ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6702/2012

Deliberând, în

condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, la

data de 4 noiembrie 2010, sub nr. 8374/101/2010, reclamanta B.Ș. a chemat în

judecată pe pârâții Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - C.N.A.D.N. din

România S.A. - DRDP Craiova, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 de pe

lângă Consiliul Local Drobeta-Turnu Severin și Consiliul Local Drobeta-Turnu

Severin, pentru ca prin hotărâre judecătorească, să se dispună modificarea

Hotărârii nr. 264 din 17 august 2010, în sensul majorării cuantumului

despăgubirilor în raport cu valoarea de circulație pentru exproprierea

suprafeței de 582 m.p., situată în municipiul Drobeta-Turnu Severin, județul

Mehedinți.

Prin Sentința civilă

nr. 185 din 31 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, s-a admis excepția

lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local Drobeta-Turnu Severin și

s-a respins acțiunea față de acest pârât.

S-a admis acțiunea

formulată de reclamantă față de pârâții Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii prin C.N.A.D.N. din România S.A. - D.R.D.P. Craiova și Comisia

pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, s-a modificat parțial Hotărârea nr.

264/2010 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, în sensul că s-a

stabilit cuantumul despăgubirilor datorate reclamantei pentru terenul

intravilan în suprafață de 582 m.p. situat în Drobeta-Turnu Severin, la suma de

14.858 euro și a fost obligat Ministerul Transporturilor prin CNADNR - DRDP

Craiova la plata acestor despăgubiri și la 1.600 RON cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a

reținut că reclamanta a fost proprietara suprafeței de 582 m.p. teren situat în

intravilanul municipiului Drobeta-Turnu Severin, ce a făcut obiectul

exproprierii pentru varianta de ocolire a municipiului, așa cum s-a stabilit

prin H.G. nr. 1009/2006, iar prin Hotărârea nr. 264/2010 emisă de Comisia

pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 de pe lângă Consiliul Local Drobeta-Turnu

Severin s-a stabilit cuantumul despăgubirilor la 9.312 euro - sumă considerată

insuficientă de către reclamantă.

S-a reținut că pentru

determinarea corectă a despăgubirilor în cauză s-a întocmit un raport de

expertiză de către trei experți, care au stabilit valoarea terenului la 14.858

euro - în raport de prețul de 25,33 euro/m.p. - cu care se vând terenurile în

unitatea administrativ-teritorială și că s-au respectat dispozițiile art. 26

din Legea nr. 33/1994.

S-a concluzionat că

acțiunea este întemeiată față de pârâții Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii prin CNADNR și D.R.D.P. Craiova și Comisia pentru Aplicarea

Legii nr. 198/2004 și s-a respins acțiunea față de Consiliul Local

Drobeta-Turnu Severin, pentru lipsa calității procesuale pasive.

Împotriva sentinței a

declarat apel pârâta C.N.A.D.N. România S.A. prin D.R.D.P. Craiova.

Tribunalul Mehedinți,

prin Decizia nr. 298 din 13 septembrie 2011, a respins apelul formulat de

pârâtul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin C.N.A.D.N. din

România S.A. - D.R.D.P. Craiova, ca nefondat.

A obligat apelantul

pârât la plata sumei de 800 RON cheltuieli de judecată, către intimata

reclamantă B.Ș.

Pentru a se pronunța

astfel, tribunalul a reținut că atât Legea nr. 198/2004 (în vigoare la data la

care s-a dispus exproprierea și s-a formulat acțiunea), prin art. 9 - cât și

Legea nr. 255/2010 - (în vigoare la data pronunțării sentinței) - prin art. 22

alin. (1) au prevăzut posibilitatea contestării cuantumului despăgubirilor

stabilite de expropriator pe cale judiciară.

În privința

procedurii de urmat și a modalității de stabilire pe această cale a

despăgubirilor datorate expropriatului - cele două legi speciale fac trimitere

la dispozițiile art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994 - legea cadru privind

exproprierea pentru utilitate publică.

În cauză, expertiza a

fost efectuată cu respectarea art. 25, de către comisia de experți prevăzută de

lege, pârâtele desemnând pe expertul C.V. în acest sens, care a semnat raportul

întocmit în cauză, prin care s-a stabilit valoarea despăgubirilor în sumă de

14.858 euro.

Art. 26 din Legea nr.

33/1994 prevede că despăgubirile se compun din valoarea reală a imobilului și

din prejudiciul cauzat proprietarului, iar la calcularea cuantumului experții

și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele

de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii

raportului de expertiză, precum și daunele aduse proprietarului.

Prin urmare, la

stabilirea despăgubirilor se are în vedere valoarea de piață a terenului de la

data expertizei judiciare, și nu prețul de piață de la data începerii

procedurii exproprierii (cum eronat susține apelanta) și nici valorile

estimative utilizate de Camera Notarilor Publici.

Din cuprinsul

raportului de expertiză întocmit și semnat de cei trei experți, a rezultat că

la stabilirea despăgubirilor s-au avut în vedere prețurile de vânzare a

terenurilor din zona în care se află terenul expropriat.

La data de 14

decembrie 2011, C.N.A.D.N. din România S.A., prin D.R.D.P. Craiova, a formulat

contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 298 din 13 septembrie 2011, pronunțată

de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. 10564/101/2010, întemeiată pe

dispozițiile art. 317 - 321 C. proc. civ.

