ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2227/2019

HOTĂRÂRE

27.11.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2227/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/25.04.2019, reclamantul A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, a învestit Tribunalului Prahova cu un conflict de muncă, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

Prin sentința civilă nr. 1407/12.06.2019, Tribunalul Prahova, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că din actele dosarului rezultă că reclamantul domiciliază în comuna Crizbav, sat Crizbav, str. x, jud. Brașov, având reședința în Brașov, str. x și îndeplinește funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, județul Covasna.

Or, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, cererile privind conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința.

În continuare, a evocat dispozițiile art. 127 C. proc. civ., subliniind că acestea sunt aplicabile doar în ipoteza în care magistratul își exercită funcția la instanța competentă material și teritorial să soluționeze cererea respectivă.

A reținut Tribunalul Prahova că, în condițiile în care reclamantul îndeplinește funcția de procuror la un parchet care nu se află în raza teritorială de activitate a Tribunalului Brașov, unde își are domiciliul și reședința, în speță devin aplicabile dispozițiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii, fiind exclusă aplicarea art. 127 C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă la 05.07.2019.

Prin sentința civilă nr. 755/MAS/16.10.2019, Tribunalului Brașov, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova; constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că reclamantul îndeplinește funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, județul Covasna, unitate de parchet ce este subordonată Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna.

A evocat tribunalul dispozițiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii și art. 127 C. proc. civ. și a apreciat că, raportat la acestea, având în vedere că Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului se află în circumscripția teritorială a Curții de Apel Brașov,dar și calitatea de pârât pe care o are în cauză Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și alegerea făcută chiar de reclamant, cu privire la instanța competentă să îi soluționeze cererea, aparține Tribunalului Prahova competența soluționării cauzei.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea litigiului, Înalta Curte reține următoarele:

Reclamantul, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, a învestit Tribunalului Prahova cu un litigiu având ca obiect raporturile de muncă dintre acesta și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se afla instanța la care își desfășoară activitatea".

Prin decizia nr. 290/2018 a Curții Constituționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638/23.07.2018 s-a constatat că sintagma "de competența instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ., precum și sintagma "care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ. sunt neconstituționale; de asemenea, s-a constatat că dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

În paragraful 32 al acestei decizii, instanța de contencios constituțional a reținut că "legiuitorul a urmărit să scoată această categorie specială de cereri, în care un judecător este parte în proces, de sub incidența aplicării strămutării procesului civil pe motiv de bănuială legitimă cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor din cauza calității părților, eventualul disconfort al părții judecător creat prin ieșirea acestor cauze din circumscripția curții de apel trebuind a fi minimalizat în considerarea principiului imparțialității justiției și a intereselor legitime ale celeilalte părți. Astfel, indiferent dacă competența de soluționare a unor astfel de cauze revine judecătoriei, tribunalului sau chiar curții de apel, acestea vor fi soluționate de instanțe de același grad din circumscripția unei curți de apel învecinate, măsura fiind mult mai energică decât în cazul strămutării, unde o eventuală admitere a cererii ar conduce la învestirea doar a unei instanțe de același grad din circumscripția aceleiași curți de apel, putând da naștere în aplicarea normelor legale unor situații neprevăzute la edictarea acestora."

Cum Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, unde reclamantul își desfășoară activitatea, se află în circumscripția Curții de Apel Brașov, devin incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., prin prisma interpretării instanței de contencios constituțional.

Potrivit acestor dispoziții legale, reclamantul va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Având în vedere considerentele anterior expuse, notând că Tribunalul Prahova, învestit de reclamant, se află în circumscripția Curții de Apel Ploiești, învecinată cu Curtea de Apel Brașov, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea acestui tribunal.