ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 43/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 43/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului

penal de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 206/ P din 4

octombrie 2011 a Tribunalului Bihor s-au hotărât următoarele:

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) și art. 10 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului S.I.M.,

pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în tara de droguri de mare risc,

fără drept, prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 88 C.

pen., s-a constatat că în perioada 12 ianuarie 2008 orele 16:35 până la 14

martie  2008 inclusiv, inculpatul a fost reținut și arestat preventiv.

În baza art. 118 lit.

f) C. pen., art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, s-a dispus

confiscarea specială a corpurilor delicte - cantitatea de 37 comprimate care

conțin methylenedioxymetamfetamine și 11,0 grame pulbere care conține

methylenedioxymetamfetamine - ridicate de la inculpatul S.I.M. și depuse la Camera de corpuri delicte, cantitățile urmând a fi distruse cu respectarea prevederilor art. 18

alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată.

S-a admis cererea

inculpatului S.I.M. și, în baza art. 168 C. proc. pen. s-a dispus ridicarea

sechestrului asigurator privind autoturismul marca V.

S-a dispus

restituirea către inculpat a autoturismului.

În baza art. 192 pct.

3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în favoarea statului.

Din probatoriul

administrat în cursul urmăririi penale, coroborat cu probatoriul administrat în

cursul cercetării judecătorești: declarațiile martorilor, declarațiile

inculpatului, declarațiile făptuitorilor, denunțuri, raportul de constatare

toxicologică privind pe inculpat, raportul de constatare tehnico-științifică -

poligraf, celelalte înscrisuri prezentate, instanța de fond a reținut în fapt

următoarele:

Prin Rechizitoriul

Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și

Terorism - Serviciul Teritorial Oradea (DIICOT - STO) întocmit în Dosar nr. 1/D/P/2008

și înregistrat la această instanță la data de 25 noiembrie 2008, s-a dispus

trimiterea în judecată a inculpatului S.I.M. pentru săvârșirea infracțiunii de

introducere în tara de droguri de mare risc, fără drept, prevăzută de art. 3 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, cu reținerea circumstanțelor prevăzute la art. 16

din Legea nr. 143/2000 în împrejurarea condamnării.

S-a reținut că la

data de 12 ianuarie 2008, în jurul orelor 16:35, în urma unui control de rutină

pe drumul public ce leagă localitatea Valea lui Mihai, jud. Bihor, de Punctul

de trecere a frontierei Valea lui Mihai - Nyirabrany, Ungaria, a fost oprit

inculpatul, care se întorcea din Ungaria la volanul autoturismului V.,

înmatriculat în Ungaria, în care se găsea și prietena acestuia - martora S.H.,

și că sub bancheta din spate stânga s-a găsit ascunsă o pungă din nailon,

lipită de banchetă, în care se găseau un nr. de 75 de comprimate care s-au

dovedit a conține methylenedioxymetamfetamine - toate fiind pastile ecstasy.

În actul de sesizare

s-a consemnat poziția inculpatului, potrivit căreia drogurile i-au fost puse în

autoturism de persoane răuvoitoare.

Parchetul a reținut

în actul de sesizare că, în urma administrării tuturor probelor, „apare fără

dubiu împrejurarea că inculpatul a introdus cele 75 pastile ecstasy în România

cu bună știință, pentru a le comercializa în țară, cel mai probabil în cadrul

discotecii pe care o administrează pe raza localității Valea lui Mihai, județul

Bihor, pastile procurate de inculpat cu ușurință din localitatea Debrecen,

Ungaria”.

Starea de fapt și

cercetarea judecătorească.

Actul de sesizare

cuprinde argumente privitoare la vinovăția inculpatului.

Susținerile din actul

de sesizare cu privire la inculpatul S.I.M. nu au fost confirmate de probele

administrate în cauză.

Din motivarea

rechizitoriului se reține în sarcina inculpatului că acesta, la data de 12

ianuarie 2008, în jurul orelor 16:35, în urma unui control de rutină pe drumul

public ce leagă localitatea Valea lui Mihai, județul Bihor, de Punctul de

trecere a frontierei Valea lui Mihai - Nyirabrany, Ungaria, a fost oprit, în

momentul când se întorcea din Ungaria la volanul autoturismului V.,

înmatriculat în Ungaria, în care se găsea și prietena acestuia - martora S.H.,

și că sub bancheta din spate stânga s-a găsit ascunsă o pungă din nailon,

lipită de banchetă, în care se găseau un nr. de 75 de comprimate care s-au

dovedit a conține methylenedioxymetamfetamine - toate fiind pastile ecstasy.

