ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 132/2018

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2018

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a Comercială sub nr. x/1999 la 07.07.1999, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele S.C. B. S.R.L., C. S.A. - Sucursala Argeș și S.C. D. S.R.L. pentru a fi obligate să-i plătească, în solidar, 815.998.400 RON cu titlu de daune și o dobândă de 40 % pe an calculată la această sumă începând cu data introducerii acțiunii și până la achitarea debitului.

La data de 17.09.1999, reclamanta, în temeiul art. 132 alin. (1) C. proc. civ., și-a completat cererea de chemare în judecată, în sensul obligării pârâtelor si la plata sumei de 4.884.864.640 RON, cu titlu de daune, ce reprezintă suma echivalentă penalităților datorate furnizorului extern pentru neplata la termen a prețului mărfii determinată de conduita pârâtelor cu dobânda calculată până la achitarea debitului, de 40% pe an.

Prin sentința nr. 7514/17.11.2000, Tribunalul București, secția a VI-a Comercială a respins acțiunea completată, ca neîntemeiată.

Apelurile formulate împotriva acestei sentințe de către reclamantă și pârâta C. S.A. - Sucursala Argeș au fost respinse ca nefondate prin decizia nr. 339/2.03.2001 a Curții de Apel București, secția a VI-a Comercială.

Prin decizia nr. 4705/13.07.2001, Curtea Supremă de Justiție, secția Comercială a admis recursul declarat de reclamantă, a casat decizia nr. 339/2.03.2001 a Curții de Apel București, secția a VI-a Comercială și sentința nr. 7514/17.11.2000 a Tribunalului București, secția a VI-a Comercială si a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe în vederea stabilirii cuantumului prejudiciului.

Urmare deciziei de casare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București sectia a VI-a Comercială, sub nr. x/2002.

La data de 11 aprilie 2002, pârâta S.C. C. S.A. - Sucursala Argeș a precizat că si-a schimbat denumirea în E. S.A. - Sucursala Argeș.

Prin cererea depusă la data de 23.04.2001 reclamanta a renunțat la judecata în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.R.L. și S.C. D. S.R.L., continuând judecata cu pârâta C. Raiffeisen SA- Sucursala Argeș.

Urmare efectuării unei expertize contabile, reclamanta și-a majorat pretențiile la suma "totală" de 5.809.461.779 RON (compusă din diferența de curs valutar de la pronunțarea sentinței 1680/1997 și data executării acesteia 1.03.1999, de 1.691.800.000 RON, actualizate cu dobânda bancară de 35% pe an până la 31.09.2002) și la suma de 4.152.500.937 reprezentând penalizări de întârziere pe perioada 1.04.1997- 1.03.1999, actualizate cu dobânda bancară de 35 % pe an până la 31 septembrie 2002.

Prin sentința nr. 5861/24.04.2003 Tribunalul București, secția a VI-a Comercială a admis în parte cererea reclamantei, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 765.600.000 RON diferență de curs valutar, 1.557.900.600 RON dobândă, 1.309.000.000 RON penalități, 1.656.000.000 RON dobândă, 313.801.138 cheltuieli de judecată și a luat act de renunțarea la judecată față de celelalte două pârâte.

Sentința a fost atacată cu recurs de ambele părți și a fost executată anterior soluționării recursurilor.

Prin decizia comercială nr. 1994/19.12.2003 Curtea de Apel București, secția a VI-a Comercială a admis recursurile, a casat sentința nr. 5861/2003 si a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe pentru a se conforma dispozițiilor și dezlegărilor în drept date de Curtea Supremă de Justiție prin decizia nr. 4705/2001.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a comercială sub nr. x/2004.

La data de 10 noiembrie 2004, F. S.A. a solicitat întoarcerea executării sentinței civile nr. 5861/2003 și plata de către reclamantă a sumei de 5.658.301.738 RON.