Prin Decizia civilă

nr. 6 din 1 februarie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins

contestația în anulare astfel formulată, ca neîntemeiată.

La pronunțarea

acestei decizii, Curtea a reținut următoarele considerente:

Contestatoarea a

invocat ca temei juridic al contestației în anulare dispozițiile art. 317 alin.

(1) pct. 2 C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu contestație în anulare, când hotărârea a fost dată de judecători cu

încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Acest motiv al

contestației în anulare de drept comun (necompetența absolută a instanței)

vizează situația în care hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea

dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, deci a competenței

generale, a competenței materiale și a competenței teritoriale exclusive.

Contestatorul a

invocat că prin Decizia nr. 298 din 13 septembrie 2011, a cărei anulare se

solicită, instanța de apel a pronunțat în mod eronat o decizie irevocabilă,

întrucât trebuia ca decizia pronunțată în apel să fie prevăzură cu calea de

atac a recursului, și a interpretat dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 2 C.

proc. civ., în sensul că în prezenta speță au fost încălcate dispozițiile de

ordine publică privind competența instanței.

Această interpretare

a contestatorului este eronată, întrucât calea de atac este prevăzută de lege

și nu de instanța de judecată, iar menționarea eronată din cuprinsul deciziei

contestate a caracterului irevocabil al deciziei nu lipsește părțile de calea

de atac prevăzută de lege pentru acea acțiune, respectiv de calea de atac a

recursului.

Se constată, astfel,

că în speță nu este vorba de încălcarea de către instanța de apel a

dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, astfel încât, în baza

art. 317 și 320 C. proc. civ., a fost respinsă contestația în anulare.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs pârâtul Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii, prin C.N.A.D.N. din România S.A. - D.R.D.P. Craiova.

Prin motivele de

recurs se invocă următoarele aspecte:

Instanța s-a

pronunțat în Dosarul nr. 10564/101/2010, în apel, printr-o decizie irevocabilă,

deși trebuia să pronunțe o decizie definitivă, cu recurs.

Obiectul cererii

acestui dosar îl reprezintă exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Față de obiectul

acestei cereri, căile procedurale, așa cum este bine reținut în practica

judecătorească, sunt fond, apel și recurs.

Prin pronunțarea în

apel a unei decizii irevocabile, Curtea de Apel Craiova a îngrădit, practic,

dreptul pârâtului de a mai formula o apărare în acest dosar, în sensul că a dat

posibilitatea reclamantei de a pune în executare o hotărâre irevocabilă.

Această hotărâre

irevocabilă urma să fie pronunțată abia în urma judecării recursului de către

Înalta Curte de Casație și Justiție.

Este de observat

ușurința cu care Curtea de Apel Craiova a înțeles să soluționeze o asemenea

cauză, considerând că deși eronat în cuprinsul Deciziei civile nr. 298 din 13

septembrie 2011 s-a strecurat caracterul irevocabil al deciziei, vina ar reveni

C.N.A.D.N.R. prin D.R.D.P. Craiova.

Ca urmare, instanța a

dat o decizie cu încălcarea art. 304 pct. 9 C. proc. civ., "când hotărârea

pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau

aplicarea greșită a legii", deoarece a pronunțat o hotărâre irevocabilă.

La termenul de

judecată din data de 1 noiembrie 2012, în ședință publică, Înalta Curte, din

oficiu, a invocat excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor

formulate în motivele de nelegalitate, expres și limitativ prevăzute de

dispozițiile art. 304 C. proc. civ., în raport de dispozițiile art. 306 alin.

(3) C. proc. civ.

Înalta Curte a

constatat că recursul de față este nul, pentru considerentele ce succed:

Potrivit

dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de

recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care

se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Conform art. 306

alin. (1) din același cod, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul

legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu

de instanța de recurs.

De asemenea, potrivit

art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu

atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea

lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.

În cauză, recurentul

pârât a invocat art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar dezvoltarea criticilor

formulate prin motivele de recurs vizează aspecte străine de considerentele

deciziei recurate.

Înalta Curte

apreciază că susținerile recurentului pârât nu constituie veritabile critici

ale argumentelor prezentate de instanță în susținerea soluției pronunțate, de

respingere a contestației în anulare pentru neîndeplinirea condițiilor

prevăzute de dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reținând că

în prezenta speță nu au fost încălcate de către instanța de apel dispozițiile

de ordine publică privitoare la competența instanței.

Motivarea recursului,

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre nelegală.

Pentru a conduce la

modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textului de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

În acest sens,

trebuie menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a

învedera nelegalitatea hotărârii.

Întrucât, recurentul

pârât în cauză nu a formulat critici care să permită încadrarea lor, nici din

oficiu, într-unul din cazurile expres și limitativ reglementate de art. 304 C.

proc. civ., rezumându-se la expunerea unor succesiuni afirmații, pe care nu

le-a structurat și dovedit din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanța

pe care acestea o prezintă pentru cazurile limitativ prevăzute de lege - care

permit analiza în calea de atac a recursului a hotărârii pronunțate, se aplică

sancțiunea nulității recursului, conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ.,

raportat la art. 302 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

În consecință, văzând

că în speță nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs în dispozițiile

art. 304 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, Înalta

Curte urmează să constate nulitatea recursului în condițiile art. 306 alin. (3)

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de pârâtul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin

C.N.A.D.N. din România S.A. - D.R.D.P. Craiova împotriva Deciziei civile nr. 6

din 1 februarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - CL