S-a reținut că fapta a

fost constatată în prezența martorilor asistenți. Unul din aceștia - M.A. (fila

1 urmărire penală), potrivit inculpatului și martorilor audiați, este în

dușmănie cu inculpatul, având interese de natură concurențială în contra

intereselor inculpatului.

S-a mai arătat că

este adevărat că, anterior, inculpatul a sesizat lucrătorii Brigada pentru

combaterea criminalității Oradea - B.C.C.O. Oradea despre unele persoane care

ar distribui droguri în apropierea discotecii sale, dar că aspectele semnalate

nu s-au confirmat.

Susținerea a fost

contrazisă chiar de conținutul aceluiași act de sesizare, întrucât se solicită

prin rechizitoriu reținerea circumstanțelor prevăzute la art. 16 din Legea nr. 143/2000

în ce-l privește pe inculpat în împrejurarea condamnării, dat fiind faptul că

în urma denunțurilor au fost depistate persoane care au consumat droguri.

Din motivarea

rechizitoriului s-a reținut că una dintre persoanele cu privire la care

inculpatul a formulat denunț este făptuitorul R.C.R., ofițer de poliție judiciară

la Poliția Mun. Oradea, cu privire la care analizele probelor biologice au

evidențiat prezența metamfetaminei, constatare nerăsturnată prin analizele

ulterior efectuate.

Potrivit

procesului-verbal de constatare a faptei (fila 2 urmărire penală), inculpatul

nu a fost găsit cu drogurile asupra sa în momentul controlului de frontieră,

nici la punctul de frontieră ungar nici la cel românesc.

Controlul a fost

efectuat prin oprirea sa pe drumul public dintre punctul de frontieră și

localitatea Valea lui Mihai.

Prin procesul-verbal

de constatare a faptei se consemnează poziția inculpatului, potrivit căruia are

bănuieli certe că persoane răuvoitoare i-au înscenat prezenta stare de lucruri,

negând implicarea în săvârșirea faptei. A declarat că în urmă cu câteva zile

și-a găsit portiera din spate stânga deschisă, cu toate că ușile se închid

centralizat.

Martora S.H. (fila

25, 51-54 urmărire penală) a confirmat faptul că a fost prezentă la constatarea

faptei și susține lipsa de implicare a inculpatului în cauză. Justifică

împrejurarea ca un act de răzbunare a celor denunțați de inculpat ca fiind

traficanți de droguri, cât și din partea concurenței pe piața activităților

recreative de timp liber în localitate.

Martora a confirmat

faptul că, anterior găsirii drogurilor în mașina inculpatului, atât ea cât și

inculpatul au sesizat poliția cu privire la traficul și consumul de droguri în

preajma discotecii inculpatului.

A confirmat că

împreună cu inculpatul s-a întâlnit cu ofițerii B.C.C.O. - Oradea. A susținut

apărarea inculpatului privind bănuiala că în noaptea de 15/ 16 decembrie 2007

cineva i-a deschis mașina.

Martorii asistenți D.R.

și M.A. au confirmat cele constatate prin procesul-verbal de constatare a

faptei, inclusiv declarația inculpatului de nerecunoaștere și neimplicare în

săvârșirea faptei (fila 11-14 urmărire penală).

Din adresa

Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ Bihor, nr. 233701/2008 (fila 35

urmărire penală), ca răspuns la adresa I.J.P.F. Bihor (fila 36 urmărire

penală), a rezultat că pe plicurile din plastic găsite ascunse în mașina

inculpatului, plicuri care conțineau drogurile, nu au fost evidențiate urme

papilare care să aparțină inculpatului.

Martorul M.S. (fila

57 urmărire penală) a confirmat faptul că inculpatul a denunțat traficanți de

droguri din localitate și arată că nu cunoaște vreo împrejurare în care

inculpatul să fi fost implicat în trafic de droguri. Confirmă bănuiala

inculpatului potrivit căreia cele întâmplate sunt un act de răzbunare.

