art. 76 din Legea nr. 161/2003, conform cărora:

"Art. 70. - Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.

Art. 71. - Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public.

Art. 76. - (1) Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I."

Interpretarea dată de instanță dispozițiilor respective este la adăpost de orice critică, întrucât rezultă, fără putință de tăgadă, că, prin semnarea contractului individual de muncă, fișei postului, dispoziției de numire în funcția de arhivar, recurentul-reclamant s-a plasat în ipoteza prevederilor citate de vreme ce, în exercitarea funcției de primar, a semnat încheierea unor acte juridice care au produs un folos material pentru soția sa.

Susținerile recurentului sunt lipsite de suport real, întrucât obligația ce îi incumba în virtutea art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 de a se abține de la semnarea actelor respective nu echivalează cu încălcarea prevederilor Legii nr. 215/2001, deoarece imposibilitatea sa subiectivă decurgând din necesitatea de a preîntâmpina ivirea conflictului de interese nu reprezintă o imposibilitate absolută de respectare a prevederilor menționate ori a drepturilor legale ale soției sale, fiind aplicabile, prin analogie, dispozițiile legale referitoare la situațiile de imposibilitate temporară a primarului de exercitare a atribuțiilor ce îi revin.

În cauză, situația de fapt confirmă că interesul material urmărit de intimatul-reclamant este evident. Astfel, rolul reglementării conflictului de interese este de a preveni situațiile în care funcționari publici, consilierii locali sau demnitarii ar sluji interesul personal, datorită existenței unei împrejurări care le-ar aduce acestora, rudelor, prietenilor sau asociaților lor un anumit avantaj.

Aceste situații includ și împrejurările în care existența unor obligații ale funcționarilor, aleșilor locali sau demnitarilor față de orice terț ar putea afecta imparțialitatea deciziilor sale. Așadar, importanța lor este dată de faptul că simpla lor existență reprezintă un potențial pericol de corupție.

Semnarea actelor respective reprezintă o manifestare de voință săvârșită cu intenția de a produce efecte juridice, acesta aflându-se în situația în care, datorită interesului personal de natură patrimonială, nu a îndeplinit atribuțiile ce îi revin în calitate de ales local, în conformitate cu principiile care stau la baza exercitării funcției sale publice.

Este de necontestat că soția alesului local poate avea în fapt o pregătire profesională corespunzătoare celor mai exigente cerințe, însă acesta nu poate lua decizia respectivă, deoarece are obligația de a nu participa la decizia în care interesul personal este de natură să afecteze obiectivitatea:

"ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor" legale.

Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese reglementat de Legea nr. 161/2003 reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror funcții publice sau demnități publice, legiuitorul prezumând o stare de pericol derivată din situația incompatibilitate sau de conflict de interese în care se află persoanele cărora li se aplică este reglementări. Scopul declarat al emiterii actului normativ anterior menționat l-a constituit prevenirea și combaterea folosirii abuzive a funcțiilor/demnităților publice.

Pentru existența conflictului de interese nu are nicio relevanță că soția alesului local a obținut postul de arhivar prin concurs, fiind suficient că în procesul de luare a unei decizii să intre în conflict interesul personal cu cel public, condiție care a fost îndeplinită în momentul în care reclamantul a procedat la semnarea actelor respective.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 1312 din 25 aprilie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 aprilie 2016.

Procesat de GGC - MM