Prin sentința comercială nr. 2726/08.06.2005 Tribunalul București, secția a VI-a Comercială a admis în parte cererea, a obligat pârâta să plătească reclamantei 731.579.100 RON ce se vor reactualiza de la 17.04 1997 până la plata efectivă cu indicele de inflație corespunzător perioadei respective, a respins cererile reclamantei privind plata de despăgubiri pentru penalitățile contractuale datorate furnizorului extern și plata de dobânzi pentru diferența de curs valutar al dolarului SUA în care s-a făcut plata prețului către furnizorul extern, a dispus întoarcerea executării sentinței nr. 5861/2003 a Tribunalului Bucuresti - sectia a-VI-a Comercială și a obligat reclamanta să restituie pârâtei suma de 5.658.301.738 RON. A obligat pârâta să plătească reclamantei 164.000.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apeluri ambele părți.

Prin încheierea de ședință din 14.11.2006 Curtea, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a dispus suspendarea judecării cauzei pâna la soluționarea dosarului penal nr. x/2001 al DGPMB - Serviciul Cercetări penale.

Prin încheierea de ședință din 4.06.2013, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Curtea a dispus suspendarea judecării cauzei, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. x/2012 a Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

La data de 16.06.2015 Curtea a dispus repunerea cauzei pe rol față de soluționarea irevocabilă a dosarului nr. x/2012

La data de 17.11.2015 apelanta-pârâtă a formulat cerere de înscriere în fals cu privire la următoarele înscrisuri: a) Factura nr. x din 21.07.1993, b) Factura nr. x din 21.07.1993, c) Factura nr. x din 29.07.1993, d) Contractul x din 02.04.1993, e) Factura nr. x din 06.04.1993, f) Contractul x din 02.04.1993, g) Factura nr. x din 06.04.1993, h) Contractul x din 20.05.1993, i) Factura nr. x din 25.05.1993, j) Contractul x din 01.06.1993, k) Factura nr. x din 25.05.1993, l) Minuta din 16.09.1993 si Minuta din 23.09.1993, încheiate intre S.C. A. S.R.L. si S.C. G. S.R.L.

Tribunalul București la data de 16.11.2012 a scos cauza de pe rol si a trimis-o spre soluționare secției a VI - a Civila, pe rolul căreia a fost înregistrată sub nr. x/2012.

Prin încheierea din 28.01.2013 Tribunalul București, secția a VI-a Civila a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 155

1

C. proc. civ., având in vedere ca reclamantele Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București și F. S.A. nu si-au îndeplinit obligația de a evalua in RON valoarea fiecărui înscris a cărui anulare o solicita.

Prin sentința civilă nr. 4722 din 6.10.2014, Tribunalul București, secția a VI - a Civila a admis excepția perimării și a constatat perimată cererea de chemare în judecată.

Soluția a ramas definitiva prin respingerea recursului ca nefondat prin decizia civilă nr. 303/24.04.2015 pronunțata de Curtea de Apel București, secția a V-a Civila.

Curtea de Apel București, secția a VI-a Civilă, prin decizia civilă nr. 2021 din 29 noiembrie 2016 a respins cererea de înscriere în fals, ca neîntemeiată; a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-reclamantă S.C. A. S.A., împotriva sentinței comerciale nr. 2726 din data de 08.06.2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a Comercială în dosarul nr. x/2004; a admis apelul formulat de apelanta-pârâtă F. S.A., în nume propriu și în numele Sucursalei Argeș a F. S.A., împotriva sentinței comerciale nr. 2726 din data de 08.06.2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a Comercială în dosarul nr. x/2004; a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că, a respins acțiunea completată, ca neîntemeiată; a menținut dispozițiile sentinței referitoare la întoarcerea executării sentinței nr. 5861/2003 a Tribunalului București, secția a VI-a Comercială.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. și pârâta S.C. F. S.A. Sucursala Argeș.