Martorul T.A. (fila

61-65) - lucrător la Brigada pentru combaterea criminalității Oradea - B.C.C.O.

- Oradea, a confirmat că inculpatul și martora S.H. au formulat denunțuri în

toamna anului 2007 cu privire la persoane neidentificate care se ocupă de

traficul de droguri în loc. Valea lui Mihai, dar că cercetările au avut un

rezultat negativ.

Martorul I.G. (fila

67 urmărire penală) a declarat că în cursul lunii octombrie 2007 inculpatul și

martora S.H. i-au spus că anumite persoane doresc alungarea inculpatului din

oraș pentru concurența ce o face altor investitori.

Martorul a confirmat

că cei doi i-au spus despre traficul de droguri în jurul discotecii sale și că

acesta i-a pus în legătură cu inculpatul pe martorul T.A. - lucrător la B.C.C.O.

- Oradea.

A arătat că la

domiciliul său inculpatul s-a întâlnit cu 3 lucrători ai B.C.C.O. - Oradea.

Făptuitorul S.A. (fila

70 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu cunoaște ca

acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Făptuitorul A.C. (fila

78 și 87 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu

cunoaște ca acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Făptuitorul R.C.R.,

ofițer de poliție judiciară la Poliția Mun. Oradea, (fila 91 și 102 urmărire

penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu cunoaște ca acesta să facă

trafic ori să consume droguri.

Făptuitorul A.C. (fila

102 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu cunoaște ca

acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Făptuitoarea S.P. (fila

105 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu cunoaște ca

acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Făptuitoarea D.I. (fila

107-108 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu cunoaște

ca acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Făptuitorul M.K. (fila

110 urmărire penală) a declarat că nu cunoaște ca inculpatul să facă trafic ori

să consume droguri.

Făptuitorul K.C. (fila

112 urmărire penală) a declarat că nu îl cunoaște pe inculpat și nu cunoaște

persoane care să facă trafic ori să consume droguri.

Făptuitorul F.S. (fila

114 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu cunoaște ca

acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Făptuitorul N.S.

(fila 116 urmărire penală) a declarat că nu cunoaște persoane care să facă

trafic ori să consume droguri.

Făptuitorul V.J. (fila

118 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu cunoaște ca

acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Făptuitoarea S.A. (fila

120 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu cunoaște ca

acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Făptuitorul K.A. (fila

122 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu cunoaște ca

acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Făptuitorul K.M. (fila

124 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu cunoaște ca

acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Făptuitorul B.I. (fila

125 urmărire penală) a declarat că nu cunoaște persoane care să facă trafic ori

să consume droguri.

Martorul M.M. (fila

146 - 147 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu

cunoaște ca acesta să facă trafic ori să consume droguri. A declarat că în oraș

se vorbea despre faptul că, din motive de concurență, anumiți comercianți

locali ar dori eliminarea de pe piață a inculpatului. A confirmat că inculpatul

i-a cerut să fie vigilent pentru că în preajma discotecii se vând droguri. A

fost de față când un necunoscut a avertizat-o pe martora S.H. despre

posibilitatea ca cineva să pună „ceva” în mașina inculpatului și știe că după

acest episod inculpatul și-a găsit mașina descuiată în decembrie 2007.

Martorul M.Z. (fila

149 - 150 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu

cunoaște ca acesta să facă trafic ori să consume droguri. A fost de față când

un necunoscut a avertizat-o pe un ton amenințător pe martora S.H. despre

posibilitatea ca cineva să pună „ceva” în mașina inculpatului și știe că după

acest episod inculpatul și-a găsit mașina descuiată în decembrie 2007.

Martorul K.I. (fila

152-154 urmărire penală) a declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu cunoaște

ca acesta să facă trafic ori să consume droguri. A declarat că în oraș se

vorbea despre faptul că drogurile au fost plantate în mașina inculpatului

pentru a-i face rău. Cunoaște că martorul asistent M.A. era în dușmănie cu

inculpatul și că făptuitorul K.M. a fost nevoit să-și închidă discoteca ca

urmare a concurenței pe care i-a făcut-o inculpatul.

Instanța de fond a

procedat la analiza tuturor probelor administrate în dosarul de urmărire

penală, iar pentru lămurirea tuturor chestiunilor legate de cauză, a procedat

la reaudierea martorilor și la efectuarea testului poligraf privind inculpatul,

cauza suferind astfel amânări repetate justificate.

Cu privire la

administrarea probelor, instanța se supune exigențelor CEDO (Vidal contra

Belgia, 1992, art. 6 III lit. d) care arată că instanța națională apreciază

numărul de martori și probe ce urmează a fi administrate in cursul judecății

fără a impune reaudierea tuturor în apărare întrucât instanța națională are

facultatea de a aprecia probele.

Numitul K.M., audiat

în fața instanței ca martor, (fila 46 dosar primă instanță), infirmă faptul că

s-ar afla în dușmănie cu inculpatul și declară că au fost doar zvonuri că la

discoteca inculpatului s-ar fi consumat droguri.

Audiat în fața

instanței de fond, martorul M.A. (fila 47) a confirmat că a avut anumite

neînțelegeri cu inculpatul și că a fot martor asistent la constatarea faptei.

Nu confirmă că la data faptei s-ar fi întâlnit cu inculpatul la hipermarketul M.

din Debrecen, Ungaria.

Martora S.H. -

prietena inculpatului, audiată în fața instanței de fond (fila 62-63), a

declarat că martorul M.A. îi poartă dușmănie inculpatului, că, pe fondul

concurenței, a făcut tot ce i-a stat în putință să-i creeze neplăceri

inculpatului.

A declarat că la data

faptei l-a însoțit pe inculpat la Debrecen, unde l-au întâlnit la hipermarketul

M. pe martorul M.A. - fost partener de afaceri și mai apoi concurent cu

inculpatul, care mai apoi i-a urmărit cu o mașina marca D. de culoare gri, la

distanță de una-două mașini, până la intrarea în țară, și mai apoi până în

locul unde a fost efectuat controlul asupra mașinii inculpatului, în prezența

lui fiind găsite drogurile. Martora a declarat că în împrejurarea în care s-au

întâlnit cu martorul M.A. la hipermarketul M., acesta i-ar fi amenințat voalat

cu cuvintele „lasă că nu o să mai simțiți așa bine”.

Martora a declarat că

a găsit în mai multe împrejurări deschisă mașina inculpatului și că la data

faptei a sesizat că s-a umblat iar la mașină pe timpul cât era parcată în

parcarea hipermarketului M.

Martora a declarat că

este împreună cu inculpatul de 10 ani și că în nici o împrejurare acesta nu a

consumat sau făcut trafic cu droguri, și că nu l-a auzit vreodată vorbind

despre droguri până în împrejurarea în care ambii au denunțat poliției un

posibil trafic de droguri în zona discotecii inculpatului.

Martora a declarat că

după arestarea inculpatului, martorul M.A. a deschis o nouă discotecă.

Martorul P.M., agent

de poliție la Poliția Valea lui Mihai (fila 64) a declarat că îl cunoaște pe

inculpat însă nu cunoaște ca acesta să facă trafic ori să consume droguri. A

confirmat zvonurile potrivit cărora între inculpat și martorul M.A. exista o

dușmănie.

Martorul T.A. (fila

65) - lucrător la Brigada pentru combaterea criminalității Oradea - B.C.C.O. -

Oradea, audiat în fața instanței a confirmat că inculpatul și martora S.H. au

formulat denunțuri în toamna anului 2007 cu privire la persoane neidentificate

care se ocupă de traficul de droguri în localitatea Valea lui Mihai dar că

cercetările au avut un rezultat negativ.

A declarat că nu au

existat nici un fel de date potrivit cărora inculpatul ar fi fost implicat în

vreun fel în traficul de droguri.

Martorul asistent D.R.,

audiat în fața instanței (fila 76), a confirmat că a fost prezent la

constatarea faptei. A declarat că în ziua respectivă a fost la hipermarketul M.

din Debrecen însoțit de martorul M.A. care, neavând mașină, l-a rugat să-l ia

cu el pentru a cumpăra marfă pentru restaurantul său din Valea lui Mihai.

Surprinzătoare apare

remarca martorului potrivit căreia martorul M.A. nu avea bagaje, raportat la

intenția acestuia de a face aprovizionarea restaurantul său.