Recursul formulat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L., a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii apelului declarat de reclamantă împotriva sentinței nr. 2726 din 08 iunie 2005, pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a Comercială și pe cale de consecință obligarea pârâtei la plata sumei de 1.392.945,29 RON reprezentând prejudiciu, respingerea apelului pârâtei ca nefondat.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă F. S.A. a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, în sensul schimbării în parte a deciziei recurată în sensul admiterii cererii de înscriere în fals și al înlăturării respectivelor înscrisuri, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 și 20 (1-3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare netimbrării cererii de recurs formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., având în vedere că invocarea acesteia primează înaintea oricărei alte cereri și invocării altor excepții, formulate în fața instanțelor de judecată, și a reținut:

Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că recurentei-reclamante i-a fost adusă la cunoștință obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 146/1997, astfel cum rezultă din citația emisă pentru termenul de judecată de la 26 octombrie 2017, existentă la dosar recurs.

Prin înscrisul depus la dosar la 25 octombrie 2017, recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L., a formulat cerere de reducere sau eșalonare a plății taxei judiciare de timbru, în temeiul dispozițiilor art. 90 alin. (4) C. proc. civ. și O.G. nr. 51/2008, cerere respinsă prin încheierea din 16 noiembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a Civilă.

Având în vedere acest cadru procesual, Înalta Curte reține următoarele:

Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești [...] sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Potrivit art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau ca insuficient timbrată.

Dispozițiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru statuează: Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din: taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabila în bani, soluționată de prima instanța.

Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Neîndeplinirea obligației de plata până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Constatând că recurenta-reclamantă, deși legal citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru, nu a îndeplinit obligația de plata până la termenul stabilit, având în vedere respingerea cererii privind acordarea de facilități fiscale de la plata acesteia, Înalta Curte urmează să aplice sancțiunea anulării recursului în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 coroborat cu art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, modificată privind taxele judiciare de timbru și să anuleze ca netimbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 2021 din 29 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentele-pârâte F. S.A. Sucursala Argeș și F. S.A., Înalta Curte îl va respinge ca lipsit de interes pentru următoarele considerente:

În ce privește cererea de recurs formulată de recurentele-pârâte F. S.A. Sucursala Argeș și F. S.A., Înalta Curte observă că prin decizia atacată cu recurs a fost admis apelul declarat de pârâte, fiind schimbată în parte sentința atacată cu apel, în sensul respingerii acțiunii completată, ca neîntemeiată.

Prin recursul declarat împotriva deciziei pronunțată în apel, recurentele-pârâte au solicitat admiterea acestuia și schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de înscriere în fals și al înlăturării respectivelor înscrisuri, cu consecința respingerii ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

Recurentele-pârâte au precizat prin cererea de recurs că interesul în formularea prezentului recurs împotriva soluției instanței cu privire la cererea de înscriere în fals subzistă numai în contextul în care soluția pe fond urmează să fie contestată de către reclamantă, situație în care nu înțelege să mai stăruie în soluționarea acestuia.

Înalta Curte reține că raportat la soluția pronunțată prin decizia nr. 2021/2016 pronunțată de Curtea de Apel București, exercitarea recursului care să tindă la schimbarea hotărârii instanței de apel, ar fi admisibil doar în condițiile art. 491 C. proc. civ., însă prezenta pricină se supune dispozițiilor C. proc. civ. de la 1865, aceste dispoziții nefiind incidente în cauză.

În situația admiterii în tot a apelului și respingerii cererii de chemare în judecată, criticile referitoare la admiterea cererii de înscriere în fals sunt lipsite de interes.

Mai mult, acestea sunt lipsite și de efect, în condițiile în care recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. a fost anulat ca netimbrat, iar criticile care au vizat fondul cauzei nu au fost analizate.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentele-pârâte F. S.A. SUCURSALA ARGEȘ și F. S.A. împotriva deciziei civile nr. 2021 din 29 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 2021 din 29 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Respinge recursul declarat de recurentele-pârâte F. S.A. SUCURSALA ARGEȘ și F. S.A. împotriva deciziei civile nr. 2021 din 29 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă ca lipsit de interes.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2018.