Martorul a declarat

că, potrivit afirmațiilor polițiștilor, a ajuns la locul faptei la 15-20 minute

după oprirea inculpatului și că aceștia nu au oprit alte mașini pentru a găsi

martori asistenți deoarece erau înmatriculate în alte județe.

Martorul M.S. audiat

în instanță (fila 117) a confirmat faptul că inculpatul a denunțat traficanți

de droguri din localitate și arată că nu cunoaște vreo împrejurare în care

inculpatul să fi fost implicat în trafic de droguri. A declarat că inculpatul a

avut mai multe conflicte cu martorul M.A.

Martorul a arătat ca

posibilă o răzbunare făcută în privința inculpatului, respectiv ca anumite

persoane să-i fi înscenat traficul de droguri.

Surprinzătoare apare

declarația dată în fața instanței de martorul P.N. (fila 123), cu privire la

care a fost respinsă cererea apărării de audiere sub identitate protejată.

Acesta a declarat că

anterior constatării faptei în ce-l privește pe inculpat, în preajma

Crăciunului 2007, l-a auzit pe martorul K.M. vorbind la telefon cu martorul M.A.

despre o înscenare ce urmează să o facă inculpatului.

Explică faptul că

este sigur că la telefon se afla martorul M.A. după modul în care îi vorbea

martorul K.M. (fila 123 cu explicații la fila 123 verso):

„K.: Ai făcut rost de

droguri?

M.: …

K.: Bine atunci.

Deseară ne întâlnim la tine la firmă la P. ca să ne înțelegem. În sfârșit o

să-l eliminăm pe S. și pe proasta de nevastă-sa.”

A declarat că în acea

perioadă se vorbea foarte insistent în Valea lui Mihai despre faptul că

martorii K.M. și M.A., împreună cu numitul K.A. i-ar fi înscenat inculpatului

traficul de droguri pe fondul dușmăniei și concurenței pe piața discotecilor.

Martorul a declarat

în fața instanței de fond că se teme de cei doi martori pentru că sunt violenți

și pentru că se află în relații apropiate cu polițiști.

Martorul M.M. audiat

în fața instanței de fond (fila 132 urmărire penală) a menținut declarația

formulată la urmărire penală. A declarat că îl cunoaște pe inculpat însă nu

cunoaște ca acesta să facă trafic ori să consume droguri. A declarat că în oraș

se vorbea despre faptul că, din motive de concurență, anumiți comercianți

locali printre care și M.A. ar dori eliminarea de pe piață a inculpatului. A

confirmat că inculpatul i-a cerut să fie vigilent pentru că în preajma

discotecii se vând droguri. A fost de față când un necunoscut a avertizat-o pe

martora S.H. despre posibilitatea ca cineva să pună „ceva” în mașina

inculpatului și știe că după acest episod inculpatul și-a găsit mașina

descuiată în decembrie 2007.

Martorul A.C. audiat

în fața instanței de fond (fila 139), a declarat că îl cunoaște pe inculpat

însă nu cunoaște ca acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Martorul K.I. audiat

în fața instanței de fond (fila 141), a declarat că îl cunoaște pe inculpat

însă nu cunoaște ca acesta să facă trafic ori să consume droguri.

Audiat de către

procuror, de către judecător în împrejurarea arestării preventive, de către

instanța de fond (fila 48, 206, 215, 222 urmărire penală, 9-10 instanță),

inculpatul și-a menținut constant poziția, pe tot parcursul cercetărilor,

inclusiv în fața instanței de fond.

A declarat că nu este

vinovat de săvârșirea faptei și că este victima unei răzbunări.

A arătat că a avut

multe neînțelegeri cu M.A. și cu K.M., pe fondul concurenței și astfel își

explică posibila înscenare.

Pe parcursul

cercetării judecătorești inculpatul a fost supus, la cerere, testului poligraf.

Din Raportul de

constatare tehnico-științifică din 31 august 2010 - poligraf, a rezultat fără

urmă de îndoială comportamentul nesimulat al inculpatului (fila 101 - 103 dosar

primă instanță).

Din Raportul de

constatare toxicologică nr. 4 din 16 ianuarie 2008 (fila 219 urmărire penală),

întocmit de S.M.L. Bihor, a rezultat că probele biologice recoltate de la

inculpat au confirmat absența consumului de droguri de către inculpat.

Urmărirea penală a

fost începută față de inculpat la 12 ianuarie 2008, fiind pusă în mișcare

acțiunea penală la 13 ianuarie 2008.

Prin ordonanța din 13

ianuarie 2008 inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore, cu mențiunea începerii

duratei reținerii: 12 ianuarie 2008 orele 16.35, iar prin încheierea din 13

ianuarie 2008 a Tribunalului Bihor s-a dispus arestarea preventivă pentru 29 de

zile.

Prin încheierea din

13 martie  2008 a Tribunalului Bihor s-a dispus înlocuirea măsurii arestării

preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Odată cu sesizarea

instanței prin rechizitoriu, parchetul nu a solicitat luarea măsurii obligării

de a nu părăsi țara, iar instanța, din oficiu, nu a apreciat oportună luarea

din nou a măsurii.

A fost întocmit

Referatul de evaluare în ce-l privește pe inculpat (fila 36 - 39 dosar primă

instanță).

Din fișa de cazier

judiciar a rezultat că inculpatul nu are antecedente penale (fila 146 dosar

instanță).

Norme legale.

Fapta prevăzută de art.

3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de

introducere sau scoatere din țară, precum și importul ori exportul de droguri

de mare risc, fără drept, constituie infracțiune.

Soluția.

Instanța de fond și-a

însușit acele probe administrate în dosarul de urmărire penală și în faza

cercetării judecătorești care sunt utile, pertinente și care servesc aflării

adevărului, urmând a ține seama de acestea la pronunțarea soluției în cauză.

În urma analizării

întregului material probator, ținând seama de dispozițiile legale arătate,

analizând și chestiunile cu o importanță secundară în cauză dar fără a scăpa

din vedere situațiile obiective evidențiate la dosar, făcând o apreciere

temeinică asupra întregului probatoriu administrat atât în dosarul de urmărire

penală cât și în faza de cercetare judecătorească, instanța de fond a reținut

că din probatoriul administrat nu se confirmă participarea inculpatului la

săvârșirea faptelor în nici una din modalitățile prevăzute de norma de

incriminare.

S-a constatat că

concluziile din actul de sesizare nu se susțin pe baza unui probatoriu

imparțial, obiectiv, util, cert, pertinent, rezonabil, suficient și concludent,

fiind incidente prevederile art. 63, art. 66 alin. (1) C. proc. pen.

Nici una din cele 36

de declarații ale martorilor și făptuitorilor audiați și reaudiați nu au

confirmat vinovăția inculpatului și nici dacă fapta reținută a fost săvârșită

de inculpat.

Inculpatul și-a

susținut în mod constant nevinovăția.

Interpretând probele

administrate a rezultat că apărarea inculpatului potrivit căreia acesta a fost

victima unei înscenări, nu poate fi răsturnată, putând explica chiar o acțiune

de răzbunare.

S-a constatat că

acest lucru se explică, pe de o parte, pe fondul intereselor de natură

concurențială în contra intereselor inculpatului, cât și a dușmăniei între

foștii parteneri de afaceri, apărarea invocând și împrejurările concrete

evidențiate în legătură cu constatarea faptei inculpatului - martorul asistent

fiind chiar persoana pe care inculpatul și unii martori o suspectează cel mai

tare, iar pe de altă parte - aspect mult mai grav - pe fondul denunțării de

către inculpat și prietena sa a traficului și consumului de droguri în

localitatea Valea lui Mihai, în condițiile în care la dosar există indicii că

au fost implicați inclusiv inspectori de poliție, denunțuri confirmate atât de

martorul ofițer al BCCO, cât și de D.I.I.C.O.T. - ST Oradea prin adresa de la

fila 147 dosar instanță.

Lipsei urmelor

papilare pe plicurile conținând droguri găsite în mașina inculpatului, faptul

că ascunzătoarea din bancheta autoturismului nu era special confecționată,

suspiciunile privind deschiderea mașinii inculpatului fără știința acestuia în

mai multe împrejurări, amenințările adresate inculpatului - confirmate de martori,

rezultatul testului poligraf, au fost considerate tot atâtea dubii sau

realități care în cazul de față profită inculpatului.

Aspectele minore,

lipsite de importanță, care nuanțează probatoriul nu sunt de natură să

contureze o altă stare de lucruri.

În altă ordine de

idei, instanța de fond a constatat că nu s-a probat în nici un mod susținerea

din rechizitoriu potrivit căreia „pastilele au fost procurate de inculpat cu

ușurință din loc. Debrecen, Ungaria”, și nici scopul afirmat în actul de

sesizare, acela că „inculpatul a introdus cele 75 pastile ecstasy în România cu

bună știință, pentru a le comercializa în țară, cel mai probabil în cadrul

discotecii pe care o administrează pe raza localității Valea lui Mihai, județul

Bihor”.

Cu privire la

conduita inculpatului de a denunța fapte imaginare pentru ca apoi poliția să

constate inexistența acestora, cu scopul ca, ulterior, inculpatul să desfășoare

el însuși „în liniște” asemenea activități, pare o ipoteză mai mult decât

speculativă, de vreme ce nu a fost probată în nici un mod, iar din înscrisurile

aflate la dosarul de urmărire penală rezultă tocmai contrariul, anume că au

fost depistați consumatori ai drogurilor.

Față de lipsa

probelor care să evidențieze contribuția inculpatului la săvârșirea faptei ori

vinovăția acestuia, apreciind că probele administrate nu sunt de natură a

justifica o hotărâre de condamnare, iar elementele cauzei - mai sus evidențiate

pe larg, nu pot sprijini o motivare pertinentă a unei hotărâri de condamnare

care să reziste criticilor CEDO, instanța de fond, respectând exigențele CEDO

și prevederile art. 1 C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului sub

aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În motivarea soluției

de achitare, instanța de fond a ținut seamă de aspectele care profită

inculpatului, enumerate mai sus, cât și de întreg probatoriul administrat, cu

constatarea că la dosar nu sunt aspecte suficiente și rezonabile de natură a

răsturna prezumția de nevinovăție pentru încadrarea juridică reținută.

Ca o consecință s-a

dispus ridicarea sechestrului asigurator - măsura fiind executorie, cât și

confiscarea drogurilor găsite în mașina inculpatului, care urmează a fi

distruse potrivit normei legale în vigoare.

Împotriva acestei

hotărâri în termenul prevăzut de lege a declarat apel Direcția de Investigare a

Infracțiunilor de Criminalitate Organizată, solicitând admiterea apelului, să

se constate că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică, să se

înlăture soluția de achitare și să i se aplice inculpatului o pedeapsă just

individualizată.

Prin decizia penală nr.

22 din 23 februarie 2012 a Curții de Apel Oradea s-a respins ca nefondat apelul

declarat de procuror, reținându-se în esență că probele administrate nu

confirmă participarea inculpatului la săvârșirea faptei reținute în sarcina sa

în niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege.

Împotriva deciziei

penale nr. 22 din 23 februarie 2012 a Curții de Apel Oradea în termen legal a

declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -

D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, criticând-o pentru netemeinicie sub

aspectul achitării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.

3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În motivarea

recursului se arată că probele administrate dovedesc săvârșirea infracțiunii de

către inculpat, instanța urmând să înlăture ca nesincere declarațiile

inculpatului și ale martorilor S.H. și P.N.

În drept s-au invocat

dispozițiile art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen.

Recursul este nefondat.

Prin rechizitoriul nr.

1/D/P/2008 din 24 noiembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bihor a fost trimis

în judecată inculpatul S.I.M. M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.

3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, reținându-se în fapt că la data de 12

ianuarie 2008, cu ocazia unui control efectuat asupra autoturismelor care intră

în România din Ungaria, în autoturismul aparținând inculpatului, sub bancheta

din spate, în partea stângă, au fost descoperite trei pungi autosigilante,

transparente, ce conțineau fiecare câte 25 comprimate ecstasy.

Acuzațiile aduse

inculpatului prin actul de sesizare se întemeiază pe procesul-verbal de

constatare întocmit la 12 ianuarie 2008, declarațiile martorilor asistenți D.R.C.

și M.A., raportul de constatare tehnico-științifică din 14 ianuarie 2008.

Aceste probe au

demonstrat într-adevăr că la data de 12 ianuarie 2008 în autoturismul

inculpatului s-au găsit 75 pastile ecstasy ascunse sub bancheta din spate,

partea stângă.

Probele administrate

nu au dovedit însă dincolo de orice dubiu că inculpatul avea cunoștință în

orice mod de existența pastilelor de ecstasy în autoturismul său pentru a se

putea reține în sarcina sa comiterea infracțiunii prevăzută de art. 3 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000.

Încă de la începutul

cercetărilor, inculpatul a negat împrejurarea că ar fi știut de existența

respectivelor pastile, pe care să le introducă în țară, a arătat că în luna

decembrie 2007 și-a găsit autoturismul având ușa strângă-spate deschisă, fără a

prezenta urme de forțare și fără ca din autoturism să lipsească ceva, motiv

pentru care nu a depus plângere la organele de poliție.

Acest aspect este

confirmat și de concubina sa, martora S.H.E., precum și de către martorii M.M.I.

și M.Z.

În cursul cercetării

judecătorești, inculpatul a fost examinat cu tehnica poligraf, raportul de

constatare tehnico-științifică din 31 august 2010 concluzionând că pentru

răspunsurile inculpatului la întrebările relevante ale cauzei nu s-au

evidențiat modificări semnificative care să fie interpretate ca indicii ai

comportamentului simulat.

Pe cele trei pungi

din plastic în care s-au aflat drogurile nu au fost relevate urme papilare cu

valoare de identificare criminalistică pentru a se stabili cu certitudine că

inculpatul a fost cel care a ascuns drogurile în locul respectiv sub bancheta

din spate.

Martorii audiați în

cauză P.M., M.S., M.M., M.Z., K.I., K.C., precum și făptuitorii A.C., D.I., M.K.,

F.S., N.S., V.J., S.A., K.A., K.M. și B.I. au arătat că nu cunosc ca inculpatul

să consume droguri sau să fie implicat în vreun fel în traficul de droguri.

Faptul că inculpatul

nu este consumator de droguri rezultă și din constatarea toxicologică aflată la

fila 219 dosar urmărire penală.

Din declarațiile martorilor

T.A. și I.G. rezultă că în toamna anului 2007, inculpatul a formulat denunțuri

cu privire la persoane care se ocupă cu traficul de droguri în localitatea

Valea lui Mihai, dar cercetările nu au avut un rezultat pozitiv.

Din declarațiile

martorilor audiați mai rezultă și faptul că inculpatul era amenințat de

diferite persoane, pentru ca firmele concurente să-l elimine din afaceri, iar

acesta nu se afla în relații bune cu martorul asistent M.A.

În cursul cercetării

judecătorești a fost audiat martorul P.N.L., care a arătat că înaintea

Crăciunului din 2007 l-a auzit vorbind la telefon pe K.M., acesta întrebându-l

pe interlocutorul său dacă a făcut rost de droguri cu scopul de a-i elimina

astfel din afaceri pe inculpat și concubina sa. Din conținutul convorbirii,

martorul a realizat că numitul K.M. discuta despre aceste lucruri cu martorul M.A.

Contrar susținerilor

acuzării, din nicio probă administrată nu rezultă că inculpatul ar fi cumpărat

drogurile respective din Ungaria, cu scopul de a le comercializa în discoteca

sa din localitatea Valea lui Mihai, județul Bihor.

Cum în cauză nu

există probe certe care să demonstreze că inculpatul a fost cel care a ascuns

drogurile în mașina sa sau că a cunoscut de existența acestora, persistând

serioase dubii ce nu pot fi interpretate decât în favoarea inculpatului, Înalta

Curte reține, în acord cu celelalte instanțe, că nu se poate dispune

condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 3 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000.

În consecință, în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va

respinge ca nefondat recursul declarat de procuror.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casa

ție și Justiție -

D.I.I.C.O.T. -

Serviciul Teritorial Oradea împotriva deciziei penale

nr.

22/

A din 23 februarie

2012 a Curții de Apel O

radea,

secția

penală ș

i

pentru

cauze

cu

minori

, privind pe

intimatul inculpat S

.

I

.

M

.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina

statului.

Onorariul parțial pentru apărătorul desemnat

din oficiu, în suma de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului de limba maghiară se

va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 9 ianuarie 2013.